Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cum mi-am cunoscut colegii „de birou”: lucrăm împreună parcă de o viață, dar ne-am văzut fizic de abia acum 3 zile...

work from home

Foto: Getty Images

Lucrez de 5 ani în domeniul IT, însă consider ca mai am foarte multe de recuperat, având în vedere că mi-am schimbat întregul parcurs profesional la 27 de ani.

Când încă eram junior în prima companie la care am lucrat, ideea de a deveni freelancer în domeniu mi se părea de domeniul fantasticului. Lipsa experienṭei, a încrederii, a cunoștințelor mă făcea doar să visez că vreodată aṣ putea face și eu parte din acest grup select, din punctul meu de vedere.

A trecut timpul, am avut parte de colegi cu experiență și răbdare, proiecte diverse, management care mi-a oferit mereu oportunități să cresc.

Am profitat de fiecare șansā.

În urmă cu 5 luni am spart gheața. În mai puțin de o săptămână am semnat primul contract de freelancing pe o perioadă de un an. Nu a fost nimic planificat, ci o întâmplare cu final fericit.

Mi-au plăcut, pe rând, interacțiunea cu persoana care se ocupa de recrutare, simplitatea procesului, aplicația pe care urma să lucrez și echipa de management. Nu tu zile de așteptare pentru a primi un email cu un răspuns de la HR, întrebări despre cum mă vad în 5 ani sau dacă am copii acasă. Totul s-a rezumat la experiența mea profesională.

Am început să lucrez a doua zi după ce documentele au fost semnate. Echipa a crescut gradual. În 5 luni am ajuns de la 2 persoane la aproape 10. Fiecare dintre noi lucrează dintr-un colț de țară sau de peste hotare. Suntem români, egipteni, armeni etc. Ceea ce aveam însă în comun este profesionalismul și un product owner care ne coordonează impecabil.

Surpriza și mai mare a venit acum 3 zile, când ne-am întâlnit pentru prima dată față-n față, pentru a lucra câteva zile, împreună, la munte.

Pare ca lucrām împreună de când ne știm, comunicăm cu ușurință, iar poveștile și experiențele împărtășite până în miez de noapte sunt minunate.

P.S. Încă aștept să aparā părțile mai puțin fericite.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult