Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Cum a reușit Oradea ce n-a reușit Bucureștiul?

Oradea -

Ca locuitor al zonei metropolitane București care a vizitat recent într-un weekend extins Oradea, m-a încercat invidia când am văzut centrul vechi complet renovat și extinderea lucrărilor de reabilitare la promenada de pe malul Crișului la zonele adiacente. Nu vorbim de reabilitarea unei clădiri și nici măcar de refacerea unei artere comerciale, ci de un plan sistematic de refacere a întregului patrimoniu istoric. Nu știu detalii despre cum au reușit orădenii să facă acest lucru, știu doar că au luat bani europeni, i-au folosit eficient și ca lucrările continuă.

Am dat exemplul Oradei pentru că poate fi un model la îndemnă, din România. La Oradea am văzut un plan, o strategie, cum vreți să îi spunem, pe mai mulți ani – cel mai probabil mai mult de un deceniu. Așa ceva este rara avis în orașele românești și îmi cer scuze edililor care în alte localități, mai mici sau mai mari, au astfel de planuri despre care nu vorbesc acum.

Așadar, este așa ceva posibil în București? Un plan de protejare și restaurare a întregului Centru Vechi? Și, mai general, se poate să avem un plan mai lung de patru ani pentru ceva, orice, de la trafic și poluare la spitale noi? Aici în Capitală? Pentru că de salvatori nu ducem lipsă și auzim din patru în patru ani de revoluții în trafic, autostrăzi suspendate, fabrici care rezolvă problema tuturor deșeurilor, reabilitări masive ale infrastructurii și alte fantezii care nu sunt decât perdele de fum.

Aici intervine factorul Oradea, să îi spunem așa: comunicarea clară a unei strategii, acceptarea ei de către locuitori și continuarea sa într-un ritm care sa justifice neajunsurile temporare. Fără pauze de ani de zile, fără schimbări de strategie la doi ani și nici abandonarea lucrărilor când este schimbat primarul. Roma nu a fost construită într-o zi, iar Bucureștiul nu va fi salvat peste noapte.

Poate apreciați sistemul de transport public al Vienei sau al Parisului, dar strategia edililor din aceste metropole nu a fost ca peste noapte să interzică accesul mașinilor în centru și umplerea bulevardelor de autobuze. Strategia a însemnat reducerea treptată, în ani, a numărului de parcări din centru și extinderea transportului alternativ. În același timp, mijloacele de transport în comun au devenit mai la îndemână și numărul pistelor de bicicletă a crescut. Așa că șoferii din mașinile particulare care sunt depășiți de tramvai sau chiar de autobuze ce merg pe liniile dedicate se gândesc de două ori atunci când vor să meargă din nou cu mașina personală la serviciu – pierd astfel timp, plătesc mai mult, inclusiv pentru parcare, ca să ajungă la muncă și ratează eventuri sociale în oraș. În timp, aceștia lasă mașina acasă, poate doar vinerea la început, ca să rămână cu colegii la un ”pahar de vorbă”. Le-a plăcut experiența, au ajuns în siguranță acasă cu mijlocele de transport în comun și au vrut mai mult. Au continuat să folosească mașina, dar tot mai des au lăsat-o în afara orașului, într-o nouă parcare park&ride (parcările făcute în București care nu sunt scoase peste centură sunt inutile). În tot acest timp, rețeaua de trenuri regionale tot mai extinsă i-a convins pe navetiștii de la zeci de kilometri de metropolă să nu se mai gândească la autostrăzile aglomerate de la periferie. Aici o mică comparație: zona metropolitană a Parisului are peste 1000 de kilometri de piste de bicicletă, mai mult decât avem noi autostrăzi.

