Cum să te conectezi cu natura când ești în mijlocul orașului sau îți petreci aproape toată ziua la serviciu? O soluție este crearea unei grădini urbane, în curtea interioară sau pe terasa clădirii de birouri, în fața blocului sau la marginea cartierului în care locuiești, spune Cristina Briziou, una din fondatorii companiei Urbancultor. Specializată în resurse umane, a devenit conștientă de importanța naturii în pandemie. Când toate drumurile s-au închis, un spațiu căruia îi acorda puțină importanță, „grădina bunicii”, s-a transformat într-un adevărat loc de refugiu. Astăzi, Cristina Briziou studiază horticultura, lucrează pentru o firmă care face agricultură ecologică și a urmat un curs de formare în Franța despre producerea de compost la nivelul unei comunități mici - compostare comunitară.
„Ne-am dat seama că a petrece timp în natură este necesar atât pentru relaxare, cât și pentru înțelegerea de către copii a ceea ce înseamnă contactul cu natura, cu noroiul, cu insectele, cu pânzele de păianjen”, spune Cristina Brizoiu. Totodată, și angajații care petrec timp la birou au nevoie de puțină relaxare, care poate veni prin mici activități de grădinărit. „Partea aceasta de grădinărit urban în companie a fost prima la care ne-am gândit, pentru a ne putea susține financiar, și apoi a urmat a doua parte colaborarea cu ONG-uri și cu școlile, unde facem activități cu copiii. Din aceasta nu avem o remunerație, dar ne ajută să sensibilizăm mai mult opinia publică”, explică Cristina Briziou.
Ca să faci o grădină urbană pe terasa unui bloc sau într-o mică curte interioară, poți folosi niște straturi înălțate, recipiente construite din metal și material rezistent la ultraviolete. Acestea se umplu cu substrat și sunt prevăzute cu un rezervor de apă în partea de jos, de unde apa urcă la rădăcinile plantelor. „Aici pot fi plantate tufe de lavandă, iasomie, salvie, plante medicinale, tomate cherry, căpșune, varză decorativă. Nu vei culege kilograme de tomate, dar te poți bucura de o frunză de mentă sau de zborul unei albine”, spune interlocutoarea noastră. Potrivit ei, grădinile urbane sunt des întâlnite în Franța, la marginea cartierelor, și încurajează socializarea și dezvoltarea legăturilor dintre generații.
La fel de răspândită este în Franța și compostarea comunitară, reglementată de legislația franceză încă din 2012 și care la noi este încă în stadiul de pionierat. „Compostare comunitară se face și în mijlocul Parisului, se face și în Nantes se face și în Rennes”, a văzut Cristina Briziou.
O comunitate poate, de pildă, să transforme în compost resturile de la fructele și legumele nepreparate termic și să fertilizeze astfel solul unei grădini urbane.
La finalul anului 2020, Urbancultor și o asociație din Bulgaria au au aplicat pentru o finanțare europeană pentru a crea, la București și la Sofia, spații de compostare comunitară.
Cum se face compostarea comunitară
Astfel s-a născut în Floreasca un spațiu pilot de compostare in situ, un proiect derulat împreună cu locatarii din patru blocuri. „În Floreasca, am făcut deja patru recolte de compost și le-am pus în grădina de la bloc, unde solul era bătătorit, sărăcăcios, se lăsase foarte mult. un astfel de sol în oraș nu mai absoarbe apa când sunt precipitații puternice”, explică Cristina Briziou.
Au amplasat acolo trei containere de câte un metru cub, în care este colectată materia ce poate fi compostată: resturi de fructe și legume nepreparate termic, sâmburi, coji de ouă, carton neplastifiat, precum cel de la cartoanele de ouă, rupt în bucăți mici, șervețele necontaminate de resturi biologice. De asemenea, se folosesc la compost frunzele uscate și iarba cosită, lăsată mai întâi la uscat o zi sau două. Sunt complet interzise mâncarea gătită, laptele, carnea, ouăle, făina, care duc la apariția mirosurilor urâte, a rozătoarelor sau a altor dăunători. Fiecare aport de materie organică este intercalat cu un amestec de materie brună - lemn măcinat, frunze uscate, paie, rumeguș, care să aereze amestecul.
„Scopul acestei materii brune este să absoarbă din excesul de lichid, e sursă de energie pentru bacteriile care descompun și crește granulația compostului. Bacteriile vor avea și oxigen, și energie de la celuloza lemnului, și vitaminele de la ce aducem de la bucătărie. Se înmulțesc, înmulțirea lor degajă energie, grămadă se încălzește, compostul se pasteurizeaza - se poate ajunge la 70 de grade într-un metru cub, și moare tot ce e patogen. Dar e nevoie de o persoană care să se îngrijească de acest amestec”, spune Cristina Briziou.
Dincolo de regulile care trebuie respectate, este nevoie ca oamenii din comunitate să simtă că locul este important pentru ei, iar activarea comunității este o parte importantă a misiunii ei de ghid de compostare.
„Facem regulat evenimente aici și încercăm să amenajăm cât mai frumos, am pus și câteva straturi înălțate cu flori, am făcut o frescă pe peretele blocului care era deja mâzgălit cu mesaje deloc educative. Vin școli, grădinițe, care vor să le arate copiilor cum se face compostarea”, arată co-fondatoarea Urban Cultor.
La final, compostul, care ar trebui să miroasă precum humusul din pădure, poate fi utilizat în grădină, la rădăcinile arborilor sau arbuștilor sau în ghivecele cu florin - într-un amestec de 80% pământ de pământ - 20% compost.
În timp, ideea compostării comunitare a căpătat vizibilitate. Mai multe ONG-uri și primării doresc să facă astfel de proiecte și le cer sfatul celor de la Urbancultor. „Există spații de compostare în patru locații din București, cantine sociale în sectorul 1 care valorifică deja biodeșeurile, primării care ne sună să ne spună doresc proiecte pilot pentru un cartier întreg”, spune Cristina Briziou.
Problema este că, deocamdată, există un vid legislativ în ceea ce privește compostarea comunitară, fiind reglementată doar cea industrială sau semi-industrială. „Avem legea compostului care face niște referințe la niște specificații tehnice - în ce condiții poți să-l vinzi, Compostarea comunitară nu are ca scop vânzarea de compost, ci educarea oamenilor - să înțeleagă ce e materia biodegradabilă, ce se poate sustrage de la gunoiul menajer și valorifica în grădină. Dorința noastră e să putem să dea curs solicitărilor astfel încât să fim încadrați legal și să le spune oamenilor: asta e procedura, astea sunt autorizațiile de obținut, astea sunt penalitățile dacă nu vă îngrijiți de spațiul ăsta și provocați daune pentru cetățeni sau mediu”, afirmă ea.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.