48 la sută dintre copiii din ciclul gimnazial care trăiesc și învață în mediul rural din România nu iau note de trecere la Evaluarea Națională la matematică, conform statisticilor Ministerului Educației. Fără cinci-ul de trecere nu merg la liceu; neducându-se la liceu nu pot merge către facultate, ceea ce înseamnă că valoarea adăugată pe care un copil de la țară needucat o aduce economiei este nulamente zero. Or dacă vrem o țară dezvoltată trebuie să avem profesii care aduc valoare adăugată, explică Camelia Crișan, doctor în sociologie și director executiv al Fundației Progress.
În România, conform datelor Ministerului Educației, 45% dintre copiii din ciclul gimnazial trăiesc și învață în mediul rural. În ultimii ani, un procent cuprins între 37% și 48% dintre aceștia nu au obținut nota 5 la Evaluarea Națională, la matematică. Gimnaziul este ultima întâlnire cu sistemul educațional pentru acești copii, iar opțiunile de dezvoltare, de carieră sau de atingere a potențialului se opresc odată cu inabilitatea de trecere a acestui prag, explică Camelia Crișan. În cifre brute, în anul 2015: 27.948 de copii din mediul rural au luat sub nota 5 la matematică, față de 13.987 din mediul urban; în 2017: 30.273 de copii din rural au luat note sub 5 la matematică față de 17.568 din urban, iar în 2020: 32.575 de copii din rural au luat sub nota 5 la matematică, în timp ce din urban doar 20.036. Aceeași tendință de creștere a notelor sub 5 și de discrepanță urban-rural se constată și la limba română doar că în cifre brute numărul de copii cu note sub 5 este, în medie, cu 12.000 - 15.000 mai mic față de matematică.
Vă invităm să ascultați Podcastul de fapte bune accesând fișierul audio de la finalul acestui articol sau dând click pe clipul de la începutul acestui material.
Legătura dintre succesul profesional și nota la matematică
„Există o creștere liniară a numărului de copii care au note sub 5 la matematică. De ce interesează matematica, în primul rând ca decident și în al doilea rând ca ong-ist care vrea să facă o intervenție comunitară? Pentru că există corelații între succesul profesional al unui copil și notele pe care le ia la matematică. Nu spun că notele la română nu sunt importante sau notele la alte materii, dar asta este o corelație pe care dacă noi o știm trebuie să acționăm în direcția ei. Știm că matematica îți dă șansa să ai mai multă eficiență în orice carieră îi alegi în viață, în viitor”, explică Camelia Crișan, invitată la Podcastul de Fapte Bune.
Crișan conduce Fundația Progress, care a inițiat Code Kids, un proiect național de învățare a programării pentru copiii de 10 -14 ani din mediul rural folosind bibliotecile publice ca spații de învățare și bibliotecarii ca facilitatori ai învățării.
„Nu este meritul nostru în totalitate”, spune aceasta. „Ușile bibliotecilor au fost larg deschise, iar clădirile repuse în valoare și dotate cu tehnologie începând cu 2009, atunci când Fundația Bill și Melinda Gates a dat României și românilor un grant de 27 de milioane de dolari, prin care aproximativ 3600 de bibliotecari au fost instruiți în folosirea calculatorului și 2500 de biblioteci publice au fost dotate cu tehnologie”.
Parte a acelei echipe, Crișan a coordonat partea de formare profesională a bibliotecarilor, iar în 2015 – când proiectul BiblioNet s-a finalizat – a primit un grant prin care a dezvoltat în continuare bibliotecile publice județene și cele locale „construind pe ce s-a investit începând din 2009”: „Am deschis ușile bibliotecilor mai larg pentru copii începând din 2017, când am pilotat programul Code Kids, o inițiativă națională prin care ajutăm copiii între 10 și 14 ani să învețe abilități STEM, ȘTIM în românește, adică Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică, plus abilități sociale; abilități moi, soft skills, în bibliotecile publice, printr-un alt grant”, povestește aceasta la Podcast.
750 de euro costă educarea unui copil
Când au gândit proiectul Code Kids cei de la Progress au realizat că nu pot aduce un nou layer în școală; încă un strat de matematică, afirmă Camelia Crișan. „Ideea a fost să facem o intervenție comunitară folosind resursele din bibliotecă - bibliotecarii erau deja acolo – și făcând cu copiii ceva interesant și util pentru viitor. Competența de coding, de programare vizuală, părea să fie ceva ce aducea laolaltă toate obiectivele pe care le aveam pentru copiii din mediul rural”.
De ce interesau copiii din mediul rural? „Pentru că în România, 45 la sută dintre copii sunt în mediul rural, o treime spre jumătate nu iau notă de trecere, ceea ce înseamnă că ei nu merg către liceu. Neducându-se spre liceu înseamnă că ei nu se pot duce spre facultate, ceea ce înseamnă că valoarea adăugată pe care un copil de la țară needucat o aduce economiei este nulamente zero”, explică Camelia Crișan. „Dacă noi vrem să avem o țară dezvoltată trebuie să avem profesii care aduc valoare adăugată. Și atunci, calculând cât ne-ar costa pe noi să îl învățăm pe un copil programare de bază ajungem la 750 de euro; doi ani dacă îl ținem în program și îi formăm competențe de bază. Impactul pe care el îl are în economie, din momentul în care poate intra pe piața muncii, aducea în timp la economia națională - pe cifrele pe care le aveam noi în 2017 - aproape 20 de milioane de euro. Erau investiții minimale. Dacă gândim pe termen scurt o să avem soluții pe termen scurt. Dar dacă investești în educație, apropo și de impactul social și economic pe care îl are o investiție în educație, nu crește doar o persoană, cea pe care tu o educi, ci crește o comunitate și o societate”.
De la boss la doctor. Copii crescuți în bibliotecă
Fundația pe care o reprezintă a ales să privească spre bibliotecile publice pentru că – spune Camelia Crișan – „în mod real în comunitățile rurale din România singurul lucru, singura modalitate de loisir, indiferent cum definim loisirul, nu mai este decât în biblioteci. Adică nu se mai întâmplă nimic în comunitățile rurale pe partea de dezvoltare socio-emoțională, educațională a cetățeanului decât în biblioteca publică. Altceva nu mai există. Uitându-ne că există această oportunitate, că ea este puțin valorificată, ne-am dat seama că acolo putem să avem maximum de impact. Când ai resurse limitate obiectivul tău este să faci ceva cu banii respectivi care ajută un număr cât mai mare de persoane. Astea au fost antecedentele discuției noastre. După care, din discuțiile cu bibliotecarele, auzeam frecvent de cazuri de copii, de adulți sau de bătrâni; pentru că în unele localități bibliotecarul face și activități de asistent social. Auzeam de copii ai căror părinți suferă ambii de boli psihice, iar copilul nu are ce să facă după școală și vine și stă la bibliotecă; de copii ai căror părinți sunt plecați în străinătate, iar bibliotecarul este singura familie; de copii crescuți de bunici, de unchi sau de mătuși; de copii uitați care nu au ce să facă după ce își ajută în gospodărie familia, dar își doresc mai mult”.
Invitata Podcastului amintește de prima vizită făcută în comunitățile rurale în 2017, atunci când pregăteau programul Code Kids: „Îi întrebam pe copii ce vor să se facă atunci când or să crească mari și ne spuneau Boss sau Polițist. Dumneavoastră conștientizați că în acele comunități astea erau singurele exemple de dezvoltare pentru ei? Singurele modalități prin care puteau să iasă din cercul vicios al sărăciei? Adică Boss sau Polițist...
După ce am început programul Code Kids i-am întrebat din nou pe copii ce vor să se facă și am început să auzim și doctori, și ingineri, și programatori. Pentru mine cercetarea asta calitativă, de a vedea că copii au un alt orizont al dezvoltării decât satul lor a fost un semn că ce facem facem bine”, spune Crișan.
Impactul social al investiției în educație
Semn că binele se întâmplă a fost și parteneriatul cu Fundația Vodafone România, demarat în 2022, un program special care pune în relație tehnologia și sustenabilitatea - Școala verde din viitor, finanțat de Fundația Vodafone România. Programul e gândit pentru grupele de vârstă 6 ani -10 ani și 10-14 ani, fiind dedicat celor 600 de copii care participă la cursurile de programare Code Kids organizate în bibliotecile publice din țară. Timp de șapte săptămâni, ei își formează abilități digitale prin parcurgerea unor activități disponibile pe platforma de conținut Școala din viitor, folosesc aplicația Scratch, participă la dezbateri pe teme de ecologie și găsesc soluții la problemele de mediu cu ajutorul tehnologiei. Dacă cei mici au activități de tip „vânătoare de comori”, cei din grupa 10 – 14 ani se confruntă pe teme de de sustenabilitate, având de ilustrat în aplicația Scratch o soluție pentru o problemă de mediu care îi preocupă.
Impactul social al investiției este per total de 2,93 lei, adică la fiecare leu investit de către Fundația Vodafone România, impactul social este de 2,93 lei.
Ce înseamnă Impactul Social al Investiției, SROI, și cum se calculează el, dar și cum a ajuns s-a transformat o stupină într-o afacere cu un cont de Facebook, ori ce vorbesc adolescentele din satele României la bibliotecă aflați ascultând discuția cu Camelia Crișan la Podcastul de Fapte Bune, un proiect susținut de Fundația Vodafone România și amplificat de Republica.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.