Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Cum am ajuns aici: un raport ca un duș rece despre o Românie plecată de acasă

aeroport - familie - getty

(Foto Guliver/Getty Images)

Potrivit studiului „Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants” realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), la cererea Ministerului Afacerilor Externe, în 2015/2016, în statele OCDE locuiau aproximativ 3,6 milioane de persoane născute în România. Din același raport reiese că diaspora românească este a cincea cea mai mare din lume, raportat la numărul total al populației.

Caracteristicile emigrației românești

Emigrația românească a fost puternic controlată între 1950 și 1989. Vizele de ieșire au făcut dificilă ieșirea din țară pentru români, iar rata de emigrare era foarte scăzută. Revoluția din 1989 a dus la ridicarea restricțiilor și la o creștere emigrării, începând cu 1990. Principalele țări de destinație au fost Germania, Ungaria și Israel.

Cetățenii români au primit dreptul de circulație în țările UE în anul 2000, aderarea la Uniune având loc în 2007. Cu toate că anumite restricții, mai ales cele legate de accesul pe piața muncii, au rămas în vigoare până în 2014, românii au emigrat din ce în ce mai mult în alte țări din UE, cum ar fi Italia, Spania, Germania și Marea Britanie. Emigrația a devenit un fenomen social și economic major pentru România, populația țării noastre a scăzut de la 22,4 milioane în 2000 la 19,5 milioane în 2018, migrația fiind responsabilă pentru mai mult de 75% din acest declin.

Raportul ia ca puncte de referință anii 2001/2002, respectiv 2015/2016. În acest interval de timp diaspora românească a crescut cu 2,3 milioane, de la 1,1 milioane la 3,4 milioane. Peste 90% dintre românii ce au decis să emigreze au ales Europa. Românii au ales cu predilecție în Italia (peste 1 milion), Germania (aproximativ 700 de mii) și Spania (cca. 600 de mii).

Motivele emigrării sunt în principal economice

Un procent de 75% dintre emigranții români din întreaga Uniune Europeană au declarat că principalul motiv pentru care au părăsit țara este legat de găsirea unui loc de muncă. Un procent de 31% a indicat familia drept prinicipal motiv pentru părăsirea țării.

Acest tip de migrație a produs adevărate drame familiale. Familiile românilor plecați au fost rupte în două pentru că unul dintre membrii acesteia a fost nevoit să asigure traiul întregii familii muncind la peste 1500 – 2000 de km depărtare de casă.

Dacă imediat după aderarea la Uniunea Europeană au ales să plece din țară cei ce aveau o situație materială precară, pe parcurs ce restricțiile de pe piața muncii au fost ridicate, au ales să plece și foarte mulți specialiști, oameni cu studii superioare, cărora le-a fost ușor să obțină un loc de muncă bine plătit. Atât emigranții din primul val, cât și cei din cel de-al doilea, și-au reîntregit familiile, dar nu în țară, ci peste hotare.

Gradul de integrare al românilor în societățile gazdă este unul ridicat

Diaspora românească se caracterizează printr-o integrare reuşită în societăţile gazdă, adoptând destul de frecvent limba şi normele demografice ale ţărilor de destinaţie.

În țara principală de destinație, Italia, emigranții români au cel mai scăzut nivel de educație, doar 7% dintre aceștia au studii superioare. Spre deosebire de Italia, în Spania numărul românilor cu studii superioare este de 17%. În general românii cu un grad ridicat de educație au ales să emigreze în Germania, Franța, Marea Britanie, Franța, dar și Canada sau Statele Unite. Aceste două țări au avut foarte puțini emigranți români slab educați: 10% în Statele Unite și 7% în Canada. Germania este principala țară de destinație pentru emigranții români cu studii superioare, unul din cinci români cu studii superioare alegând această țară.

Cum putem opri exodul spre vestul Europei

Cei mai mulți dintre cei ce aleg să plece provin din Moldova și județele din sudul României, aceste zone înregistrând întârzieri economice majore comparativ cu județele din Transilvania, unde fondurile europene și investițiile au contribuit la dezvoltarea întregii regiuni. Orașe precum Cluj-Napoca, Arad, Timișoara, Brașov. Sibiu, Arad sau Oradea reprezintă modele etalon pentru dezvoltare locală și regională, pe când cele din Moldova sau județele din sud sunt un contraexemplu pentru ceea ce reprezintă buna practică administrativă. Lucrurile sunt perfectibile, însă direcția aleasă de edilii din orașele din Translivania este cea corectă.

Avântul economic luat de aceste orașe a creat și fluxuri migraționale interne. Dacă vizitați Timișoara veți vedea un număr mare de autoturisme cu numere de Gorj, Mehedinți sau Caraș Severin. Situația este identică în Sibiu, oraș în care putem găsi un număr mare de autoturisme înregistrate în Vâlcea. Românii ce locuiau în zone slab dezvoltate economic au decis să plece doar din județul în care locuiau, nu și din România. Au rămas aici pentru că au găsit locuri de muncă, având posibilitatea de a munci și întreține familiile fără a fi nevoiți să plece din țară.

Lucrurile sunt simple, patriotismul este despre economie, decidenții politici ar trebui să conștientizeze că România nu își mai poate permite politici economice și administrative amatoristice. Din raportul OCDE reiese că în străinătate avem 3,5 milioane de români. Nu au fost luați în calcul ultimii doi ani și jumătate. Cifra acestora este posibil să depășească 4 milioane.

Marea majoritate a românilor a ales să emigreze în Italia și Spania, două țări cu mentalitate, limbă și cutume asemănătoare cu România. Cei plecați au căutat nu doar locuri de muncă, ci și o cultură care să le aducă aminte de România.

Acest raport ar trebui nu doar să atragă atenția actualilor decidenți politici, în legătură cu grava problemă demografică a României, este momentul ca indiferent ce guvern vom avea în funcție, să fie create premisele economice pentru ca românii plecați în străinătate să aibă posibilitatea de a reveni în țară. Acest lucru nu este simplu de realizat, dar există exemple ce funcționează. Modelele implementate de către administrațiile din Cluj-Napoca sau Oradea sunt cele ce pot fi adoptate și în alte regiuni ale României, în caz contrar România nu va putea opri exodul propriilor cetățeni spre Vestul Europei.

Decidenții politici trebuie să realizeze că patriotismul nu este despre afișele electorale lipite, pancarte sau slogane, patriotismul se evaluează prin succesul politicilor economice adoptate.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dan Dan Dan Dan check icon
    Nici in vacanta nu mai vin in Romania !
    Sa ma platiti si nu vin in Romania !
    • Like 0
  • Nu toti plecam economic. Unii plecam cu alte aspiratii sau/si din cauza lipsei de respect, a halului societatii. In anii '90, Europa nu ne voia. Am ales intre Canada si Australia. Nu toti admiram USA sau/si avem bafta la loteria vizelor. Canada doar ne'a folosit ca masa suplimentara, necesara, de platit impozite pentru incapabilii ei guvernanti albi. Am mai si plecat de acolo inapoi in Europa si unii chiar ne'am mai si intors acasa. Acum regretam. Societatea de aici tot neanderthaliana a ramas si nici nu va mai evolua de aici incolo.
    • Like 0
  • - este absurd sa te adresezi la decidentii politici - nu sunt patrioti, sunt analfabeti si au alta agenda, si hotarirea de a pleca este personala - fiecare decide ce vrea sa faca cu viata lui.
    -cei care au plecat, au luat o decizie grea si au trecut evenimente dificile care i-au marcat.
    Romania este mai prost administrata, mai necivilizata, mai slaba si mai greu de vizitat.
    -ghiolbanii de la ambasade au grija sa administreze otrava in relatiile cu tara.
    - am plecat de mult si nu vin decit la mormintul parintilor si bunicilor.
    • Like 1
  • Alien check icon
    Cred ca e putin naiv sa credem ca suntem mai speciali si ca asta e doar problema Romaniei. In toata regiunea exista fenomenul asta, nu doar la noi. Exista clar similaritati cu tarile din jur, chiar daca exista si chestii specifice.
    • Like 2
  • Cum am ajuns aici? Hmmm, pai asta este o intrebare retorica. Consultati scriitorii romani, Creanga(Prostia omeneasca), Slavici(Popa Tanda), Rebreanu(Rascoala, Ion) Caragiale(tot ce a scris), Calinescu(Bietul ioanide), Camil Petrescu(Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi), si tot asa.
    • Like 3


Îți recomandăm

Bursa BT Roberto Marzanati la Executive MBA University of Hull

Competiția la Executive MBA University of Hull din Cluj-Napoca, program acreditat internațional, este deschisă celor care doresc să facă un pas înainte în dezvoltarea profesională şi personală, indiferent de domeniul în care lucrează, public sau privat. Candidații trebuie să aibă cel puțin 3 ani experiență în management după terminarea studiilor şi să cunoască limba engleză la nivel avansat.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Allkimik

În urmă cu 12 ani, a plecat în India, în vacanță, cu un aparat digital scump și un altul ieftin, pe film, cu care a făcut poze mai mult seara, fără să aibă nicio așteptare de la ele. Când le-a developat la un atelier, a rămas surprins de profunzimea imaginilor și, ținând în mână diapozitivele, a avut revelația prezenței fizice a fotografiei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Chef Alex Dumitru

Bună parte dintre ingredientele proaspete pe care le utilizează în rețetele sale de adevărat făuritor de gust, chef Alex Dumitru le cumpără, de două-trei ori pe săptămână, din Piețele Obor, Domenii și Matache. Merge doar la producători testați, care au întotdeauna grijă să îi ofere materii prime de calitate. Totul trebuie să fie proaspăt, de sezon.

Citește mai mult