Toate acestea înseamnă că locuitorii orașului știu încotro se îndreaptă metropola lor, că lucrurile vor fi un timp poate mai grele din cauza șantierelor, dar pe termen lung ne va fi tuturor mai bine. Au făcut alții prin România, nu e mare lucru, trebuie doar să alegem să nu mai fim salvați peste noapte de falși eroi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • CarmenT CarmenT check icon
    Un primar liberal, hotarat si folosind fonduri europene, sustinut de populatie vreme de 2 sau 3 mandate, Bolojan, care acum a trecut la urmatoarea etapa-modernizarea judetului Bihor, in calitate de prefect. Asa ceva nu a existat in Bucuresti dupa 1989, din ce reusim sa intelegem si noi, ca nu e greu de inteles ca in capitala lupta politica pentru fotolii cat mai inalte si mai catifelate e in continuare in prim-plan iar bucurestenii sunt la fel de impartiti si dezbinati, cate primarii de sector sunt-parerea mea! Grav este ca se uita faptul ca e capitala tarii, adica a tuturor romanilor, ar trebui sa fie votul tuturor acolo, nu doar al bucurestenilor!
    • Like 0
  • De acord cu autorul, mai putin aceasta fraza...
    "Aici intervine factorul Oradea, să îi spunem așa: comunicarea clară a unei strategii, acceptarea ei de către locuitori și continuarea sa într-un ritm care sa justifice neajunsurile temporare."
    Ca sa respecte realitatea, ar trebui scoasa sintagma "acceptarea ei de catre locuitori". Au fost mii si mii de plangeri, petitii, proteste, actiuni in instanta, etc...din partea populatiei catre primarie, dar care spre norocul nostru au fost elegant (sau nu) ignorate. Oameni care nu vad mai departe de propriul interes, sau speculanti, au incercat de n ori sa puna bete in roate lui Bolojan, dar nu au reusit. Nu inseamna ca Bolojan este Superman si ca orice face el este OK...insa comparativ cu fostii primari ai orasului, sau alti primari din alte orase, omul chiar isi merita greutatea in aur. Parerea mea!
    • Like 1
  • adrian check icon
    Observati ca cele mai aranjate orase sunt in Transilvania ? Dati-mi macar un exemplu de acest fel in celelalte regiuni ! Oare de ce ?
    • Like 2
    • @ adrian
      un spatiu mic e mai usor de aranjat decat un spatiu mare.
      Un spatiu uniform cultural e mai usor de aranjat decat un spatiu cu o diversitate de informatii.
      P.S. am vazut cateva orasele din Moldova simple si curate si inflorate de mai mare dragul.
      • Like 2
    • @ adrian
      In primul rand orasele au fost frumoase de pe vremea Imperiului Habsburgic . Trebuie doar ingrinjite. Nu poti compara un Caracal cu Sighisoara. Toate cladirile frumoase isi originea de pe vremea "ocupatiei " habsburgice. Da-mi si mie exemple de constructii frumoase facute dupa. Eeeee ca mai pun ei o panseluta , o bordura ii alta treaba. Ce ne mai place sa ne laudam cu lucrurile altora.
      • Like 3
    • @ Silviu Pop Sese
      Ce spui tu vine in contradictie cu propaganda comunista ce o spalat pe creier ca nimic nu a fost inainte de ei, realitatea e ca majoritatea valorilor din romania e de dinainte de comunism si au supravietuit in pofida comunismului.
      • Like 1
    • @ Claudia Olteanu
      Sa nu blamam nici perioada ceausista , sa construit si atunci , nu estetic si cu sacrificii. Altfel nu avem atomocentrala , hidrocentrale , canale, aeroporturi. Ii mai grav dupa 89' ,cand chiar nu sa facut nimic. Sau sa facut putin si prost. Sper sa trecem de neo-marxistul asta , sau mai bine zis de clano-marxism. Transilvania o avut noroc ca are o deschidere mai mare la vest. Ideile progresiste se adapteaza mai usor. O ajutat-o si multiculturialiatea , oamenii fiind mai receptivi la idei noi , si mai putin idoctrinati ca cei din est si sud. Pacat ca etnicii germani au plecat sau au fost alungati din Transilvania.
      • Like 2
    • @ adrian
      Acolo ,,unde ,,NU este psd, si este educatie -civilizatie ===ordine si disciplina !! Ce nu este ,clar ??????
      • Like 3


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult
text: Sorin Barariu / voce: Claudiu Pândaru
sound-bars icon