Sari la continut
Sustenabilitate

„Am intrat în Antropocen, în era dominată de oameni. Noi decidem pe unde curg râurile. Aproape jumătate din suprafața locuibilă a Pământului este folosită doar pentru a ne produce hrana”. Interviu cu Gaia Vince

Gaia Vince

„Oamenii domină astăzi complet sistemul planetar. În acest moment, am intrat în Antropocen, în era dominată de oameni. Noi decidem pe unde curg râurile. Aproape jumătate din suprafața locuibilă a Pământului este folosită doar pentru a ne produce hrana, ceea ce înseamnă că mai rămâne foarte puțin pentru viața sălbatică și pentru ecosisteme”, spune Gaia Vince, cunoscută cunoscută jurnalistă și realizatoare de emisiuni dedicate științei, într-un interviu pentru habits by Republica. În cărțile și articolele sale, Gaia Vince spune povestea remarcabilă a evoluției omenirii și descrie cu limpezime felul în care relația privilegiată dintre evoluția genelor, a mediului și a culturii noastre ne-a adus într-o poziție fără egal pe planetă. Astăzi suntem stăpânii lumii. Dar ne putem stăpâni oare ambiția, dorințele și tendința de a ne complăcea suficient de mult încât să evităm să ne autodistrugem? „Astăzi remodelăm mediul într-o asemenea măsură, încât schimbăm clima, schimbăm temperatura atmosferei. Ne riscăm propria supraviețuire pentru că depindem de aceste ecosisteme pentru hrana noastră, pentru apă, pentru haine, pentru orice. Știți, nu avem nicio lume dincolo de această lume…”, explică autoarea, care vorbește despre momentul în care civilizația umană a început să vină în contradicție cu biologia umană.

Gaia Vince este licențiată în chimie și inginerie și fost redactor la Nature și New Scientist, iar în prezent scrie pentru The Guardian și BBC. Prima ei carte, Adventures in the Anthropocene: A Journey to the Heart of the Planet We Made, scrisă în 2015, a primit premiul Royal Society Winton Prize for Science Books, fiind prima femeie care a câștigat această prestigioasă distincție. Cea mai recentă cartea a sa, Focul, limbajul, frumusețea, timpul. Cum au depășit oamenii legile firești ale evoluției, a fost tradusă în limba română la editura Humanitas.

Recent, Gaia Vince a susținut la București o conferință, în cadrul seriei de conferințe „Despre lumea în care trăim”, organizate de Fundația Humanitas Aqua Forte.

Citiți interviul pe larg:

Raluca Ion: În cartea dvs, Focul, limbajul, frumusețea, timpul. Cum au depășit oamenii legile firești ale evoluției, explicați cum genetica, mediul și cultura ne-au transformat în ceea ce suntem astăzi. Însă a existat un moment în istorie, în istoria recentă, când cultura noastră a început să intre în contradicție cu biologia noastră. De exemplu, descriați cum o mutație le-a permis primatelor să vadă culoarea roșie și să distingă fructele coapte și hrănitoare de fructele mai puțin hrănitoare și astfel au căpătat un avantaj evolutiv. Dar în zilele noastre poți mânca un aliment roșu, dulce, care nu este deloc hrănitor, ci plin de chimicale.

Gaia Vince: Biologia ne-a făcut, în mod evident, ceea ce suntem astăzi. A existat o evoluție biologică, care a fost parte a acestei triade evolutive - biologia, mediul și cultura au lucrat împreună și ne-au transformat în cine suntem astăzi. Acum însă, cultura noastră a evoluat atât de mult, încât a depășit o mare parte din biologia noastră.

Ne-am organizat viețile astfel încât să folosim cât mai puțină energie posibil pentru a obține ceea ce vrem, astfel încât încât majoritatea dintre noi nu facem nici pe departe suficient de mult exercițiu fizic.

