Sari la continut
Sustenabilitate

Cum îți înveți copilul să supraviețuiască în situații de criză

Lecție de supraviețuire

Foto: Getty Images

Într-o situație de criză, abilitățile pe care le-am dobândit în timp ne ajută mai mult să supraviețuim decât de rezervele de orice fel. Indiferent ce vârstă ai și ce condiție, ceea ce știi și poți efectiv, prin forțele tale, într-o situație de criza este ceea ce te ajuta să supraviețuiești.

Deși sunt importante, nu rezervele acumulate fac diferența între un supraviețuitor și o victimă, ci acele abilități care ne conduc reacțiile și comportamentul. Unii cred că te naști supraviețuitor așa cum unii se nasc câștigători. Nimic mai greșit: supraviețuirea se învață la orice vârstă și putem începe chiar de acum cu copiii noștri. Iată cum să ne învățăm copiii să supraviețuiască!

În primul rând, acest articol nu este o traducere. Îl scriu pe baza a ceea ce am învățat în anii în care am produs conținut editorial pentru piață americană de preparedness & survival (pregătire pentru situații de urgență). M-am întâlnit cu prepperi la ei acasă, am fost în magazine de profil, am lucrat cu specialiști din acest domeniu. Mi-am dezvoltat atunci abilitățile care să mă ajute să rezist în caz de criză, iar acest mod de gândire include bricolajul – un avantaj în orice situație în care nu am resurse, dar trebuie să mă descurc.

Ce abilități sunt necesare pentru a supraviețui?

Vorbim despre scenarii de supraviețuire – pandemie, război, cutremur – și despre pregătiri specifice. Pregătim genți de urgenta, dar cel mai adesea și cei mai mulți dintre noi nu știu ce ar face, în caz de urgență, dacă nu le-ar avea. Singurul lucru pe care nimeni nu ni-l poate lua este capacitatea noastră de a acționa rapid și bine într-o criză, punând la bătaie abilități de supraviețuire dezvoltate în timp. De aceea, aceste abilități devin cel mai important lucru pe care îl putem pregăti, dacă vrem să trecem cu bine prin orice situație.

Pentru supraviețuire, este important să știi ce iți trebuie mai întâi și să faci tot posibilul să ți le asiguri: aer, adăpost, apă și hrană, exact în această ordine. Daca ți se pare lipsită de logică ierarhia asta, gândește-te așa: într-un dezastru de orice fel, ai nevoie să respiri pentru a rămâne în viață, apoi de adăpost că să nu fii agresat de factori externi de orice tip. Apa te ajuta să îți păstrezi energia și claritatea minții, iar abia în final îți trebuie și hrana. “Regula celor trei” este o formulă pe care este important să o ții minte.

Dincolo de aceste urgențe, este esențial să-ți dezvolți vigilența, capacitatea de a estima pericolul, autocontrolul, rezistența fizică și capacitatea de a acorda primul ajutor, stăpânind tehnicile de profil, dar și propriile emoții.

Cum pot să învețe copiii toate astea?

Nu am pretenția că dau lecții de parenting și nici nu abordez perspectivă psihologică a acestei probleme, pentru că nu sunt în aria mea de competență. Dar, că părinte al unui băiat de aproape 16 ani care ar putea fi într-o zi militar, pot spune că există lucruri care funcționează pentru “călirea” copiilor în sensul pregătirii pentru supraviețuire.

Ce ar trebui să știe copiii și cât pot asimila la vârstă lor? Fiecare copil este altfel, iar nivelul de maturitate variază, dar și așa putem compune un set de abilitați pe care ei să le deprindă și să le dezvolte în timp:

  • deși greu de estimat și de către oamenii mari, să știe în linii generale ce înseamnă pericolul și de unde începe el;
  • ce este de făcut într-o situație de urgență: la cine apelează, unde trebuie să ajungă și cum trebuie să reacționeze, conform unui scenariu stabilit cu părinții;
  • cum să se pună la adăpost și cum să cheme ajutor la nevoie;
  • ce pot bea și ce pot mânca acasă, dar și în alt loc, dacă rămân blocați undeva;
  • măsuri minime de prim ajutor și ce fac dacă se rănesc;
  • cum reușesc să își domine emoțiile și găsesc elementul care să îi liniștească.

Multe din lucrurile de mai sus dau bătăi de cap și oamenilor mari, dar lucrurile trebuie luate ușor. Reacția imediata este prima căreia trebuie să îi facem față, iar ea poate fi mai ușor de gestionat daca urmam pașii prinși în acronimul S.T.O.P. Acești pași pot fi aplicați și de către un copil atunci când s-a pierdut ori când a ajuns într-o situație bruscă și nedorită:

Stop – te oprești din orice ai face și nu acționezi instinctiv;

Think – evaluezi situația în care ești și încerci să-ți dai seama ce a provocat-o,

Observe – te uiți în jur și vezi care sunt condițiile în care urmează să acționezi;

Plan – fă-ți un plan înainte de a face un pas mai departe ori a începe ceva.

Pentru toate acestea există metode de învățare și exersare, iar pe câteva dintre ele le găsești mai jos.

1. Pornim de la principii sănătoase

Mai întâi, contează relația pe care o ai cu cei mici și cât de deschis comunici cu ei inclusiv în chestiunile delicate precum conceperea copiilor, moartea ori războiul. Adevărul trebuie spus mereu în chestiunile delicate, într-o forma adaptata vârstei și care să lase deschisă calea spre întrebări venite natural din partea copiilor în creștere și pentru răspunsuri sincere din partea părinților.

Copilul meu a știut de la noi că nu toți oamenii sunt buni, iar că în lume se întâmplă și lucruri rele (precum moartea, boala ori războiul), care poate nu ve vor ocoli nici pe noi la nesfârșit. Nu i-a fost teamă de asta însă, pentru că l-am asigurat că vom fi lângă el la nevoie, dar și că îl învățam cum să ia și singur deciziile potrivite fiecărui moment. I-am dat încredere că vă putea să să se descurce singur atunci când viață o va cere. L-am asigurat că teama și plânsul sunt normale, dar că mai important este cum le tii sub control la nevoie, ca să poți acționă în folosul tău.

2. Fără independență nu se poate

Daca ești genul de părinte care nu-și lasă copilul să se cațere în copaci ori care îl șterge pe mâini după fiecare atingere de afară, atunci iți vă fi greu să accepți tot ce îți scriu aici. Independența este esențială în acest context, pentru că ea hrănește spiritul copilului și capacitatea lui de a se dezvolta pe cont propriu.

Lasă-l să experimenteze lucruri noi, ghidându-l între limite pe care le lărgești încetul cu încetul. Învață-l să descopere natura și urcatul în copaci, învață-l să meargă singur la școală și să traverseze singur, dar și cum să reacționeze când vede lucruri care nu sunt în regulă.

Protejându-l la infinit nu-l ajuți, ci doar îi reduci șansele ca, odată găsit singur, să eșueze dramatic în încercarea de a se descurca.

3. Sportul este sănătate, dar și antrenament pentru supraviețuire

Fiecare sport dezvoltă fizicul și psihicul, daca este practicat în mod constant. Crește rezistența fizica atunci când te antrenezi constant, ești mai disciplinat și iți controlezi mai bine emoțiile dacă ești sportiv, mai ales dacă participi la competiții.

Dincolo de aceste caracteristici generale, unele sporturi sunt mai importante decât altele pentru supraviețuire, iar printre ele se numără înotul, artele marțiale (sporturile de contact, în general), automobilismul, escalada / alpinismul sau ciclismul. Cu alte cuvinte, este important să știi să înoți, să mergi pe bicicleta, să conduci o mașină, să te cațeri și să te aperi în cazul în care ești atacat. Unii mă vor blama doar pentru că menționez asta, dar, deși este puțin probabil să fie nevoie la noi, nu strica să știi să ții în mână o armă sau un arc.

4. Joaca este cea mai bună repetiție

Pentru copii, jocul este o repetiție pentru ce vor face când vor crește, iar supraviețuirea nu este o excepție. În joacă, au ocazia copiii de a fi eroi, de a salva animale și alți oameni, chiar dacă “victimele” de acum sunt jucării ori animalele de companie. Joaca este prilej pentru repetarea unor scenarii de evacuare în caz de urgență, inclusiv pentru copiii foarte mici. Un exemplu este cel din filmul “Polițist de grădiniță” cu Arnold Schwarzenegger, unde astfel de exerciții au fost cel mai bun mod de a “îmblânzi” o clasă de copiii năbădăioși.

Mersul la munte și în drumeții este un prilej excelent de a exersa tehnici de supraviețuire precum aprinderea focului, identificarea plantelor și fructelor comestibile, instalarea unei tabere ori orientarea fară GPS și Waze. Aici experimentați și cățăratul sau căutatul urmelor prin pădure, precum și observarea animalelor, insectelor și păsărilor.

Jocul “de-a v-ați ascunselea” este foarte bun pentru copiii mai mici, care pot deprinde cum să caute locuri pentru adăpost și să reziste fără să fie descoperiți. Astfel, ei vor ști ce locuri sigure sunt în casă și unde să îi căutați voi, în cazul în care ei trebuie să se ascundă. O altă varianta este să se ascundă părintele, iar copilul să descopere, pe baza zgomotului făcut, unde este acesta.

Jucandu-vă “de-a doctorul”, copilul poate învață ce este un garou – ori să ajute un adult să aplice unul – și cum să curețe o rană ori să aplice un plasture. Poți prinde în joc inclusiv plante și soluții naturale, care să fie aplicate în cazul în care vă pierdeți prin pădure.

“Baba Oarba” prin casa este bun pentru că cei mici să se poată orienta în interior fară să aprindă lumina, mergând pe întuneric și fară să facă zgomot.

Vedeți filme împreună

Exista o mulțime de filme care spun povești de supraviețuire și pe care le puteți urmări împreună, ca să vorbiți apoi despre ce se poate învăța din ele. Unul este “Polițist de grădiniță”, în care copiii exersează evacuarea în caz de urgență printr-un joc, iar la finalul filmului ei chiar ajung să facă uz de aceste cunoștinte.

“Cast Away” este un alt film remarcabil, în care Tom Hanks joacă rolul unui angajat DHL prăbușit cu avionul pe o insula pustie. El învață să reziste singur și își construiește un adăpost, unde rezistă până este salvat de cineva.

“Dezastrul din San Antonio” are în rol principal pe Dwayne Johnson și este despre un cutremur major care lovește Coasta de Vest a Statelor Unite. În haosul creat, trei copii reușesc să supraviețuiască atunci când alții nu o fac și să reziste până când sunt salvați de părinți.

Un alt film despre un dezastru natural este “Valul” despre cum un geolog resueste să supraviețuiască unui val uriaș provocat de spargerea unui fiord norvegian.

Articol publicat inițial pe gabiralea.ro.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult