Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum să citești, ca occidental, ce-și doresc în realitate studenții protestatari din Iran

Iran pe strada

Foto Guliver/Getty Images

Recent, a avut loc o catastrofă aviatică: un avion de pasageri ucrainean s-a prăbușit în Iran, doborât de rachete. Nu mai puțin de 176 de persoane și-au pierdut viața, inclusiv 82 de iranieni și 57 de canadieni. Inițial, Iranul a negat că ar fi avut vreun amestec în căderea aeronavei. Ulterior, Gărzile Revoluționare și-au asumat responsabilitatea pentru ceea ce autoritățile iraniene descriu ca fiind o greșeală dezastruoasă.

Recunoașterea de către armata iraniană că, în mod accidental, a culcat la pământ un avion de pasageri a stârnit furia iranienilor. Protestatarii au umplut străzile și au scandat împotriva propriului guvern.

Unul dintre protestele majore, ne informează Ali Kadivar, s-a derulat în Teheran, la Universitatea Amirkabir. Unii dintre studenți au emis un comunicat prin care erau condamnate opresiunea și autocrația iraniene. Ei au strigat „Moarte dictatorului!”, țintindu-l pe liderul suprem Ali Khamenei. În același comunicat, studenții se opun prezenței americane în regiune. Ei sunt de părere că implicarea americanilor a generat doar insecuritate și haos. Așadar, studenții iranieni dau dovadă de cel puțin două lucruri: antiautocrație și antiimperialism.

Presupunând că sentimentele antiautocratice și antiimperiale ale studenților sunt împărtășite și de alte porțiuni ale societății iraniene, ne este posibil să tragem concluzia că protestele sunt ale poporului și pentru popor. 

O potențială explicație emanată de liderii iranieni, conform căreia protestele sunt orchestrate de americani și aliații lor, nu ar fi decât propagandă obscenă. Totodată, o eventuală afirmație a americanilor și a susținătorilor lor, potrivit căreia protestele împotriva conducătorilor iranieni implică susținere pentru puterile vestice, ar fi factual incorect.

Finalmente, iranienii își doresc, cel mai probabil, libertate politică și o democrație veritabilă, nu autocrația actualilor săi guvernanți și nici tutelă străină.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Poate că următorul articol va fi mai bun, dar în caz că nu, asta e, nu-i musai să fim toți scriitori, jurnaliști sau analiști politici.
    • Like 1
  • 1+1=2
    Asta ne invata autorul acestui "articol".
    Jenant.
    • Like 1
  • Va rugam frumos sa nu mai trimiteti / publicați articole goale de conținut.
    • Like 3
  • Exact. Ce va fi, ce va fi? Altceva decat realpolitik?
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult