Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum să navigăm întregi la cap prin această criză: sfaturi din 20 de ani de jurnalism

gadget - getty

Foto: Guliver/Getty Images

Nu știu exact cât timp petrecem zilele acestea fiecare dintre noi căutând și consumând informație. Dar aș pune pariu că e de trei ori mai mult decât până acum. Și aș putea pune pariu că mare parte din ceea ce consumăm – fie online, fie în discuții directe – e părere sau zvon sau informație la a cincea mână. E o rețetă garantată pentru panică, decizii proaste și erori. În vremuri tulburi, echilibrul și gândirea limpede sunt esențiale. Ne ajută să ne protejăm mai bine, să nu luăm azi decizii pe care le vom regreta într-o lună, să nu fim cuprinși de negativitate și frică, să avem grijă de cei din jur și să ne păstrăm echilibrul.

În mai bine de două decenii de jurnalism, am învățat câteva lucruri. Le împărtășesc mai jos, în speranța că vor fi de ajutor pentru a alege ce informație consumăm, cât, de unde și pentru a lua decizii mai bune. Nu luați nimic din ceea ce urmează de bun. E doar experiența mea. Probați-le și verificați-le. Pentru o listă de lucruri interesante de făcut cât timp stâm mai mult pe acasă, puteți citi acest articol

O intenție clară. Nu citiți nimic dacă nu aveți o intenție clară. O intenție clară înseamnă un ”de ce fac asta” de fiecare dată când deschideți televizorul, facebook, când vorbiți cu cineva, când vă informați. Intenția poate fi ”să mă conectez cu cei care-mi sunt dragi”, ”să mă informez despre x” etc. Dacă nu există o intenție, orice e acceptabil. Mintea noastră fără intenție e ca o corabie fără căpitan – singurul lucru pe care-l știe e să meargă în derivă. Suntem pradă pentru dogmă, gândire la a doua mână, gândire de grup și frică.

Surse autorizate. Nu citiți nimic ce nu vine dintr-o sursă cu autoritate în subiect. În situații precum cea de azi, informația falsă e de multe ori mai multă decât cea autorizată, deci șansa de a da peste ea e mai mare. Întrebările care să vă ghideze sunt din categoria ”cine a spus asta?”, ”care sunt faptele din spate?”, ”cine a verificat?”, ”care e sursa primară?”. Nu consumați informație la a doua mână, de genul ”am auzit de la x, care cunoaște pe y, care a citit z”. Dacă dați peste ceva ce vă pare interesant, mergeți pe fir până la sursă. Nu pierdeți timpul ascultând opinii.

Un punct de vedere propriu. Spunem că jurnalismul bun e obiectiv. Dar oricât de bun ar fi, atâta timp cât un om procesează informația, nu există obiectivitate. Întotdeauna avem de-a face cu situații de informație incompletă, trecută prin filtrul unei gândiri umane imperfecte. Nu adoptați gândirea deja ”mestecată” a altor oameni, creați-vă propriul cadru de referință pentru decizii și atitudine. Nu credeți nimic. Cercetați totul.

Lucruri bune. Căutați și găsiți motive de optimism. Scriitorul și jurnalistul EB White a scris, acum aproape un secol: ”un scriitor are datoria de a fi bun, nu nemernic; adevărat, nu fals; vioi, nu plictisitor; corect, nu plin de erori. Trebuie să tindă către a ridica spiritul oamenilor, nu către a-l coborî. Scriitorii nu refelectă și interpretează viața, o conturează și influențează”. Frica și panica vând mai bine decât optimismul. Dar mintea noastră în panică își pierde perspectiva, empatia, moralitatea. Un motiv de optimism nu înseamnă doar vești bune – înseamnă să căutați compasiune, informație, înțelegere, conectare, sens, perspectivă de termen lung.

Gândire pe bază de principii primare. Mare parte din ceea ce este în jur zilele acestea e zgomot: păreri, opinii, bârfe, oameni care caută atenție în rețelele sociale. ”First principle reasoning” înseamnă să spargeți o problemă în bucăți pentru a înțelege ansamblul și să vă bazați gândirea doar pe ceea ce știm că este absolut adevărat. Ce este acest virus? Din ce familie vine? Cum se răspândește? Ce îl omoară? Care rata de multiplicare? De ce e periculos? Întrebați-vă ”Ce știu fără putință de a fi tăgăduit că e adevărat?”. (Nu dau nici o sursă aici, pentru că nu vreau să fiu sursă de mâna a doua și să încalc principiul 2). Creați-vă cadrul de gândire pe baza faptelor de netăgăduit.

Opriți-vă. Sigur că trebuie să fim la curent cu realitatea. Sigur că simțim nevoia să împărtășim cu lumea ce-am aflat. Dar limitați consumul, chiar și cu regulile de mai sus, la o dată sau de două ori pe zi. Prea multă informație blochează capacitatea de procesare a creierului și creează confuzie și anxietate. Abțineți-vă să circulați și să dați mai departe orice nu e esențial, nu contribuie la a face bine, nu aduce valoare.

Articol preluat de pe blogul autoarei

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult
sound-bars icon