Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Cum stăm: nici cu prag, nici fără?

Pragul de sus

(Foto: Guliver/Getty Images)

În ediția tipărită de azi, 12 decembrie 2017, a Ziarului Financiar, sunt publicate „ecouri” (sic) la propunerea ministerului de Finanţe de reintroducere a pedepsei cu închisoarea pentru angajatorii care nu virează bugetului de stat sumele reţinute de la angajatori.

Reprezentantul unei mari case de avocatură multinaționale din liga celor 4 este de părere că noile reglementări ridică mai multe probleme, între acestea fiind lipsa unui prag, dar şi numărul mare de taxe şi impozite care intră sub incidenţa viitoarei legi.

Reprezentantul unei case de consultanță tot multinațională, dar mai puțin cunoscute, comentează „în primul rând, cred că ar trebui să definim paguba. Pentru 17 lei, dacă nu ai apucat să îi plăteşti, nu mi se pare normal, au fost însă cazuri. Dacă discutăm de sume neplătite de milioane de euro, atunci mi se pare justificat (incriminarea faptei - n. red.)“.  

În ediția online, mai sunt publicate și alte telegrame de susținere: un consultant cunoscut și național aude sunete metalice - „România devine un imens zăngănit de cătuşe“.

Un altul vede nevoia de nuanțe cromatice: legea de combatere a evaziunii fiscale (241/2005) în vigoare, deşi foarte necesară - pentru că evaziunea este o faptă gravă - este foarte proastă întrucât îi lipseşte flexibilitatea şi nu aplică pedepse proporţional cu gravitatea infracţiunii. Iar proiectul de modificare a ei, departe de a aduce clarificările aşteptate, va pedepsi fără nuanţe aproape orice.

În numele Asociației oamenilor de afaceri liberi, vorbește președintele ei: da, lupta împotriva evaziunii este legitimă şi de dorit, dar pedepsele aplicate trebuie să fie exact pe măsura faptei.

Probabil că nu o fi apucat să se consulte cu cei 157.798 de angajatori (din care 155.102 privați) care, după statisticile oficiale citate de ziar, au restanţe de 15,99 miliarde lei în contul contribuţiilor sociale obligatorii pentru pensii, sănătate şi şomaj strânse pe munca a vreo două milioane de angajați, dar președintele Asociației trebuie că vorbește în numele unei stări de spirit.

Pentru că în acest decembrie 2017 pare că bate o altă stare de spirit în România, cel puțin prin marile orașe, termin îndată și mai am doar două vorbe de zis. Începând din acestă seară ar cam trebui să tranșăm: cu prag sau fără prag atunci când e vorba de a deturna bani publici pe care-i ai pe mână, care nu-ți aparțin? Dacă alegem prag, fie și prin punctele ...neesențiale, atunci nu putem putem primi să nu fie pentru toată suflarea: adică de ce i-am defavoriza pe primari, înalți funcționari etc., bașca că sunt o minoritate față de masa celor care muncesc ca oameni de afaceri! Pe partea cealaltă, dacă nu alegem prag, din nou trebuie să fie democratic și atunci avem avantajul că putem da un exemplu surorilor noastre cu sânge fierbinte în lupta anticorupție.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • John check icon
    Dracul zace în detalii, așa că, hai să dăm detalii cu privire la marii datornici. După ANAF, din datoria totală da 18,4 miliarde de lei la buget, 13,4 miliarde sunt realizate de 500 de companii. Lista este cu brav condusă de companii de stat, din care hai să numim campionii :
    CN a Huilei – 3,7 miliarde
    SC Inchiderea și Conservarea Minelor – 941,9 milioane
    SN CFR SA - 601,6 milioane
    CE Hunedoara – 431,3 milioane
    SN a Cărbunelui – 301 milioane
    Roamaero – 183,84 milioane
    Moldamin – 159 milioane
    Regia Autonomă a Energiei Atomice 142 milioane .
    Deci 8 companii de stat totalizaează 6,46 miliarde ( 35 % din total ) dar lista nu este completă. Cu voia dumneavoastră Filiala PSD București datorează 100.000 lei la buget. Dacă după datele acestea primul lucru la care ne gândim, sunt cei din sectorul privat, să-mi fie permis a aduce aminte că pe adresa PSD a fost emisă factura de 100.000 de dolari de către firma de lobby americană, care a pregătit și a facilitat vizita geniului din Teleorman în America.

    Comparația pragului în cazul abuzului de serviciu, cu cel din domeniul fiscal este ilară. Ar fi amuzant ca în cazul unui prag ipotetic, să scape basma curată funcționari publici care voit și cu bună știință comit un abuz, deci crează pagubă, dar să fie aspru pedepsiți înalți funcționari de la companiile de stat care crează datorii și care, în ipoteza uni voințe politice, pot fi recuperate.

    Dubla măsură din legislație, una pentru sectorul privat și alta pentru cel de stat, este poate cea mai elocventa dovadă a instinctelor de repulsie ale guvernaților față afacerea liberă din sectorul privat care este de fapt motorul economiei.
    • Like 0
  • Marcu check icon
    Faptul ca spuneti ca sunt "157.798 de angajatori (din care 155.102 privați)" care au datorii la contributii, aratand astfel ca o majoritate covarsitoare din datornici sunt din mediul privat mi se pare o manipulare grosolana a cifrelor. Numarul datornicilor este irelevant pentru bugetul asigurarilor sociale. Valoarea datoriilor este suma care doare si motivul pentru care nu sunt bani de pensii si spitale. Ori aici sunteti eliptic. Precizati ca datoria totala este de 15,99 mld lei, dar omiteti sa spuneti ca cei mai mari 8 datornici sunt TOTI companii de stat si impreuna datoreaza aprox 6,5 mld lei, deci 40% din total. Si restul de 157.790 (din care 155.102 privați) datoreaza 60% din total. Parca peisajul arata altfel acum decat atunci cand arunci o cifra exorbitanta de 16 mld si spui ca 98% din datornici sunt privati, lasand astfel impresia ca si suma datorata ar trebui sa se imparta la fel: 2% statul si 98% privatul. Doar ca situatia e total diferita. Si sunt convins ca o analiza in mai mare detaliu, ar arata ca pe langa cei 8 mari datornici mai sunt cifre mari si la restul societatilor de stat si probabil mai mult de 50% din cele 16 mld. sunt datorati de cei 2% contribuabili care sunt companii de stat.

    In cazul companiilor de stat cine va intra in puscarie? Directorul pus politic? Ma indoiesc. Si daca ar fi asa, ar veni un nou director in locul lui. Dar datoriile tot vor exista, ca datorii de acea magnitudine nu se platesc in cateva luni. Deci si noul director ar trebui sa faca puscarie? Si tot asa...? Iar daca directorii companiilor care pagubesc cel mai mult bugetul nu sunt pedepsiti, cum se poate argumenta pedepsirea unui privat care are datorii mult sub valorile vehiculate la companiile de stat?
    • Like 2
  • Marcu check icon
    Incercarea unei legaturi intre pragul pentru abuzul in serviciu si pragul datoriilor la CAS si CASS mi se pare cel putin infantila. In primul rand, cand faci abuz in serviciu o faci constient si e clar ca esti predispus la a repeta acest comportament sau la a fi coruptibil si deci esti un pericol public. Similar ar fi cu un hot care fura doar un ou; este clar ca este pericol public pentru ca "maine va fura un bou". Nu putem pune praguri la infractiuni care se fac constient (coruptie, furt, etc.), dar putem pune la cele care pot aparea accidental (motiv pentru care chiar si uciderea din culpa, daca este la prima abatere, condamnarea este cu suspendare).

    In schimb neplata unor sume minore poate avea o gramada de explicatii pe langa rea intentie. Uitati cateva cu care eu m-am confruntat in practica, nu doar la fondurile de asigurari, ci la orice taxa sau impozit, dar situatiile pot fi usor comparabile: gresirea sumei cand faci ordinului de plata (e.g. scrii 11268 in loc de 11286), gresirea contului de plata (se plateste din greseala in contul de Trezorerie pentru TVA, in loc de contul asigurarilor sociale, ca asa ramasese de la ultimul OP), calcul eronat (cel putin pana in prezent erau 9 fonduri de asigurari diferite cu procente diferite si conturi de plata diferite, astfel incat era foarte usor sa gresesti calculul sau contul), uiti sa platesti (cand suma e mica si ai doar 1 -2 angajati si esti in concediu in Grecia, pur si simplu uiti ca e 25 a lunii si trebuie sa faci plata; o faci cand te intorci sau cand vine notificare de la ANAF, fara ezitare), o varietate foarte mare de erori in softul fisei de platitor folosit de ANAF (datoriile rezulta din fisa de platitor, iar softul folosit de ANAF in multe cazuri de compensari, popriri, etc. stinge foarte ciudat datoriile si se poate sa foloseasca o plata pentru CASS sa stinga o datorie la impozit pe profit si astfel datoria la CASS ramane).

    Pe langa erorile de mai sus, sa nu uitam ca pentru multe societati platile de impozite si contributii se fac de catre contabili. Asta inseamna ca un administrator de firma poate sa faca puscarie pentru greseala unui contabil? Ar trebui sa ai mare incredere in contabilul ala. Mai mult, in firmele mari de contabilitate societatile mai mici si PFA-urile sunt in sarcina unor juniori cu 1-2 ani experienta, tocmai ca o eventuala greseala la firmele mici reprezinta o suma mica de plata in accesorii si firmele de contabilitate isi aloca resursele cu experienta pentru societatile cu riscuri mari. Ori in acest caz, un PFA isi risca libertatea pentru ce face un contabil neexperimentat, care nici el nu e vinovat de o eventuala greseala? Ca sa nu mai vorbim ca atunci cand intr-o societate de contabilitate au loc schimbari de personal se poate ca handover-ul sa nu se faca ok si sa scape greseli in primele luni, pana la adaptarea noului angajat.

    Desigur, daca neplata contributiilor se repeta si se strang datorii semnificative (care depasesc un anumit PRAG), este clar ca nu este vorba de o eroare incidentala, ci de un comportament evazionist, care trebuie pedepsit corespunzator.

    Deci, poti ajunge sa ai datorii la contributii fie din erori umane sau ale softului ANAF, fie din vina ta sau a contabilului. Pe cand o fapta de abuz in serviciu sau de coruptie nu poti spune ca a fost facuta din eroare si nici ca a facut-o altul in locul tau. O astfel de fapta o faci constient, in deplina cunostinta, voluntar si nu o poate face altcineva pentru tine, motiv pentru care este clar ca esti un pericol.

    Acum mai par echivalente cele doua praguri?
    • Like 3
    • @ Marcu
      dalex check icon
      Nu avem judecatori care sa JUDECE fiecare situatie in parte si sa DECIDA.
      Asa ca va fi posibil sa ajunga in inchisoare un "datornic" cu 17 lei si baronul cu milioane de EURO restanta(sau furati direct de la buget) sa fie linistit in concediu in Monaco sau Brazilia.
      Multi dintre cei pusi sa faca dreptate fac parte sau sunt legati de vechea generatie care a facut Facultatea de drept avand in primul rand DOSARUL corespunzator. O fi fost "corespunzator" in comunism sa ai parintii securisti sau activisti, nu astazi. Se vede cu ochiul liber ca procurorii au dificultati sa stranga dovezi despre gasca politrucilor si judecatorilor le tremura mana cand trebuie sa-i pedepseasca pe baroni. Asteapta "ordinul de sus" care nu mai vine de peste 20 de ani ca sa pedepseasca un tortionar ca Visinescu sau un infractor ca Iliescu ce a instigat la crima in direct la TV ( sa vina cetatenii sa apere...). Acelasi Iliescu ce ne anuntase la revolutie ca "teroristii trag din toate directiile" ( teroristi nici astazi gasiti in timp ce mortii revolutiei sunt in pamant de zeci de ani ). Sa-i intrebam cum au calculat ca Dragnea si-a castigat cinstit averea din salariul de la buget ? Sau este nevoie de un curs de aritmetica pentru procurori si judecatori ? Sau este nevoie de judecatori si procurori de alta calitate; poate importam din UE sau SUA procurori care vad infractiunile asa cum le vedem si noi, fraierii platitori de impozite ?
      • Like 2


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult