Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Cum am înțeles „ordonanța mamelor” după ce am fost nevoită să stau cu copilul meu în spital

Ne furați viitorul

Foto: Bogdan Buda/Inquam Photos

Sunt mamă. Am acasă un copil de nici 4 ani, iar de luna viitoare voi intra în concediu de maternitate, căci mai aștept un bebeluș.

De curând, fetița mea a fost nevoită să treacă printr-o intervenție chirurgicală. Puteam să o facem la stat sau la privat. Din diverse considerente, am ales statul. În ziua internării, am aflat că va trebui să plătim pentru mine, ca mamă, o taxă de însoțitor de 50 de lei pe zi dacă vreau să rămân cu fata în spital. Și nu în vreo rezervă, ci într-un salon normal, cu mai multe paturi. „Desigur, nicio problemă!”, am spus. Nu mi-aș fi lăsat copilul singur în spital pentru nimic în lume. Nu am stat să mă gândesc nicio secundă dacă este normal să fiu taxată sau nu, ori dacă suma de 50 de lei este prea mare sau, din contră, rezonabilă. Nici măcar nu știu dacă taxa este aceeași în toate orașele ori exista diferențe. Oricum la privat aș fi plătit mult mai mult, așa ca nu mi-am bătut capul cu asta, mai ales că cel puțin în spitalul nostru banii se văd în renovări și dotări.

În fine – operația a trecut cu bine, condițiile din spital au fost decente, atitudinea personalului impecabilă, ba chiar peste așteptări. Am fost externate, evident că am plătit acea taxă de spitalizare, am plecat acasă și … aproape că am uitat experiența.

Până deunăzi, când guvernanții mi-au amintit de ea cu OUG 3/2018, prin care au reușit performanța de a taxa concediile medicale și, implicit, și pe cel pre/post natal cu un nesimțit CAS de 25%. Bulgărele se rostogolește și ia cu el la vale și concediul de creștere a copilului, în al cărui calcul intră acest pre/post natal. Și uite așa câteva zeci de mii de femei viitoare mame sau deja mame full time află ca le dispar dintr-o dată câteva sute bune de lei din veniturile pentru care au muncit și au plătit taxe ani de zile, bani care în cazul unui bebeluș sunt calculați și planificați la leu.

Și atunci stau și mă întreb: ce faci tu, dragă statule, cu CAS-ul meu de 25% din concediul medical care mi se cuvine, dacă fix atunci când am nevoie de tine îmi bagi mâna în buzunar? Pentru că am avut îndrăzneala să devin mamă, trebuie să mă tâlhărești? Pentru ca sunt vulnerabilă și nu mă pot apăra? Mă simt fix ca acele femei de pe stradă, cu un copil în brațe, cărora le este smulsă geanta de pe umăr tocmai din considerentul că nu-și vor lăsa pruncul ca să alerge după hoț. Așa și eu și multe de mame ca mine – nu ne vom lăsa copiii singuri în spital și vom plăti să le putem fi alături, chiar dacă sistemul ne-a mai luat o dată bani pentru asta. 

Cum nu vom sta pe gânduri nici atunci când va trebui să cumpărăm din banii noștri medicamente, pansamente sau alte lucruri care lipsesc din multe spitale. Și tu, statule, știi asta și profiți. Profiți și ne storci până la ultima picătură tot pe noi, cei care muncim și plătim taxe. Pe principiul că din doi cai de la căruță, dai tot în ăla care trage. Iar eu sunt norocoasă, la mine au fost doar 2 nopți de spitalizare, dar ce te faci cu acele situații în care copiii stau cu săptămânile sau chiar lunile în spital?

Muncesc de la 19 ani. Până când voi ieși la pensie se vor face 43 de ani de muncă legală, cu acte, pentru care plătesc CAS si CASS. În 43 de ani de contribuții, chiar nu am dreptul la câteva luni de concediu de maternitate întreg, netaxat? Asta ca să nu mai pun la socoteală paradoxul: ni se oprește din salariu CAS și CASS, primim o infimă parte din CASS înapoi prin aceste concedii medicale plătite, dar ni se bagă CAS și la CASS. Adică ți-am dat o pâine (contribuțiile), mi-ai dat înapoi o felie (concediul medical), dar mi-ai luat totuși miezul din ea (CAS-ul). Ce să zic, mulțumesc… Sper doar să nu ne mai îmbolnăvim niciodată, nici eu nici copiii. Nu de alta, dar să putem să muncim liniștiți cu toții, ca să ai de unde, dragă stat, să ne oprești contribuții.

P.S. Știe cineva cu cât le-au crescut salariile parlamentarilor după generoasa revoluție fiscală?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Confirm, instabilitatea asta legala deruteaza orice om (d-apoi un parinte care ajunge cu copil in spital).
    Plecata in strainatate am invatat insa sa apreciez ca macar acel concediu de maternitate si prima de trusou/nastere nu mi-au fost impozitate :D si cand platesc impozitul aici parca mi-e putin dor de impozitul pe salariu romanesc mare si in romania dar nu asa de mare ca aici.
    • Like 1
  • Cum zic cei de la Fără Zahăr: de ce te-a mîncat mămucă limba să mă naști în România? :))
    • Like 1
  • nicu check icon
    Sarcina si primele luni de viata ale copilului sunt o perioada fragila, dificila in care mamicile au nevoie de PREDICTIBILITATE, nu de revolutie. Iar predictibilitatea este unul dintre dusmanii guvernarii PSD-ALDE. Stanga face mereu revolutie, calca peste orice, chiar si peste femei gravide si nou-nascuti. Si, culmea, cea care infige bocancul este prim-ministra Viorica-Vasilica D., de profesie feminista la partid.
    Oare de ce nu se aude corul luptatoarelor pt. dreptul femeii de a fi motostivuitor atunci cand femeile vor sa fie doar mame?
    • Like 3
  • Stanica check icon
    2 ani concediul de ingrijire al copilului este cea mai mare perioada din Europa. CAS si CASS nu acopera in buget separat riscul nasterii.
    • Like 0
    • @ Stanica
      si e o facilitate temporara data de stat pt a creste natalitatea; plus ca sunt prea putine crese. Aceasta facilitate poate fi diminuata sau sa dispara (vezi cum au taiat din avantajul fiscal al programatorilor din firmele cu profit mai mare decat valoarea X ).
      P.S. nici in Finlanda sau Bulgaria nu e de neglijat concediul de maternitate asa ca as corecta acest "cea mai mare perioada din europa" , Prietena mea finlandeza a stat acasa 3 ani si apoi a luat o pauza de cariera de crestere, neplatit, dar angajatorul i-a garantat (fortat de lege) sa ii gaseasca o pozitie la intoarcere. Deci fiecare cu ce are.
      • Like 2
    • @ Stanica
      Nu este asa, doua tari au 3 ani
      • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult