Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum tratează „genunchele” lui Liviu Pop doi foști miniștri ai Educației. Reacția lui CTP: Cum ar suna teorema lui Pitagora spusă de ministrul Pop

Liviu Pop genunchi

Actualul ministru al Educației, Liviu Pop, și-a câștigat renumele de „Genunche”, după ce a anunțat, în urma unei intervenții chirurgicale făcute în 2016, că operația la „genunche” a reușit. Doi foști miniștri ai Educației, Mircea Miclea și Ecaterina Andronescu, au vorbit, în cadrul emisiunii „În fața ta”, de la Digi24, despre felul în care se exprimă Pop. 

Întrebată dacă este mândră de felul în care vorbește acesta, Ecaterina Andronescu a răspuns: „Puneți o întrebare retorică. Pentru că n-aș putea să fiu de acord cu lucrurile care din vârful piramidei nu-s corecte (...) Poate că n-a învățat că atunci când ești ministru al Educației ești în centru, nu numai al atenției, ci din toate punctele de vedere, trebuie să fii foarte grijuliu cum și ce vorbești”.

Mircea Miclea: „În ultimii ani a fost o carență de gândire”

Atunci când moderatorii au întrebat-o dacă un ministru al Educației nu ar trebui să vorbească corect românește, Ecaterina Andronescu a răspuns: „E profesor de matematică. Nu vreau să-l scuz, dar aici suntem”.

Mircea Miclea a spus că ar prefera ca ministrul să gândească corect, chiar dacă nu se exprimă corect. „Problema principală e modul cum gândim, exprimările sunt foarte importante, dar secundare. Primul test pe care trebuie să îl treacă cineva, e cum anume gândește. E capabil să articuleze politici care să promoveze inovație? Apoi ne putem uita și la modul cum vorbește, pentru că e ministrul Educației și modul cum vorbește devine relevant pentru sistemul educațional”, a afirmat Miclea. Moderatorii au vrut să știe cum i se pare că gândește Liviu Pop. 

„Din ce am constatat în ultimii ani a fost o carență de gândire, de gândire strategică, nu am văzut soluții de substanță pentru problemele din sistem”, a punctat Mircea Miclea.

CTP: Cum ar suna teorema lui Pitagora spusă de ministrul Pop

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat la Digi24 felul în care se exprimă ministrul educaţiei, Liviu Pop. Acesta a scris la un moment dat pe Facebook „genunche” în loc de „genunchi”, iar în discursul transmis la începerea anului școlar cuvântul „copiii” era scris cu doi „i”, greșeală pe care și-a asumat-o.

Ministrul Pop se lovește de i-uri, spune Cristian Tudor Popescu. „Și-a scos un i din genunchi și a rămas cu genunche și pe urmă a dat peste alt i. Și interesant e cum a răspuns când a fost întrebat ce-i cu i-ul ăla, al treilea. Și omul a răspuns hotărât: Alo?! Exact ca Ceaușescu, care cerea mulțimii să se potolească (...) Acest om este ministrul educației. Și atunci se pune întrebarea: Ce e cu această batjocură la adresa limbii române, pe care o practică în masă politicienii români? (...) E un fenomen general”.

„Acest Pop este, declară el, profesor de matematică, este absolvent de Matematică la Universitatea Babes-Bolyai. Și atunci mă întreb cum e posibil să acceptăm această justificare - a pronunțat-o și dna Andronescu într-o primă fază: întrebată ce părere are de modul în care vorbește ministrul educației, spune: e profesor de matematică! Va să zică, dacă ești profesor de matematică, vorbești în halul ăsta limba română. Păi, ce este gramatica? Gramatica este o structură matematică a limbii. Deci, am încercat să-mi imaginez cum ar arăta teorema lui Pitagora enunțată de dom' profesor Pop: Suma pătraţilor catenelor este egală cu ipoteza la pătrat. Deci e profesor de matematică acest domn cum sunt eu mitropolit, din moment ce vorbește așa limba română”, a punctat CTP. 

„Ce-i cu oamenii ăștia de vorbesc așa limba română? De ce nu le pasă? De ce sunt aroganți? Abolut aroganți! Ce, ați văzut la Pop ăsta vreun regret? Mda, nu prea am vorbele la mine, dar am faptele”.

Ce înseamnă să fii bun român? 

„Păi de așteptat e ca regulile limbii române să fie în primul rând respectate, de cine, domnule? Nu neapărat de utilizatorii ei, ci de ăștia care sunt mândri că sunt români și care se luptă din greu cu Soros, cu ungurii, ăștia care apără România de o jumătate de an, care se bat cu multinaționalele, care introduc taxă de solidaritate, impozit pe cifra de afaceri, care vin cu toate hârtiile astea de înălțat zmeul împotriva capitalismului, împotriva occidentalismului, toți ăștia se presupune că sunt niște buni români. Toți sunt, da? Dl. Dragnea, dl. Tăriceanu, dl. Ponta, dl. Băsescu. Toți, dar absolut toți sunt niște buni români. Eu n-am știut niciodată ce înseamnă un bun român. Știu ce e ăla un bun medic, un bun profesor, un bun inginer, un bun muncitor, un bun jurnalist. Eu nu știu ce e aia un bun român. Dar m-aș putea gândi la un criteriu: bun român înseamnă să scrii și să vorbești corect românește! Altfel nu ești român. Nici bun, nici rău. Dacă nu știi să vorbești și să scrii corect românește nu ești român. Dacă nu locuiești în limba română, nu locuiești nici în România!”, a conchis CTP, potrivit sursei citate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Să înțeleg că potentații României sunt atât de capabili încât vorbesc perfect două limbi: o română corectă, îngrijită și elegantă în public și o alta plină de greșeli, de dezacorduri, de cuvinte stâlcite și romgleze acasă?
    Bravo lor, m-au făcu gelos!
    Dar am o rugăminte ... ar putea să nu le mai amestece?
    • Like 0


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult