Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cum, când și în ce condiții vom avea dreptul să ieșim din case. „Pașaportul de imunitate”: Italia versus Germania

Copii Germania covid-19

Foto: Guliver Getty Images

În Italia, epidemia pare să-și fi atins deja punctul culminant, iar guvernul începe să se gândească la cum va facilita restartul economiei, fără a se produce un al doilea val de contagieri.

În cazul în care rata de contagiere rămâne statistic la cifra de 0,5 se plănuiește faza a doua a stării de urgență, ce presupune măsuri pentru o eventuală conviețuire cu virusul - acesta a fost mesajul premierului Conte în cadrul unui interviu televizat.

Durata preconizată a actualei faze 1 este până la 1 mai, deși speculațiile vizează și data de 1 iunie, ceea ce ar însemna o presiune sporită asupra economiei. Tocmai din acest motiv guvernul italian analizează propunerea fostului prim-ministru Matteo Renzi: un așa-numit „pașaport de imunitate”.

Este vorba de un certificat ce atestă „imunitatea” posesorului la virusul Sars-CoV-2, permițând părăsirea carantinei în vederea efectuării unei activități profesionale. 

În jurul termenului de „imunitate” gravitează însă o serie de întrebări, iar printre eventualele dificultăți se numără și faptul că regiunile în care COVID-19 are cea mai mare răspândire sunt exact cele ce reprezintă motorul economic al Italiei: Lombardia, Piemontul și Veneto. 

Propunerea este discutată intens în Italia, dar și în Germania, unde este considerată controversată, însă nu la fel de viabilă. 

Conform Președintelui Societății Germane de Imunologie, Thomas Kamradt, se calculează o imunitate de câțiva ani (~2 ani) în urma infectării cu Sars-CoV-2. La această concluzie s-a ajuns pe baza studierii altor tipuri de coronavirus, având în vedere faptul că maladia COVID-19 este nouă, iar testele de anticorpi au fost elaborate cu puțin timp în urmă.  

Durata acestei imunități depinde de concentrația de anticorpi în sânge: cu cât mai mulți anticorpi, cu atât mai durabilă imunitatea.

Conform virologului berlinez Christian Drosten, contagierea este urmată de 10 zile în care se formează anticorpii. Pe baza unui test special de sânge se poate observa dacă un pacient are deja anticorpii necesari dobândirii unei imunități, chiar dacă a suferit de o formă mai gravă a bolii sau nu. 

Același virolog, care actualmente se bucură de o anumită popularitate în cadrul opiniei publice germane, precizează și faptul că, în cazul în care se dorește evitarea unei mortalități ridicate în rândurile populației vârstnice, trebuie găsit în cel mai scurt timp un vaccin eficient împotriva maladiei, chiar dacă aceasta ar presupune schimbarea legislației în domeniul medicamentelor și luarea în calcul a unor efecte secundare. 

Însă în momentul de față Agenția Europeană responsabilă de legislația privind medicamentele (European Medicines Agency) vorbește de 6 luni până la începerea testelor și 18 luni până la legalizarea vaccinului. Măsuri extraordinare ar fi așadar necesare aprobării rapide a unui vaccin.

O altă soluție posibilă ar fi așa-numita „imunitate de turmă”, ce presupune în schimb îmbolnăvirea a 50-70% din populație. 

În consecință, dat fiind caracterul stabil al situației, restricțiile impuse de executivul Merkel vor rămâne în vigoare cel puțin până la data de 20 aprilie, estimându-se faptul că epidemia nu și-a atins încă punctul maxim.

Germania a înregistrat astăzi, 5 aprilie, 91.000 de îmbolnăviri și 1234 de victime. 

Ultimele zile, la fel ca și în Italia (119.000 cazuri, 14.600 victime) și Spania (117.000 cazuri, 11.000 victime), au indicat o încetinire a ritmului de răspândire a epidemiei, situația fiind considerată stabilă în toate cele 3 state. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ,,Contagiere...'' ???!!! In limba romànà :- contaminare!Dacà scrieti articole si vreti sà transmiteti ceva celor ce ar avea dorinta de a và citi articolele,invàtati a và exprima corect ,romàneste si nu mai inventati tot felul de cuvinte ce ,,se lipesc ca nuca de perete''!
    • Like 1


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult