Un gyros de pui pe vatră - 14 lei, un meniu surpriză - 10 lei, o lipie mare de pui, 12 lei. Nu este o glumă, sunt prețuri cu care puteți achiziționa mâncarea, pentru început, în 13 restaurante din Timișoara și unul din Oradea, prin intermediul unei aplicații. Aceasta va fi lansată oficial în iulie, iar din vara trecută funcționează printr-un grup de Facebook cu peste 11.300 de membri.
Mâncarea, cu prețuri mai mici în medie cu 50% față de cele din restaurante, este pregătită în aceeași zi și poate fi rezervată și apoi ridicată într-un interval orar menționat de restaurant. Astfel, restaurantele partenere reușesc să nu risipească mâncare, clienții se bucură de o masă la un preț convenabil, generându-se totodată un impact pozitiv asupra mediului, știut fiind că risipa are costuri nu numai economice, ci și în direcția poluării.
Ideea i-a venit lui Rareș Mara, un tânăr de 23 de ani, atunci când se afla în Danemarca, unde urma cursurile unui master în economie și lucra într-un restaurant care folosea o aplicație de acest fel. Când a văzut că o asemenea aplicație nu funcționa pe piața din România, l-a contactat pe prietenul său din facultate, Marius Pascu, care îi propusese recent să înceapă împreună o afacere, primul lor pas în lumea antreprenorilor.
Foto: Facebook CleverEat
Așa a pornit aventura CleverEat, un startup care dezvoltă o platformă digitală pentru combaterea risipei alimentare, al cărei concept este să ajute localurile să-și vândă surplusul de mâncare rămas la final de zi sau din timpul zilei, business-ul având o importantă componentă de sustenabilitate, prin impactul asupra mediului.
Porniți astfel în prima lor călătorie în antreprenoriat, cei doi tineri, ambii absolvenți de marketing, au mers apoi la Innovation Labs, programul de accelerare al start-up-urilor, unde au participat la o serie de workshopuri în care antreprenori cu experiență le-au povestit greșelile lor și cum le pot evita.
Înainte de a investi bani în proiect, cei doi s-au gândit să creeze un grup de Facebook și să încerce să ia legătura cu restaurante, propunându-le să-și afișeze ofertele cu surplusul de mâncare. „Am vrut să vedem dacă oamenii chiar sunt interesați. Ne-am gândit că nu are sens să investim bani, dacă în România nu funcționează așa ceva. Am găsit restaurante interesate, iar feedbackul primit din partea clienților a fost unul foarte bun, mai ales din partea studenților”, a spus Rareș.
Au început testul cu un singur local. Din 10 meniuri, s-au vândut șase. Acum au ajuns la 14 restaurante partenere și și-au propus să ajungă la un portofoliu de 450-500 de parteneri – restaurante, magazine - până la finalul anului şi 25.000 de useri.
La începutul acestui an, start-up-ul CleverEat a fost acceptat în cadrul programului de accelerare Startup Wise Guys din Estonia, obţinând pentru început o finanţare de 80.000 euro.
„Am început anul în forţă. Am fost acceptaţi în acceleratorul celor de la Startup Wise Guys în lotul de sustenabilitate - este unul din cele mai mari acceleratoare din Europa, iar prin intermediul acestuia am luat şi prima rundă de investiţii, 80.000 euro”, a declarat Rareş Mara. Banii vor fi folosiți pentru îmbunătăţirea platformei, dar și pentru marketing şi vânzări.
Cea mai mare provocare pentru cei doi tineri antreprenori a fost să găsească pe cineva să realizeze efectiv aplicația. „Nici eu și nici Marius nu suntem oameni de IT, venim de la facultate de marketing – Facultătea de Economie și de Administrare a Afacerilor, din cadrul Universității de Vest Timișoara. Noi asta știm să facem - să construim și să promovăm o comunitate, însă nu știm să codăm. Asta a fost o provocare foarte mare. Noi am început în septembrie să lucrăm la aplicație cu o firmă din România, nu ne -am înțeles foarte bine cu ei, am primit un produs care nu a fost foarte bun, nu a putut fi lansat. Apoi am început să lucrăm cu niște studenți, care lucrau voluntar pentru noi, pentru că nu aveam bani în perioada respectivă. Ne-au ajutat cât au putut, însă din nou s-a terminat relația dintre noi și ei, pentru că nu se livra produsul. Și așa am luat decizia să mergem în acest accelerator, care ne-a dat finanțarea să angajăm un om care să lucreze la aplicație. Ceea ce s-a și întâmplat”, povestește cofondatorul CleverEat.
Rareș spune că vor să mai ridice și o a doua rundă de investiții, în valoare de 250.000 de euro, iar la final investitorii vor primi la schimb un pachet de acțiuni la firmă. În prezent, startup-ul este evaluat la 900.000 de euro.
Foto: Facebook CleverEat
Cu banii din a doua rundă de investiții, tinerii antreprenori și-au propus să mai angajeze oameni în zona tehnică - „pentru că doar cu un IT- ist este puțin cam greu” – și să investească mai mult în marketing și într-o echipă de oameni de vânzări care să îi ajute să crească la nvel național.
„Vrem să atragem cât mai mulţi parteneri, să fim prezenţi în cât mai multe oraşe”, spune Rareș.
Cele mai bune sfaturi primite de la mentorii din străinătate țin de misiunea asumată – reducerea risipei alimentare.
„Chiar acum în Danemarca, unul dintre cele mai importante sfaturi primite a fost să ne concentrăm foarte mult pe misiunea noastră de a reduce risipa alimentară și oarecum mai puțin pe ideea de business. Să ne asigurăm că avem un impact pozitiv în lume și să avem tot timpul o privire de ansamblu față de țintele pe care le urmărim. De exemplu, noi urmărim să vedem câte kilograme de dioxid de carbon reducem, prin reducerea risipei alimentare. Un alt sfat foarte important pe care l-am primit a fost să avem încredere în echipă, pentru că echipa e totul. Un alt sfat este să validăm orice cu clienții, înainte de a ne apuca să construim ceva. Ceea ce facem pe grupul de Facebook”, explică cofondatorul CleverEat.
Din iulie anul trecut și până acum, CleverEat a reușit să salveze 5,5 tone de mâncare.
Ținta propusă este să reducă 150.000 de kilograme de CO2 până la sfârșit de an. „Un kilogram de mâncare risipită este echivalentul a 2,5 kg de CO2”, explică Rareș.
Modelul de business al CleverEat se bazează pe perceperea unui comision din valoarea tranzacţiilor intermediate de platformă, care se situează între 15%-25%.
2,55 milioane de tone de hrană, aruncate anual în România
Un studiu finanţat de Uniunea Europeană estimează că aproximativ 20% din alimentele produse în Uniune sunt irosite. Conform statisticilor existente, în România se aruncă în fiecare an aproximativ 2,55 milioane de tone de mâncare, ceea ce înseamnă aproximativ 129 kg/cap de locuitor. Din această cantitate risipită anual, 24% este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume şi 1% carne, potrivit datelor prezentate de Ministerul Agriculturii, citat de Agerpres.
Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban, în timp ce în comunităţile rurale se folosesc metode tradiţionale de valorificare a resturilor de alimente în gospodării. În mediul urban, peste 95% din resturile din marile orașe ajung la groapa de gunoi.
Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.