Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cum, când și în ce condiții vom avea dreptul să ieșim din case. „Pașaportul de imunitate”: Italia versus Germania

Copii Germania covid-19

Foto: Guliver Getty Images

În Italia, epidemia pare să-și fi atins deja punctul culminant, iar guvernul începe să se gândească la cum va facilita restartul economiei, fără a se produce un al doilea val de contagieri.

În cazul în care rata de contagiere rămâne statistic la cifra de 0,5 se plănuiește faza a doua a stării de urgență, ce presupune măsuri pentru o eventuală conviețuire cu virusul - acesta a fost mesajul premierului Conte în cadrul unui interviu televizat.

Durata preconizată a actualei faze 1 este până la 1 mai, deși speculațiile vizează și data de 1 iunie, ceea ce ar însemna o presiune sporită asupra economiei. Tocmai din acest motiv guvernul italian analizează propunerea fostului prim-ministru Matteo Renzi: un așa-numit „pașaport de imunitate”.

Este vorba de un certificat ce atestă „imunitatea” posesorului la virusul Sars-CoV-2, permițând părăsirea carantinei în vederea efectuării unei activități profesionale. 

În jurul termenului de „imunitate” gravitează însă o serie de întrebări, iar printre eventualele dificultăți se numără și faptul că regiunile în care COVID-19 are cea mai mare răspândire sunt exact cele ce reprezintă motorul economic al Italiei: Lombardia, Piemontul și Veneto. 

Propunerea este discutată intens în Italia, dar și în Germania, unde este considerată controversată, însă nu la fel de viabilă. 

Conform Președintelui Societății Germane de Imunologie, Thomas Kamradt, se calculează o imunitate de câțiva ani (~2 ani) în urma infectării cu Sars-CoV-2. La această concluzie s-a ajuns pe baza studierii altor tipuri de coronavirus, având în vedere faptul că maladia COVID-19 este nouă, iar testele de anticorpi au fost elaborate cu puțin timp în urmă.  

Durata acestei imunități depinde de concentrația de anticorpi în sânge: cu cât mai mulți anticorpi, cu atât mai durabilă imunitatea.

Conform virologului berlinez Christian Drosten, contagierea este urmată de 10 zile în care se formează anticorpii. Pe baza unui test special de sânge se poate observa dacă un pacient are deja anticorpii necesari dobândirii unei imunități, chiar dacă a suferit de o formă mai gravă a bolii sau nu. 

Același virolog, care actualmente se bucură de o anumită popularitate în cadrul opiniei publice germane, precizează și faptul că, în cazul în care se dorește evitarea unei mortalități ridicate în rândurile populației vârstnice, trebuie găsit în cel mai scurt timp un vaccin eficient împotriva maladiei, chiar dacă aceasta ar presupune schimbarea legislației în domeniul medicamentelor și luarea în calcul a unor efecte secundare. 

Însă în momentul de față Agenția Europeană responsabilă de legislația privind medicamentele (European Medicines Agency) vorbește de 6 luni până la începerea testelor și 18 luni până la legalizarea vaccinului. Măsuri extraordinare ar fi așadar necesare aprobării rapide a unui vaccin.

O altă soluție posibilă ar fi așa-numita „imunitate de turmă”, ce presupune în schimb îmbolnăvirea a 50-70% din populație. 

În consecință, dat fiind caracterul stabil al situației, restricțiile impuse de executivul Merkel vor rămâne în vigoare cel puțin până la data de 20 aprilie, estimându-se faptul că epidemia nu și-a atins încă punctul maxim.

Germania a înregistrat astăzi, 5 aprilie, 91.000 de îmbolnăviri și 1234 de victime. 

Ultimele zile, la fel ca și în Italia (119.000 cazuri, 14.600 victime) și Spania (117.000 cazuri, 11.000 victime), au indicat o încetinire a ritmului de răspândire a epidemiei, situația fiind considerată stabilă în toate cele 3 state. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ,,Contagiere...'' ???!!! In limba romànà :- contaminare!Dacà scrieti articole si vreti sà transmiteti ceva celor ce ar avea dorinta de a và citi articolele,invàtati a và exprima corect ,romàneste si nu mai inventati tot felul de cuvinte ce ,,se lipesc ca nuca de perete''!
    • Like 1


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult