Foto: Guliver/Getty Images
Nu știu exact cât timp petrecem zilele acestea fiecare dintre noi căutând și consumând informație. Dar aș pune pariu că e de trei ori mai mult decât până acum. Și aș putea pune pariu că mare parte din ceea ce consumăm – fie online, fie în discuții directe – e părere sau zvon sau informație la a cincea mână. E o rețetă garantată pentru panică, decizii proaste și erori. În vremuri tulburi, echilibrul și gândirea limpede sunt esențiale. Ne ajută să ne protejăm mai bine, să nu luăm azi decizii pe care le vom regreta într-o lună, să nu fim cuprinși de negativitate și frică, să avem grijă de cei din jur și să ne păstrăm echilibrul.
În mai bine de două decenii de jurnalism, am învățat câteva lucruri. Le împărtășesc mai jos, în speranța că vor fi de ajutor pentru a alege ce informație consumăm, cât, de unde și pentru a lua decizii mai bune. Nu luați nimic din ceea ce urmează de bun. E doar experiența mea. Probați-le și verificați-le. Pentru o listă de lucruri interesante de făcut cât timp stâm mai mult pe acasă, puteți citi acest articol.
O intenție clară. Nu citiți nimic dacă nu aveți o intenție clară. O intenție clară înseamnă un ”de ce fac asta” de fiecare dată când deschideți televizorul, facebook, când vorbiți cu cineva, când vă informați. Intenția poate fi ”să mă conectez cu cei care-mi sunt dragi”, ”să mă informez despre x” etc. Dacă nu există o intenție, orice e acceptabil. Mintea noastră fără intenție e ca o corabie fără căpitan – singurul lucru pe care-l știe e să meargă în derivă. Suntem pradă pentru dogmă, gândire la a doua mână, gândire de grup și frică.
Surse autorizate. Nu citiți nimic ce nu vine dintr-o sursă cu autoritate în subiect. În situații precum cea de azi, informația falsă e de multe ori mai multă decât cea autorizată, deci șansa de a da peste ea e mai mare. Întrebările care să vă ghideze sunt din categoria ”cine a spus asta?”, ”care sunt faptele din spate?”, ”cine a verificat?”, ”care e sursa primară?”. Nu consumați informație la a doua mână, de genul ”am auzit de la x, care cunoaște pe y, care a citit z”. Dacă dați peste ceva ce vă pare interesant, mergeți pe fir până la sursă. Nu pierdeți timpul ascultând opinii.
Un punct de vedere propriu. Spunem că jurnalismul bun e obiectiv. Dar oricât de bun ar fi, atâta timp cât un om procesează informația, nu există obiectivitate. Întotdeauna avem de-a face cu situații de informație incompletă, trecută prin filtrul unei gândiri umane imperfecte. Nu adoptați gândirea deja ”mestecată” a altor oameni, creați-vă propriul cadru de referință pentru decizii și atitudine. Nu credeți nimic. Cercetați totul.
Lucruri bune. Căutați și găsiți motive de optimism. Scriitorul și jurnalistul EB White a scris, acum aproape un secol: ”un scriitor are datoria de a fi bun, nu nemernic; adevărat, nu fals; vioi, nu plictisitor; corect, nu plin de erori. Trebuie să tindă către a ridica spiritul oamenilor, nu către a-l coborî. Scriitorii nu refelectă și interpretează viața, o conturează și influențează”. Frica și panica vând mai bine decât optimismul. Dar mintea noastră în panică își pierde perspectiva, empatia, moralitatea. Un motiv de optimism nu înseamnă doar vești bune – înseamnă să căutați compasiune, informație, înțelegere, conectare, sens, perspectivă de termen lung.
Gândire pe bază de principii primare. Mare parte din ceea ce este în jur zilele acestea e zgomot: păreri, opinii, bârfe, oameni care caută atenție în rețelele sociale. ”First principle reasoning” înseamnă să spargeți o problemă în bucăți pentru a înțelege ansamblul și să vă bazați gândirea doar pe ceea ce știm că este absolut adevărat. Ce este acest virus? Din ce familie vine? Cum se răspândește? Ce îl omoară? Care rata de multiplicare? De ce e periculos? Întrebați-vă ”Ce știu fără putință de a fi tăgăduit că e adevărat?”. (Nu dau nici o sursă aici, pentru că nu vreau să fiu sursă de mâna a doua și să încalc principiul 2). Creați-vă cadrul de gândire pe baza faptelor de netăgăduit.
Opriți-vă. Sigur că trebuie să fim la curent cu realitatea. Sigur că simțim nevoia să împărtășim cu lumea ce-am aflat. Dar limitați consumul, chiar și cu regulile de mai sus, la o dată sau de două ori pe zi. Prea multă informație blochează capacitatea de procesare a creierului și creează confuzie și anxietate. Abțineți-vă să circulați și să dați mai departe orice nu e esențial, nu contribuie la a face bine, nu aduce valoare.
Articol preluat de pe blogul autoarei
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.