Cum au fost convinși oamenii să se vaccineze în alte țări. Tipuri de mesaje și de abordări pentru indeciși

Foto: Reclamă provaccinare pe un autobuz la Londra (Getty Images)

V-am povestit în articolul precedent cum mi-am convins bunicile să se vaccineze.

Meseria mea e de Growth Hacker. Practic e un om care folosește principii din Behavioral Science pentru a schimba comportamentul uman.

Te folosești de mici schimbări care pot aduce beneficii mari. Însă asta nu o ghicești din prima, ci făcând testing și experimente, confirmând sau infirmând ipoteze și ajustând în funcție de rezultate.

Poți să aplici acest lucru în politicile publice – puteți citi mai mult despre Behavioral Insights sau The Nudge Unit.

Sau în zona comercială – nu trebuie să citiți nimic despre asta – sunteți deja „nudgeuiți” de Facebook, Google, Youtube și ce mai vreți voi.

Îi scriu pe Linkedin, despre ceea ce fac eu, unui secretar de stat în Ministerul Sănătății. Îi menționez și ceva despre vaccinare, că poți face X sau Y. El îmi dă telefonul unei colege, să mă programeze la o întâlnire. De atunci și până în acest moment sunt amânată pentru întâlnire de vreo 4-5 ori și deja toleranța mea ajunge la o limită.

Nu vrei să afli cum ai putea ajuta oamenii să se vaccineze? Nu stau după tine!

Nu-mi pasă cum stau lucrurile în zona politică și nu vreau explicații despre „de ce fraierii ca mine, care nu au relații, sunt ignorați”.

De aceea am ales să scriu și acest articol.

Cum ajuți oamenii să ia decizii optime pentru ei

Mă apucasem deja să fac ceva research despre abordările pe care le-au avut sau le au alte state pe tema vaccinări. Cum conving ei oamenii să se vaccineze. Mă interesa din perspectiva Behavioral Science, studii serioase.

Există mai multe modalități prin care poți convinge oamenii să facă ceva. Spre exemplu:

• Restricții de opțiuni – interzici, ca stat, anumite opțiuni/ le restricționezi;
• Incentive monetare – Îți dau aia, faci aia/ Îți fac reducere, îți ofer ceva;
• Informații și persuasiune – Îți dau informații, te persuadez prin ads;
• Nudging – prin Choice architecture (Arhitectura alegerilor). Ajuți pe om să aleagă cea mai bună opțiune folosindu-te de diferite metode bazate pe Behavioral Economics.

Făcând research, am văzut multe exemple din zona informații și persuasiune sau incentive: informații despre vaccin și diferite lucruri oferite oamenilor pentru că se vaccinează, de la jointuri gratis în US, la porții de mici în România.

Am urmărit multe studii, dar am citit și despre factorii principali care influențează decizia de a se vaccina, sau nu, o persoană.

Înainte de a propune soluții, e necesar să înțelegem cauzele pentru care ceea ce vrei să se întâmple nu se întâmplă.

Adică: de ce nu vor oamenii să se vaccineze? Unde sunt fricțiunile?

Multe țin de:

• teama de efecte adverse,
• neîncrederea în autorități,
• nepăsarea față de vaccin și neîncrederea în el (vezi bunica mea),
• lene și comoditate (tată meu, care locuiește la țară, având mult de muncă, nici acum nu s-a vaccinat),
• superstiții,
• teorii conspiraționiste și altele.

Culesesem pentru domnul secretar de stat vreo 3 cazuri, ca să vadă niște comparații. Nu știu dacă știa despre ele, dar sunt oameni foarte faini în România, care gândesc științific atunci când vine vorba de aceste teme.

Cum au fost convinși oamenii să se vaccineze în alte țări

• Studiu de caz 1 : US vs UK

De ce în UK s-au vaccinat atât de mulți oameni față de US?

• Studiu de caz 2: Columbia vs. Latinii din US

Motivele nevaccinări: frică de efectele secundare ale vaccinului, nu există rețea de vaccinare bine dezvoltată etc. Sampling: 1700 de vorbitori de spaniolă în US și 2700 în Columbia.

Rezultatele studiilor bazate pe nudgeuri din Behavioral Economics. Au fost transmise 3 tipuri de mesaje bazate pe:

Rezultatul?

Toate mesajele au avut succes, față de participanții care nu au primit niciun mesaj.

Cel mai de succes?

Combinarea încrederii în profesioniștii Healthcare + conceptul de reciprocitate.

• Studiu de caz 3 – tombole în Philadephia (în derulare)

Două modele:

a) extragerea cu premii în bani

Pentru fiecare extragere, unul dintre cele 20 de coduri poștale cu cea mai scăzută rată de vaccinare va fi ales la întâmplare cu două săptămâni înainte.

„Loterie a regretelor” – locuitorii nu trebuie să fie vaccinați pentru ca numele lor să fie extras. Dar dacă sunt contactați ca fiind câștigători și nu au primit încă o primă doză de vaccin, nu vor primi premiul.

b) Stimulente celor care se vaccinează

Li se oferă un credit de 50 de dolari pentru factura de gaz sau apă, sau un certificat cadou de 50 de dolari din partea orașului.

Ipoteze și propuneri de nudgeuri pentru a convinge oamenii să se vaccineze

Iată câteva idei din Behavioral Science, care mi-au venit în timp ce făceam research pe România. Tipuri de mesaje sau abordări pe care cineva care încearcă să convingă pe cei indeciși, le poate avea.

(PS. nu sunt adresate anti-vacciniștilor. Aceasta nu este o categoria așa răspândită. Iar, adesea, cere prea mare efort să-i convingi pe oamenii din această zonă).

• Crezi că scapi și de rădăcina indiană de Covid? Întreabă-i pe cei n milioane de morți în x zile! (Emoții, Aversiunea la pierdere)
• 4,6 milioane de oameni s-au vaccinat. Hai și tu! (Normele Sociale, Mesagerul)
• Spot: bunicul care e bucuros și ușurat să-și poată vedea nepoții după ce aceștia s-au vaccinat. (Persuasiune, Incentive (stimulente), Emoții)
• Sau: bunic care se ferește să-și vadă nepoții, deoarece nu s-a vaccinat și rămâne singur și izolat. (Aversiune la pierdere, Emoții, Norme sociale)
• Sau: om despre care se vorbește că a venit acasă și a infectat tot satul. (Norme Sociale)
• Sau: un bărbat care bea o bere la barul din stat, dar nu mai are cu cine să ciocnească fiindcă barmanul nu primește oameni care nu sunt vaccinați. (Emoții, Norme Sociale, Ego, Defaults, Salience)
• La tineri: știi cum este când ești izolat și toată lumea se uita urât la tine ca și cum ai făcut ceva greșit? Fii ca prietenii tai, vaccinează-te! (Emoții, Norme Sociale, Mesager, Aversiunea la Pierdere, Present Bias)
• Spot: te duci la teatru, restaurant, farmacie etc. și nu ești primit fiindcă nu te-ai vaccinat. Cât poți să mai înduri să stai nevaccinat? (Aversiune la Pierdere, Norme Sociale, Emoții)
• Badge pe TikTok/ Instagram/ Linkedin cu „Persoană vaccinată”
• De testat: mesaj cu înrolarea automată la vaccinare, gen „Salut, poimâine ești așteptat la vaccinare la centrul cel mai apropiat. Pe acest link poți afla, în funcție de unde ești, locul unde te poți vaccina. / Doza ta a fost rezervată pentru tine!” (Reducerea gapului ”În doresc – Acționez”, Commitment, Automatic Enrollment – Înrolarea Automată, Opțiune Automată)
• Caravane care merg să vaccineze sătenii sâmbăta și duminica, sau în zile de sărbătoare (combaterea comodității)
• Figuri cunoscute în sate care să fie prezente atunci când sunt caravanele și să fie un fel de influenceri ai satelor. Aș aduce-o pe bunica mea, dar acum stă la oraș din motive medicale. (Mesager, Norme Sociale, Emoții, Priming)

Cum să nudgeuiești oamenii?

*nudge – din Economie Comportamentală. Ghionturi gentile date persoanelor care le ajută să ia decizii bune pentru ele. (Ex: înscrierea automată la un plan de pensie)

Pentru cei care sunteți interesați de instrumentele/ biasurile pe care le folosesc experții din domeniul Economiei Comportamentale, iată un framework de care se folosesc.

MINDSPACE Framework, folosită de Behavioral Team

• Messenger – suntem puternic influențați de cine comunică informațiile.
• Stimulente – răspunsurile noastre la stimulente sunt modelate de scurtături mentale previzibile, cum ar fi evitarea puternică a pierderilor.
• Norme –  suntem puternic influențați de ceea ce fac ceilalți.
• Defaults –  ne „lăsăm purtați de curent” de opțiuni prestabilite.
• Saliența –  atenția noastră este atrasă de ceea ce este nou și pare relevant pentru noi.
• Priming – acțiunile noastre sunt adesea influențate de indicii subconștiente.
• Afectarea –  asociațiile noastre emoționale ne pot influența puternic acțiunile.
• Angajamente – căutăm să fim consecvenți cu promisiunile noastre publice și să ne respectăm actele de reciprocitate
• Ego – acționăm în moduri care ne fac să ne simțim mai bine în pielea noastră.

Sunt doar niște idei. Dacă aș fi conversat cu cineva, probabil că ar fi fost ori mai bune, ori mai multe.

Știu că sunt oameni smart în lume, care poate s-au gândit la aceste lucruri. Poate unele sunt și implementate, habar nu am.

Cert e că ceea ce am scris poate ajuta:

– dacă nu direct (să fie implementate ideile așa cum am propus-o eu),

– măcar indirect (derivarea altor idei sau realizarea altor conexiuni).

Care este povestea voastră cu vaccinarea?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp