Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum, când și în ce condiții vom avea dreptul să ieșim din case. „Pașaportul de imunitate”: Italia versus Germania

Copii Germania covid-19

Foto: Guliver Getty Images

În Italia, epidemia pare să-și fi atins deja punctul culminant, iar guvernul începe să se gândească la cum va facilita restartul economiei, fără a se produce un al doilea val de contagieri.

În cazul în care rata de contagiere rămâne statistic la cifra de 0,5 se plănuiește faza a doua a stării de urgență, ce presupune măsuri pentru o eventuală conviețuire cu virusul - acesta a fost mesajul premierului Conte în cadrul unui interviu televizat.

Durata preconizată a actualei faze 1 este până la 1 mai, deși speculațiile vizează și data de 1 iunie, ceea ce ar însemna o presiune sporită asupra economiei. Tocmai din acest motiv guvernul italian analizează propunerea fostului prim-ministru Matteo Renzi: un așa-numit „pașaport de imunitate”.

Este vorba de un certificat ce atestă „imunitatea” posesorului la virusul Sars-CoV-2, permițând părăsirea carantinei în vederea efectuării unei activități profesionale. 

În jurul termenului de „imunitate” gravitează însă o serie de întrebări, iar printre eventualele dificultăți se numără și faptul că regiunile în care COVID-19 are cea mai mare răspândire sunt exact cele ce reprezintă motorul economic al Italiei: Lombardia, Piemontul și Veneto. 

Propunerea este discutată intens în Italia, dar și în Germania, unde este considerată controversată, însă nu la fel de viabilă. 

Conform Președintelui Societății Germane de Imunologie, Thomas Kamradt, se calculează o imunitate de câțiva ani (~2 ani) în urma infectării cu Sars-CoV-2. La această concluzie s-a ajuns pe baza studierii altor tipuri de coronavirus, având în vedere faptul că maladia COVID-19 este nouă, iar testele de anticorpi au fost elaborate cu puțin timp în urmă.  

Durata acestei imunități depinde de concentrația de anticorpi în sânge: cu cât mai mulți anticorpi, cu atât mai durabilă imunitatea.

Conform virologului berlinez Christian Drosten, contagierea este urmată de 10 zile în care se formează anticorpii. Pe baza unui test special de sânge se poate observa dacă un pacient are deja anticorpii necesari dobândirii unei imunități, chiar dacă a suferit de o formă mai gravă a bolii sau nu. 

Același virolog, care actualmente se bucură de o anumită popularitate în cadrul opiniei publice germane, precizează și faptul că, în cazul în care se dorește evitarea unei mortalități ridicate în rândurile populației vârstnice, trebuie găsit în cel mai scurt timp un vaccin eficient împotriva maladiei, chiar dacă aceasta ar presupune schimbarea legislației în domeniul medicamentelor și luarea în calcul a unor efecte secundare. 

Însă în momentul de față Agenția Europeană responsabilă de legislația privind medicamentele (European Medicines Agency) vorbește de 6 luni până la începerea testelor și 18 luni până la legalizarea vaccinului. Măsuri extraordinare ar fi așadar necesare aprobării rapide a unui vaccin.

O altă soluție posibilă ar fi așa-numita „imunitate de turmă”, ce presupune în schimb îmbolnăvirea a 50-70% din populație. 

În consecință, dat fiind caracterul stabil al situației, restricțiile impuse de executivul Merkel vor rămâne în vigoare cel puțin până la data de 20 aprilie, estimându-se faptul că epidemia nu și-a atins încă punctul maxim.

Germania a înregistrat astăzi, 5 aprilie, 91.000 de îmbolnăviri și 1234 de victime. 

Ultimele zile, la fel ca și în Italia (119.000 cazuri, 14.600 victime) și Spania (117.000 cazuri, 11.000 victime), au indicat o încetinire a ritmului de răspândire a epidemiei, situația fiind considerată stabilă în toate cele 3 state. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ,,Contagiere...'' ???!!! In limba romànà :- contaminare!Dacà scrieti articole si vreti sà transmiteti ceva celor ce ar avea dorinta de a và citi articolele,invàtati a và exprima corect ,romàneste si nu mai inventati tot felul de cuvinte ce ,,se lipesc ca nuca de perete''!
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult