Cum ar fi dacă am urmări și am cere socoteală pentru utilizarea banului public, astfel încât să putem crește calitatea serviciilor de care beneficiem?

(Foto: Guliver/Getty Images)

În urmă cu ceva timp, în cadrul Camerei de Comerț Americane, a fost lansat un studiu cu privire la competitivitatea României. Dincolo de analiza unor informații statistice, studiul a vizat şi cauzele care reduc nivelul de competitivitate al României, rezultând într-o serie de recomandări concrete. Au rezultat astfel un număr de 35 de direcții de acțiune pe care AmCham Romania le-a supus atenției factorilor decizionali pentru a fi puse în practică. De curând am recitit acest material și am observat că ele sunt încă de actualitate.

Sintetizez doar câteva dintre semnalele de alarmă aduse în discuție de acest studiu:

•  Aspectele demografice îngrijorătoare determinate de tendința accentuată de scădere a populației României;
• Frâna trasă economiei prin starea precară a infrastructurii, în special a celei de transport; 
• Fenomenul exodului de inteligență care privează economia românească de aportul semnificativ ce ar putea fi adus de forța de muncă cu calificare superioară care lucrează în străinătate;
• Reforma în educație, scopul fiind în principal ridicarea nivelului mediu al forței de muncă și corelarea programelor școlare cu cerințele pieței; 
• Potențialul existent și încă nevalorificat în diverse domenii, ca de exemplu în cercetare și dezvoltare, industrie sau agricultură;
• Regresul înregistrat de turism și de deficitul comercial în ultimii trei ani.

De prea multă vreme însă societatea noastră caută ca rezolvarea problemelor să vină de la altcineva, din altă parte. Poate pentru că este mai ușor să avem așteptări și apoi, când acestea nu se materializează, să blamăm. Însă așteptările noastre pentru rezolvarea tuturor acestor probleme trebuie să vină (și) de la noi. Poate că ar fi mai potrivit să avem așteptări, pentru care să facem eforturi să se întâmple, și abia apoi să blamăm eșecul nereușitei sau neimplicării altor părți.

Cel mai probabil însă, obstacolele par de netrecut în primul rând pentru că multe aspecte nu sunt la îndemâna noastră.

Cum ar fi dacă, în loc să ne consumăm energia cu acele aspecte pe care individual nu le putem schimba, ne-am concentra asupra acelora pe care noi, fiecare în parte, le putem influența? Am putea oare să facem economia locală mai competitivă printr-un efort susținut al fiecăruia? Avem puterea de face fiecare dintre noi lumea mai bună? Cum ar fi dacă:

1. Atunci când facem cumpărături, fiecare dintre noi am selecta cu precădere produse fabricate în România? Impactul asupra deficitului comercial și asupra economiei productive ar fi semnificativ, astfel că măsurile de relaxare fiscală (care ne permit un consum mai ridicat) nu ar mai finanța importurile.

2. Am fi mai flexibili când aplicăm ceea ce știm la locul de muncă și nu ne-am ascunde în spatele prevederilor din fișa postului, ne-am regăsi entuziasmul de a învăța lucruri noi și de a ne ține la curent cu progresul tehnologic, pe zona de expertiză a fiecăruia dintre noi? Implicit, am fi mai productivi și mai adaptați nevoilor pieței. Până la urmă oricum muncim, nu-i așa? Atunci de ce să nu muncim cu plăcere, entuziasm și interes?

3. Am vota informat?

4. Am alege să ne petrecem vacanțele (și) în țară?

5. Din interacțiunile pe care le avem cu străini, ne-am propune să convingem un turist pe an să viziteze România?

6. Am avea grijă de sănătatea noastră prin analize medicale periodice, renunțarea la diverse vicii și direcționarea economiilor de timp și bani astfel rezultate, de exemplu, spre activități sportive?

7. Am avea mai mulți copii?

8. Am urmări și am cere socoteală pentru utilizarea banului public, astfel încât, prin acest demers, să putem crește calitatea serviciilor de care beneficiem, fie că este vorba de educație,sănătate sau alte domenii de interes public.

9. Am avea pretenția să fim tratați ca niște clienți de angajații aparatului administrativ, al căror scop ar trebui să fie să ne ajute? Și dacă nu suntem tratați corespunzător, cunoscându-ne drepturile, am sesiza abaterile.

10. Am pretinde servicii medicale de calitate în loc să acceptăm că subfinanțarea acestui sector nu ne dă dreptul la ele? Acest lucru ar putea crea mai multă presiune la nivelul societății pentru întreprinderea unor măsuri în sensul retenției medicilor specialiști, a creșterii nivelului și eficienței investițiilor publice și creării cadrului necesar investițiilor private.

Haideți să ne schimbăm mentalitatea, să gândim și să ne exprimăm frumos și cu drag despre România, în loc să rămânem blocaţi asupra aspectelor care nu merg bine. O Românie mai competitivă este o Românie pe care noi o susținem. Și o putem susține dacă credem în ea şi facem ceea ce ţine de noi, cât putem mai bine. Așadar, nu, nu cred că este demodat să fim patrioți. Haideți să reînvățăm acest sentiment și să ne facem țara și viețile mai frumoase.

Se spune că atunci când gândești pozitiv, lucruri pozitive ți se întâmplă. Cred că schimbarea începe cu fiecare dintre noi. Cu transformarea fiecăruia în mai bine, în acel „mai bine” pe care ni-l dorim în general – de la lucrurile simple, până la cele mai complexe. De la hârtia pe care nu o aruncăm pe jos până la respectul față de ceilalți.

Drumul lung începe cu un pas, schimbarea începe cu un gest.   

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp