Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum tratează „genunchele” lui Liviu Pop doi foști miniștri ai Educației. Reacția lui CTP: Cum ar suna teorema lui Pitagora spusă de ministrul Pop

Liviu Pop genunchi

Actualul ministru al Educației, Liviu Pop, și-a câștigat renumele de „Genunche”, după ce a anunțat, în urma unei intervenții chirurgicale făcute în 2016, că operația la „genunche” a reușit. Doi foști miniștri ai Educației, Mircea Miclea și Ecaterina Andronescu, au vorbit, în cadrul emisiunii „În fața ta”, de la Digi24, despre felul în care se exprimă Pop. 

Întrebată dacă este mândră de felul în care vorbește acesta, Ecaterina Andronescu a răspuns: „Puneți o întrebare retorică. Pentru că n-aș putea să fiu de acord cu lucrurile care din vârful piramidei nu-s corecte (...) Poate că n-a învățat că atunci când ești ministru al Educației ești în centru, nu numai al atenției, ci din toate punctele de vedere, trebuie să fii foarte grijuliu cum și ce vorbești”.

Mircea Miclea: „În ultimii ani a fost o carență de gândire”

Atunci când moderatorii au întrebat-o dacă un ministru al Educației nu ar trebui să vorbească corect românește, Ecaterina Andronescu a răspuns: „E profesor de matematică. Nu vreau să-l scuz, dar aici suntem”.

Mircea Miclea a spus că ar prefera ca ministrul să gândească corect, chiar dacă nu se exprimă corect. „Problema principală e modul cum gândim, exprimările sunt foarte importante, dar secundare. Primul test pe care trebuie să îl treacă cineva, e cum anume gândește. E capabil să articuleze politici care să promoveze inovație? Apoi ne putem uita și la modul cum vorbește, pentru că e ministrul Educației și modul cum vorbește devine relevant pentru sistemul educațional”, a afirmat Miclea. Moderatorii au vrut să știe cum i se pare că gândește Liviu Pop. 

„Din ce am constatat în ultimii ani a fost o carență de gândire, de gândire strategică, nu am văzut soluții de substanță pentru problemele din sistem”, a punctat Mircea Miclea.

CTP: Cum ar suna teorema lui Pitagora spusă de ministrul Pop

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat la Digi24 felul în care se exprimă ministrul educaţiei, Liviu Pop. Acesta a scris la un moment dat pe Facebook „genunche” în loc de „genunchi”, iar în discursul transmis la începerea anului școlar cuvântul „copiii” era scris cu doi „i”, greșeală pe care și-a asumat-o.

Ministrul Pop se lovește de i-uri, spune Cristian Tudor Popescu. „Și-a scos un i din genunchi și a rămas cu genunche și pe urmă a dat peste alt i. Și interesant e cum a răspuns când a fost întrebat ce-i cu i-ul ăla, al treilea. Și omul a răspuns hotărât: Alo?! Exact ca Ceaușescu, care cerea mulțimii să se potolească (...) Acest om este ministrul educației. Și atunci se pune întrebarea: Ce e cu această batjocură la adresa limbii române, pe care o practică în masă politicienii români? (...) E un fenomen general”.

„Acest Pop este, declară el, profesor de matematică, este absolvent de Matematică la Universitatea Babes-Bolyai. Și atunci mă întreb cum e posibil să acceptăm această justificare - a pronunțat-o și dna Andronescu într-o primă fază: întrebată ce părere are de modul în care vorbește ministrul educației, spune: e profesor de matematică! Va să zică, dacă ești profesor de matematică, vorbești în halul ăsta limba română. Păi, ce este gramatica? Gramatica este o structură matematică a limbii. Deci, am încercat să-mi imaginez cum ar arăta teorema lui Pitagora enunțată de dom' profesor Pop: Suma pătraţilor catenelor este egală cu ipoteza la pătrat. Deci e profesor de matematică acest domn cum sunt eu mitropolit, din moment ce vorbește așa limba română”, a punctat CTP. 

„Ce-i cu oamenii ăștia de vorbesc așa limba română? De ce nu le pasă? De ce sunt aroganți? Abolut aroganți! Ce, ați văzut la Pop ăsta vreun regret? Mda, nu prea am vorbele la mine, dar am faptele”.

Ce înseamnă să fii bun român? 

„Păi de așteptat e ca regulile limbii române să fie în primul rând respectate, de cine, domnule? Nu neapărat de utilizatorii ei, ci de ăștia care sunt mândri că sunt români și care se luptă din greu cu Soros, cu ungurii, ăștia care apără România de o jumătate de an, care se bat cu multinaționalele, care introduc taxă de solidaritate, impozit pe cifra de afaceri, care vin cu toate hârtiile astea de înălțat zmeul împotriva capitalismului, împotriva occidentalismului, toți ăștia se presupune că sunt niște buni români. Toți sunt, da? Dl. Dragnea, dl. Tăriceanu, dl. Ponta, dl. Băsescu. Toți, dar absolut toți sunt niște buni români. Eu n-am știut niciodată ce înseamnă un bun român. Știu ce e ăla un bun medic, un bun profesor, un bun inginer, un bun muncitor, un bun jurnalist. Eu nu știu ce e aia un bun român. Dar m-aș putea gândi la un criteriu: bun român înseamnă să scrii și să vorbești corect românește! Altfel nu ești român. Nici bun, nici rău. Dacă nu știi să vorbești și să scrii corect românește nu ești român. Dacă nu locuiești în limba română, nu locuiești nici în România!”, a conchis CTP, potrivit sursei citate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Să înțeleg că potentații României sunt atât de capabili încât vorbesc perfect două limbi: o română corectă, îngrijită și elegantă în public și o alta plină de greșeli, de dezacorduri, de cuvinte stâlcite și romgleze acasă?
    Bravo lor, m-au făcu gelos!
    Dar am o rugăminte ... ar putea să nu le mai amestece?
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult