Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cum să citești, ca occidental, ce-și doresc în realitate studenții protestatari din Iran

Iran pe strada

Foto Guliver/Getty Images

Recent, a avut loc o catastrofă aviatică: un avion de pasageri ucrainean s-a prăbușit în Iran, doborât de rachete. Nu mai puțin de 176 de persoane și-au pierdut viața, inclusiv 82 de iranieni și 57 de canadieni. Inițial, Iranul a negat că ar fi avut vreun amestec în căderea aeronavei. Ulterior, Gărzile Revoluționare și-au asumat responsabilitatea pentru ceea ce autoritățile iraniene descriu ca fiind o greșeală dezastruoasă.

Recunoașterea de către armata iraniană că, în mod accidental, a culcat la pământ un avion de pasageri a stârnit furia iranienilor. Protestatarii au umplut străzile și au scandat împotriva propriului guvern.

Unul dintre protestele majore, ne informează Ali Kadivar, s-a derulat în Teheran, la Universitatea Amirkabir. Unii dintre studenți au emis un comunicat prin care erau condamnate opresiunea și autocrația iraniene. Ei au strigat „Moarte dictatorului!”, țintindu-l pe liderul suprem Ali Khamenei. În același comunicat, studenții se opun prezenței americane în regiune. Ei sunt de părere că implicarea americanilor a generat doar insecuritate și haos. Așadar, studenții iranieni dau dovadă de cel puțin două lucruri: antiautocrație și antiimperialism.

Presupunând că sentimentele antiautocratice și antiimperiale ale studenților sunt împărtășite și de alte porțiuni ale societății iraniene, ne este posibil să tragem concluzia că protestele sunt ale poporului și pentru popor. 

O potențială explicație emanată de liderii iranieni, conform căreia protestele sunt orchestrate de americani și aliații lor, nu ar fi decât propagandă obscenă. Totodată, o eventuală afirmație a americanilor și a susținătorilor lor, potrivit căreia protestele împotriva conducătorilor iranieni implică susținere pentru puterile vestice, ar fi factual incorect.

Finalmente, iranienii își doresc, cel mai probabil, libertate politică și o democrație veritabilă, nu autocrația actualilor săi guvernanți și nici tutelă străină.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Poate că următorul articol va fi mai bun, dar în caz că nu, asta e, nu-i musai să fim toți scriitori, jurnaliști sau analiști politici.
    • Like 1
  • 1+1=2
    Asta ne invata autorul acestui "articol".
    Jenant.
    • Like 1
  • Va rugam frumos sa nu mai trimiteti / publicați articole goale de conținut.
    • Like 3
  • Exact. Ce va fi, ce va fi? Altceva decat realpolitik?
    • Like 1


Îți recomandăm

Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu. Sursa foto Inquam Photos

Premierul demis, alături de cabinetul demis (prin moțiune de cenzură votată în Parlament acum mai bine de 5 luni) „TREBUIE” să-și dea demisia. Aceasta este una dintre cele mai mari aberații, repetată la nesfârșit de televiziunile care se îmbuibă cu bani de la bugetul de stat, via partidele românești beneficiare ale subvențiilor din fonduri publice („cheltuieli cu propaganda”).

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon 3 zile in septembrie

Am vorbit cu Tudor Giurgiu pentru a afla cum a fost experiența filmării unui film în 7 zile și mi-a spus că a fost una foarte intensă, dar foarte eliberatoare. Mi-a spus că un film necesită un timp de documentare, în care se așteaptă aprobări, dosare și finanțări, dar în acest caz “trebuia pur și simplu să-l facem”. L-am întrebat și despre lucrul cu actorii, iar răspunsurile lui m-au bucurat, pentru că am văzut cât de important este pentru el actorul și câtă liberatate îi oferă. Mi-a spus că nu crede în actorul executant și că îi place să fie surprins de un actor care duce personajul pe o rută la care el nu s-a gândit.

Citește mai mult