Este vorba despre energie, este vorba despre această ambiție a fiecărei forme de viață de a valorifica o cantitate cât mai mare de energie. Și am devenit atât de buni la asta, dar, de fapt, acest lucru este dăunător pentru sănătatea noastră. Putem obține cantități enorme de calorii fără niciun efort. Și modul în care sistemul nostru social, politic și economic este organizat în acest moment face ca unele dintre cele mai ieftine alimente să fie, de asemenea, cele mai rele pentru noi. Au o valoare calorică uriașă, au fie cantități enorme de zahăr, fie cantități enorme de grăsimi sau ambele. Și sunt foarte ieftine, mai ieftine decât alimentele care sunt de fapt bune pentru noi, dar au o valoare calorică mai mică, cum ar fi legumele și cerealele integrale. Acest lucru se dovedește a fi foarte nociv pentru sănătatea noastră. Dar nu este doar asta. Ne-am organizat viețile astfel încât să folosim cât mai puțină energie posibil pentru a obține ceea ce vrem, astfel încât încât majoritatea dintre noi nu facem nici pe departe suficient de mult exercițiu fizic. Putem obține tot ce avem nevoie, toată mâncarea de care avem nevoie, ne putem reproduce, ne putem păstra confortul termic, putem fi în siguranță, suntem feriți de prădători, pur și simplu, petrecându-ne întreaga viață în casă. Am putea face asta. Ceea ce, evident, nu este optim pentru biologia noastră, pentru că biologia noastră a evoluat de-a lungul a milioane de ani pentru a alerga și a vâna în savană. Este o fiziologie și anatomie diferită și se atrofiază dacă nu o folosim. 

Așadar, de-a lungul istoriei am folosit un nivel enorm de energie și toată abilitatea noastră pentru a obține tehnologia care să ne ajute. Acum această tehnologie ne atrofiază abilitățile. Nu este un paradox?

Ei bine, da, este un fel de paradox. Dar, pe de altă parte, acum am devenit conștienți de asta și avem săli de sport, avem piscine, avem tot felul de facilități în interiorul unei clădiri. Deci, în loc să alergăm afară pentru a scăpa de prădători sau pentru a vâna, folosim o bandă de alergare, care funcționează cu electricitate, obținută deseori din combustibili fosili. Consumăm energia într-un mod complet diferit pentru a ne menține corpul sănătos, dar nu din nevoia de a ne obține mâncarea. Am schimbat complet această relație. Dar încă avem parte de acel exercițiu, dacă ne dorim, într-un mod complet diferit. E foarte ciudat. Am creat în mod artificial un mediu în care să facem exerciții în siguranță și astfel să ne îmbunătățim biologia, deoarece știm cu toții că exercițiile fizice sunt extrem de bune pentru noi și că fără exerciții fizice ne putem îmbolnăvi și putem muri. Niciun alt animal nu trebuie să facă asta. Nu există o asemenea situație în natură.

Suntem maimuțe tehnologice. Pentru noi, este firesc să folosim tehnologia, face parte din definiția speciei noastre. Așa cum bufnițele pot vedea bine în întuneric, noi suntem specia care folosește tehnologia.

Ca specie folosim tehnologia de foarte mult timp. Care credeți că a fost momentul în care relația noastră cu tehnologia a început să devină problematică?

Foto: O reprezentare artistică, datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea. a Epocii Fierului. Sursa: Getty Images

Suntem maimuțe tehnologice. Pentru noi, este firesc să folosim tehnologia, face parte din definiția speciei noastre. Așa cum bufnițele pot vedea bine în întuneric, noi suntem specia care folosește tehnologia. Întotdeauna am folosit tehnologia. Și tehnologia în sine este doar un instrument. Diferența o face modul în care o folosim și sistemul nostru cultural. Cultura, mediul și biologia, toate acestea, luate împreună ca sistem, modul în care creăm aceste sisteme sociale... Asta este ceea ce definește dacă ceva este bun sau rău pentru sănătatea noastră. Nu este niciodată tehnologia în sine.

Foto: Cursă de mașini, 1900, Londra. Sursa Getty Images

Când am început să ne complăcem?

Înainte de secolul al XX-lea, în multe părți ale lumii exista întotdeauna un risc de foamete. Puținii oameni care erau foarte bogați aveau acces la suficiente resurse și deseori la mai mult decât aveau nevoie. Dar pentru marea majoritatea a populației - deși în unele locuri existau oameni cu o dietă bună, variată, opțiunile alimentare erau în general mult mai restrânse. Nu puteau avea acces decât la ceea ce puteau produce. În special în zonele nordice, alegerile oamenilor erau mult mai limitate. Deci oamenii trăiau destul de des la marginea înfometării. Dar apoi, odată cu apariția îngrășămintelor artificiale, în secolul XX, am ajuns la un punct în care, în țările occidentale, majoritatea oamenilor aveau suficientă mâncare și apoi mâncau lucruri care nu erau neapărat sănătoase. Înainte aveai malnutriție din cauza lipsei de hrană, acum ai un alt tip de malnutriție.

Foto: Getty Images

Credem că trăim în acest oraș artificial, dar totul vine evident de pe Pământ undeva. Și acum împingem aceste sisteme spre o limită în care ne punem în pericol propria supraviețuire.

Mai suntem astăzi modelați de mediu?

Mediul nostru ne modelează încă. Dar ceea ce se întâmplă este că schimbăm acest mediu. L-am schimbat într-o asemenea măsură încât oamenii domină astăzi complet sistemul planetar. În acest moment, am intrat în Antropocen, în era dominată de oameni. Noi decidem pe unde curg râurile. Aproape jumătate din suprafața locuibilă a Pământului este folosită doar pentru a ne produce hrana, ceea ce înseamnă că mai rămâne foarte puțin pentru viața sălbatică și pentru ecosisteme. Dar noi depindem de acestea. Nu ne dăm seama, dar de fapt depindem de aceste ecosisteme naturale pentru a ne curăța aerul, pentru a ne fertiliza culturile, pentru a face solurile sănătoase, pentru tot felul de lucruri. Și acum remodelăm mediul Pământului într-o asemenea măsură, încât schimbăm clima, schimbăm temperatura atmosferei. Ne riscăm propria supraviețuire pentru că depindem de aceste ecosisteme pentru hrana noastră, pentru apă, pentru haine, pentru orice. Știți, nu avem nicio lume dincolo de această lume… Credem că trăim în acest oraș artificial, dar totul vine evident de pe Pământ undeva. Și acum împingem aceste sisteme spre o limită în care ne punem în pericol propria supraviețuire.

Puteți să ne oferiți un exemplu al felului în care suntem interconectați?

Există niște peșteri îndepărtate din Extremul Orient care sunt pline de lilieci. Și localnicii merg acolo să ia guano, excremente de lilieci, pe care le folosesc pentru a fertiliza solul, dar le folosesc și în medicina chineză, care susține că acestea ar fi bune pentru ochi. Nu sunt bune pentru ochi, evident. Aceasta e o valoare culturală, dar nu e o valoare rațională, obiectivă, pentru că, de fapt, nu ajută ochii. Nu există dovezi că ar ajuta la îmbunătățirea vederii sau la orice altceva. Este un fapt în întregime subiectiv, așa cum e faptul că o societate a decis că liliecii sunt o delicatesă și mănâncă lilieci. Oamenii merg în aceste peșteri de lilieci și iau liliecii și excrementele lor. Acesta este un ecosistem sălbatic și liliecii poartă număr enorm de viruși. Și unul dintre acești viruși a ajuns într-o piață, apoi, pentru că trăim într-o societate globală, s-a răspândit în întreaga lume. Așa a apărut, probabil, pandemia de SARS-Cov-2, care ucide milioane de oameni, închide economia, cauzează foamete.

Foto: Oameni adunând guano dintr-o peșteră locuită de lilieci. Foto: Getty Images

Avem acest întreg sistem uriaș. Sistemul uman se intersectează cu animalele sălbatice într-un mod pe care nu îl înțelegem exact și, pentru că suntem atât de interconectați și colaborăm atât de strâns, boala se răspândește în întreaga lume, provocând probleme uriașe. Dar, de cealaltă parte, tocmai pentru că colaborăm atât de strâns și pentru că ne folosim abilitățile, cunoștințele moștenite și capacitatea de a găsi adevăruri obiective despre lume, am creat vaccinuri în câteva luni. Iar acum depășim pandemia. Este un sistem pe care ne bazăm pe mediu, distrugem mediul, invadăm aceste spații sălbatice, acest lucru ne afectează biologia, ne afectează cultura, totul se închide la nivel global. Dar apoi răspundem.

Ştiţi, nimic nu e static, dar, pe de altă parte, există unele sisteme complexe. Dacă nu răspundem corect la schimbările climatice și la pierderea biodiversității - și momentan nu răspundem corect, acest lucru va fi mult mai devastator decât pandemia de Covid.

Vom avea refugiați climatici, mulți refugiați climatici, dar și refugiați din cauza conflictelor, pentru că atunci când oamenii sunt disperați și mai există doar puțină apă și doar puțin pământ, apar conflicte

Spuneați la un moment dat că pentru a opri dezastrul climatic, trebuie să ne bazăm pe dragoste, nu pe tehnologie. Cum să facem asta?

Este adevărat. Ce trebuie să facem este să ne dăm seama că ne pasă destul de mult unii de alții, fiindcă este adevărat, încât să răspundem la acest dezastru climatic în moduri care ne-ar putea crea inițial inconveniente. Și trebuie să acordăm prioritate vieților și sănătății străinilor din întreaga lume care au dificultăți mult mai mari decât noi. Poate trăiesc în cele mai sărace locuri, în care nu au acces la aer condiționat, cum este cazul în India, de exemplu. Oamenii care trăiesc în locuințele din mahalale, în timp ce trec prin valuri de căldură care se apropie de 50 de grade vreme de luni de zile, nu au acces la aer condiționat sau la apă curată sau la alte modalități de a se răcori. Iar acest lucru este mortal.

Foto: Vremea caniculară și criza de apă fac ravagii în India. Susra: Getty Images

Prin urmare, continuând pe această cale, neacordând prioritate schimbărilor climatice, care nu ne afectează direct imediat, spunem de fapt: Nu-mi pasă de viața ta. Dar noi nu suntem așa. Nouă ne pasă. Deci, trebuie să arătăm asta acordând prioritate acţiunilor privind schimbările climatice, spunând politicienilor noştri că acest lucru contează. Asta chiar contează. Ne iubim copiii, nu vrem ca ei să crească într-o lume în care există conflicte constante, milioane și miliarde de oameni care nu mai pot trăi în țările lor, pentru că este prea cald sau pentru că sunt devastate de inundații și care vin cu disperare ca refugiați. Tocmai am văzut ce s-a întâmplat în Ucraina - o țară, un conflict. Vom vedea lucruri mai rele când zonele tropicale vor deveni de nelocuit.

Vom avea atunci foarte mulți refugiați climatici?

Da, vom avea refugiați climatici, mulți refugiați climatici, dar și refugiați din cauza conflictelor, pentru că atunci când oamenii sunt disperați și mai există doar puțină apă și doar puțin pământ, apar conflicte. Dacă nu acționăm în acest sens acum, ne vor aștepta decenii foarte dificile.

Hrana devine o problemă majoră. Cum ne putem schimba relația cu hrana în așa fel încât să putem supraviețui, să putem prospera, dar, de asemenea, să protejăm mediul?

Ei bine, cel mai bun lucru de făcut pentru mediu, pentru climă, pentru sănătatea noastră este să mâncăm în principal plante. Deci să reducem masiv cantitatea de carne și lactate pe care o consumăm. Jumătate din terenurile de pe Pământ sunt folosite pentru a ne cultiva mâncarea, iar 75% din acestea sunt folosite pentru creșterea animalelor. Acesta este un mod foarte ineficient de a mânca. Creștem hrana, apoi o dăm animalului, atunci ucidem animalul și îl mâncăm. De asemenea, cantitatea de apă, îngrășămintele, daunele pe care animalele le fac mediului sunt teribile. Nu trebuie să nu mai mănânci niciodată carne sau să nu mănânci niciodată lactate, ci să reducem masiv consumul, pentru că mâncăm prea multe din acestea.

Încet, încet apar noi tehnologii care obțin proteine sintetice, modificate din ciuperci sau bacterii sau alge pentru a avea gust de carne și care au valoarea nutritivă a cărnii fără a purta însă aceeași povara ecologică. Și, de asemenea, se lucrează la crearea culturilor perene, în locul celor anuale care au ca efect distrugerea solului prin aratul an de an. Solul este un ecosistem foarte bogat, cu bacterii și ciuperci și sisteme radiculare care interacționează pentru a-l menține sănătos. Și de fiecare dată când îl ari, distrugi asta. Acum se lucrează la proiectarea unor culturi de cereale perene, care ar trebui să fie mult mai bune pentru mediu. De fiecare dată când ari, carbonul blocat în sol scapă în atmosferă și trebuie să folosești o mulțime de îngrășăminte, care sunt, de asemenea, foarte dăunătoare, din perspectiva gazelor cu efect de seră.

Dincolo de toate acestea, mai există o problemă. Ne-am obișnuit în multe țări să cumpărăm prea multă mâncare și să aruncăm prea multă mâncare.

Da, exact, nu trebuie să facem asta. Da. În Occident, pierdem aproximativ o treime din mâncarea produsă în acest fel. Se cumpără în restaurante și gospodării prea multă mâncare, se strică și apoi este aruncată.

Ați identificat un mod durabil prin care poți ieși din acest cerc?

Planificați mesele, apoi faceți cumpărături pentru alimentele de care aveți nevoie de fapt pentru a găti acele mese. Un alt lucru este să gătiți în cantități mai mari și să congelați pe porții. De asemenea, alimente congelate și conservate sunt aproape la fel de hrănitoare precum cele proaspete, mai ales cele congelate. Eu cumpăr destul de des fructe de pădure și fructe moi congelate, pentru că astfel nu mai stau în coșul de fructe și nu se mai strică.

Am vorbit mai devreme despre energie, acum suntem în plină criză energetică. Cum să dezvoltăm un alt mod de gândire, luând în considerare faptul că am fost construiți, după cum spuneați, pentru a ne dori mereu mai mult, pentru a valorifica cât de multă energie posibil?

Asta e ideea. Noi nu suntem la mâna biologiei noastre. Am fi putut fi construiți pentru a ne dori mai multă energie, dar avem instrumentele culturale pentru a schimba această atitudine și pentru a folosi mai puțină energie. După dezastrul de la Fukushima, din Japonia, guvernul a închis toate centralele nucleare, iar cea mai mare parte a energiei Japoniei provine din energie nucleară. Au avut un program naţional de economisire a energiei și toată lumea a devenit foarte atentă. Nimeni nu a lăsat luminile aprinse când nu avea nevoie. Oamenii și-au setat termostatul pentru o temperatură diferită. În loc să răcească încăperea la 22 de grade, o răceau la 25 de grade, iar în timpul iernii au scăzut temperatura. Au făcut multe lucruri de felul acesta, ceea ce a însemnat că, la nivel național, cererea de energie a scăzut masiv, doar pentru că oamenii au folosit mai puțină energie. Cu toții putem face asta. Deja în Occident ne-am redus masiv necesarul de energie prin tehnologii mult mai eficiente din punct de vedere energetic. S-au schimbat lucruri mici, cum ar fi becurile, care sunt mult mai eficiente din punct de vedere energetic. Principala problemă pe care trebuie să o rezolvăm este comutarea producției de energie de la combustibili fosili la surse care fără emisii sau cu emisii reduse de carbon - centrale eoliene, panouri solare, energia nucleară are un rol, energia hidro are un rol. Toate aceste lucruri se întâmplă foarte rapid, dar nu destul de rapid.

Vor accelera conflictul din Ucraina și nevoia de independență energetică a Europei aceste trenduri?

Da, dar trebuie să fim atenți și că, în anumite părți ale lumii, un număr mare de oameni nu au acces la electricitate. Și asta e groaznic. Asta e de fapt o problemă cu adevărat, asta e o chestiune care ține de drepturile omului. Ei nu au lumină după ora 18:00. Nu au modalități de a-și încălzi casa. Și astfel taie pădurile pentru ca să aibă lemne de foc pentru a găti. La asta trebuie să lucrăm și noi. Trebuie să ne asigurăm că oamenii au acces la energie, e o problemă de justiție socială să aibă acces la electricitate, dar acea electricitate trebuie să fie curată.

Foto: Profimedia

Cu toții avem nevoie de o anumită cantitate de lumină, de preferință dimineața și de o anumită lungime de undă. Este lungimea de undă pe care o obții în mod natural dacă ești dimineața în aer liber. Este foarte important să petreci timp afară înainte de 10 dimineața,

Ați vorbit despre oameni care trebuie să se culce la ora 18:00. Noi, în Vest, nu avem problema asta. Ba dimpotrivă, putem să stăm treji cât vrem și putem să ne uităm ore în șir la seriale pe Netflix. Cum ne afectează asta biologia?

Există diferite studii, care arată că, dacă nu dormi suficient este, în general, rău pentru tine. Să dormi prea puțin îți scade răspunsul sistemului imunitar, îți cauzează tot felul de probleme, probleme de sănătate mintală și așa mai departe. Oamenii care fac ture de noapte pentru perioade lungi de timp au o incidență mult mai mare a diferitelor tipuri de cancer și alte multe probleme, probleme de sănătate mintală, concentrare slabă, tot felul de lucruri. Asta face parte din biologia noastră.

Să fii foarte deconectat de ritmul circadian este, de asemenea, un lucru rău pentru sănătate.

Cu toții avem nevoie de o anumită cantitate de lumină, de preferință dimineața și de o anumită lungime de undă. Este lungimea de undă pe care o obții în mod natural dacă ești dimineața în aer liber. Este foarte important să petreci timp afară înainte de 10 dimineața, chiar și atunci când este înnorat. Această lumină naturală e foarte importantă în a-ți regla ceasul corpului, are impact asupra producției de hormoni și acești hormoni au legătură cu metabolismul, asigurându-se că folosești hrana mâncarea în mod corespunzător. dacă nu ai această lumină, începi să simți foamea și pofta de alimente, în special de alimente dulci, mult mai mult decât ar trebui. Starea de spirit, nivelurile de concentrare, tot felul de lucruri sunt influențate doar de ritmul circadian.

Majoritatea oamenilor își petrec mult timp în lumină artificială, mai ales iarna. Stau în lumină artificială într-un birou, poate că nici măcar nu sunt lângă o fereastră. Sau geamul, mai ales dacă este izolat, dacă are două straturi de sticlă. opreşte anumite lungimi de undă ale luminii să ajungă la tine. Nu este foarte sănătos.

Aș vrea să vorbim puțin despre timp. Astăzi obținem foarte ușor totul, trebuie să petrecem foarte puțin timp pentru a ne găsi și găti mâncarea, pentru a ne spăla hainele, pentru a merge dintr-un loc în altul. Dar toată lumea se plânge de lipsa de timp, suntem disperați că rămânem fără timp. De ce credeți că ne aflăm în această situație, care este foarte reală pentru mulți?

Este foarte reală, dar este, de asemenea, complet inventată. Ideea noastră despre timp și despre cât timp avem este un fel de invenție. Și avem control, avem putere asupra lui, dar nu ne dăm seama destul de des și nu ne dăm seama ce facem. Așa că uneori stau și lucrez și apoi, la sfârșitul zilei, mă trezesc că mă întreb: Doamne, când a trecut timpul? Nici măcar nu am avut ocazia să-mi încep munca propriu! Doar am trimis e-mailuri, am încercat să termin chestiuni mici și nu am început să fac ceea ce aveam de făcut. Și apoi mi-am dat seama că asta este munca mea. Munca mea este și despre aceste prostii de e-mail-uri, ele sunt, de fapt, o parte din munca mea și am lucrat în tot acest timp.

Uneori îmi spun: E weekend, trebuie să mă asigur că petrec timp de calitate cu copiii mei, că facem ceva foarte distractiv și constructiv împreună. Apoi duminică seară spun: Doamne, weekendul a trecut, nu am făcut nimic, le-am spus să-și facă temele, apoi ne-am grăbit o petrecere pentru copii și a trebuit să facem cumpărături și să facem asta și cealaltă... Dar, de fapt, am petrecut timp împreună făcând toate astea. Și asta e viața. Aceasta este viața noastră. Și trebuie să o prețuim

Deci problema e că nu punem preț pe unele lucruri pe care le facem.

Cred că, da, atribuim valori diferite diferitelor lucruri pe care le facem și suntem, foarte slabi la a evalua timpul și la a evalua cât timp mai avem, întotdeauna credem că vom avea mai mult timp. Unii oameni sunt mai buni la asta decât alții. Întotdeauna cred că ceva îmi va lua mai puțin timp decât în realitate. Asta are de-a face cu percepția noastră despre timp prea. Uneori îmi spun: E weekend, trebuie să mă asigur că petrec timp de calitate cu copiii mei, că facem ceva foarte distractiv și constructiv împreună. Apoi duminică seară spun: Doamne, weekendul a trecut, nu am făcut nimic, le-am spus să-și facă temele, apoi ne-am grăbit o petrecere pentru copii și a trebuit să facem cumpărături și să facem asta și cealaltă... Dar, de fapt, am petrecut timp împreună făcând toate astea. Și asta e viața. Aceasta este viața noastră. Și trebuie să o prețuim. Pentru că, de fapt, am avut o conversație foarte bună cu fiul meu, în timp ce eram în mașină, chiar dacă nu făceam un proiect meșteșugit. Dar eram în mașină și am avut o conversație foarte profundă în drum spre supermarket. Au fost poate 5 minute în două zile, dar de fapt asta are valoare și asta a fost important și este ceva pe care poți să construiești.

Așadar, trebuie să schimbăm povestea pe care o spunem despre noi.

Da, dar trebuie, de asemenea, să recunoaștem ceea ce este important. Este important pentru mine să petrec timp cu cu oameni de care îmi pasă, fie că este vorba de copiii mei, fie că este un bun prieten pe care nu am niciodată timp să-l văd și apoi să prioritizez acest lucru. Pentru că, de fapt, avem control asupra vieții noastre. Nu suntem doar pioni în întregul sistem, avem control, dar trebuie să preluăm controlul activ. Trebuie să dăm acel telefon, să facem acea programare. Să spunem că acesta este timpul pe care vreau să-l petrec astfel fie că merge la supermarket împreună sau stăm la o cafenea. dar trebuie să programăm, altfel nu se întâmplă.

O ultimă întrebare. Dacă ar fi să spuneți o poveste despre aceste vremuri, ce poveste ați spune?

Sper să pot spune povestea că noi, omenirea, am realizat la un moment dat că ne aflam într-un mare pericol. Și sper să pot spune că am reacționat foarte repede și am schimbat asta. Iar acel viitor sumbru nu s-a întâmplat niciodată, pentru că am făcut lucrurile la timp.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pe ansamblu, absolut de acord! Dar ... mi se pare, pardon, sunt sigura ca este o viziune idealista. Cred ca procentul celor dispusi sa renunte la confort dupa modelul japonez macar, este mai mic de 10%. Toata lumea in care ma misc functioneaza dupa principiul "eu pot/imi permit, ce-mi pasa de cel ce nu poate". Eventual il anesteziez, precum lumea politica, cu cativa banuti sau ceva de mancare, de imbracat. Sau, altfel spus, sunt unii care nu au la ce renunta si altii care nu sunt dispusi sa renunte. Am o viziune pesimista? Cred ca mai degraba realista. Problema resurse, clima, biosfera a fost prima oara - din ce stiu eu, pusa pe tapet undeva prin anii '70. Mai e nevoie de ceva argumente???
    • Like 3
  • Dan check icon
    Oare cand se va opri ,betonarea pamantului ? Este un fenomen real ,dar nu prea ne pasa si ne plangem ca , avem feonmene meteo extreme !! Pai daca in loc , de pamant cu verdeata ,copaci ,vegetatie , etc avem ,beton ,asfalt , la ce sa ne asteptam ??
    • Like 1
    • @ Dan
      Ai beton în orașele mari și în împrejurimile lor. Dar pe de altă parte ai zeci de sate dispărute deja sau în pragul dispariției. Ai pădure care invadează sate și pășuni care nu mai au de cine să fie păscute. Astea nu se pun?
      • Like 2
    • @ Adrian Ionascu
      Dan check icon
      Ba da, se pun ,stimate Domn ,dar observ ca tot mai mult se ,,musca din spatiul ,,verde inclusiv in orasele mari sau mici , Rechinii imobiliari cum vad un loc bun ,.un spatiu verde liber ,,isi freaca mainile si pun la bataie banii sa ,,deschida usile ,,ptr avize etc,, Apoi prin unele sate , comune orase mai mici ,sau mai mari ,se construieste ,in draci , tot felul de ,firme,depozite ,rampe de gunoi ,,etc,, In privinta ,deseurilor -gunoi ,nu avem o tehnologie moderna de prelucrare ,asa cum au elevetienii ,de pilda ,La ei dupa procesarea deseurilor , rezulta energie termica sau elecrtica etc, Ori pe la noi in jurul Bucurestiului ,se dau foc la deseuri ptr a recupera cuprul aluminiu etc, si cu Noxele foarte mari .
      • Like 0
    • @ Dan
      Când există cerere (de locuințe, lemn, balast) logica economică ne spune că ea va fi cumva acoperită. Legal sau ilegal. Cam cum au încercat pe vremea prohibitiei să împiedice consumul de alcool. Și s-a văzut ce a ieșit... Sau ce rezultate are lupta de zeci de ani cu drogurile. Cu natura umană nu te pui.
      Deci dacă nu încercăm să ne asigurăm că ceea ce se caută poate fi oferit legal atunci acestea vor fi obținute ilegal. Când jumătate din populația țării se încălzește cu lemn că n-are altceva, unii propun stoparea oricăror tăieri pe zece ani și sunt foarte mulți care aprobă așa ceva. E evident că nu este fezabil și că nimeni n-o să stea în frig ca să facă fericiți pe unii visători.
      Așa cum dvs sunteți oripilat de lipsa de spații verzi în orașe la fel sunt oripilați bătrânii din satele părăsite care văd cum istoria de sute de ani a locuirii lor dispare definitiv invadată de pădure și sălbăticiuni. Chestie de perspectivă.
      E absolut normal ca orașele mari să se dezvolte exponențial în condițiile în care oportunitățile economice atrag permanent forță de muncă care e dispusă să cheltuiască ca să aibă unde sta. Dacă acceptă orice, să stea ca sardelele, în blocuri construite la câțiva metru unele de altele exact asta vor primi. Și nu numai că acceptă dar se bat pe ele. Ăsta e nivelul. Astea sunt condițiile.
      Rechinii imobiliari, ăia de taie păduri, cei ce exploatează balast obțin profit pentru că acoperă cererea. Se cheamă legea cererii și a ofertei. Dacă nu o pot face legal o vor face ilegal. Mituind, furând, găsind orice subterfugiu. Pentru că câștigurile sunt pe măsură. Dacă nu o fac ei va apărea altcineva care o va face. Cu cât e mai greu cu atât se câștigă mai bine!
      Grija pentru mediu vine din prosperitate. Un sărac, care nu știe dacă mănâncă mâine, nu va da 2 bani pe mediu. Nu e vorba doar de educație cum cred mulți. E vorba de priorități.
      • Like 3


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult