Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cum va funcționa identitatea electronică în România: cartea electronică de identitate va fi scanată cu telefonul, iar cetățeanul va trece printr-un proces de „recunoaștere live”

Online banking

Foto: Getty Images

Deși există în format digital, documente precum cazierul judiciar nu sunt eliberate astăzi cetățenilor online. Motivul? Autoritățile care le emit nu pot avea certitudinea că persoanele care le solicită sunt cine susțin că sunt, spune Octavian Oprea, președintele Autorității pentru Digitalizarea României.

„Multă lume se plânge că în momentul de față nu avem cazierul judiciar în format electronic. Tocmai datorită faptului că nu am avut o metodă o a certifica identitatea celui care accesează acest serviciu, ceea ce ar fi putut pune în pericol datele personale. Nu putem avea digitalizare fără identitate electronică. Dacă instituția nu este sigură dacă solicitantul unui serviciu public este cine spune că este. Atunci apare reticența de a se deschide către soluții de digitalizare”, declară Oprea. 

Odată cu introducerea cărții electronice de identitate, procesul stabilirii identității electronice va fi mai simplu. Totodată, va exista un punct unic de intrare prin care cetățeanul va putea accesa toate platformele statului - Platforma Software Centralizată pentru Identificare Digitală (PSCID).

Recunoaștere live și parolă de unică folosință

Cum vor funcționa lucrurile? „Cetățeanul va folosi cartea de identitate electronică, o va pune pe spatele telefonului pentru a i se recunoaște datele personale - poză, CNP, adresă etc. Al doilea pas este scanarea codului cărții de identitate, pentru mai multă siguranță. Al treilea pas este ca cetățeanul să acceseze camera video, printr-un proces de recunoaștere live - își mișcă capul stânga-dreapta. Urmează apoi ca PSCID să facă potrivirea între datele extrase din cartea de identitate și datele furnizate de cetățean prin live recognition. Apoi se generează un cont. Odată trecut cetățeanul prin această poartă de intrare va putea intra liniștit în toate platformele de e-guvernare”, explică Octavian Oprea. Această precizează că la fiecare sesiune de logare va fi generată o parolă „de unică folosință”, așa cum se întâmplă în cazul aplicațiilor bancare. Odată stabilită, identitatea electronică va fi recunoscută de toate instituțiile publice. 

„Autoritățile vor fi sigure că serviciile pe care le oferă online se adresează beneficiarului real, iar pentru cetățean vorbim despre beneficii majore. Va putea să acceseze orice platformă publică, printr-o metodă simplă de autentificare care nu va fi condiționată decât de deținerea unei cărți de identitate. Totodată va avea siguranța faptului că nimeni altcineva nu va putea putea accesa datele sale”, subliniază el.

Punctul de contact unic care va centraliza evenimentele de viață administrativă ale beneficiarului

Președintele ADR spune că Autoritatea lucrează crearea punctului de contact unic, care va centraliza evenimentele de viață administrativă ale beneficiarului, de la schimbarea domiciliului până la deschiderea unui companii. „Punctul de contact unic va avea un impact major asupra transparenței. Ne dorim să punem la dispoziția cetățeanului și informații despre ce instituții și în ce scopuri îi accesează datele”, declară Octavian Oprea.

Sistemul identității electronice ar putea fi gata în doi ani, însă componente ale sale ar putea fi date în folosință mai devreme, estimează el.

În țările în care funcționează identitatea electronică necesitatea ca oamenii să se prezinte la un ghișeu pentru a-și rezolva probleme administrative a fost redusă la minimum. Un exemplu în acest sens este EStonia, cea mai digitalizată țară din UE. „Cu ajutorul cărții electronice de identitate, poți accesa 99% dintre serviciile publice online. Dacă vrei să semnezi un contract, să-ți schimbi adresa, să votezi, să îți înregistrezi mașina, să aplici pentru o nouă licență de pescuit sau să ceri aprobare să tai un pom de Crăciun din pădure, o poți face la distanță. Există două excepții: nu poți să te însori online și nu poți divorța online”, spune pentru Republica.ro, Florian Marcus, consultant pentru transformare digitală la e-Estonia Briefing Center. De naționalitate germană, Marcus locuiește de 5 ani la Talinn și spune că în toată această perioadă nu a fost nevoit să calce în vreo instituție a statului ca să își rezolve o problemă administrativă.

Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Indicatorii economico-financiari, sociologici, educaționali și de sănătate arată că România s-a degradat masiv în perioadele Iohannis-Cîțu, Iohannic-Ciucă, Iohannis-Ciolacu (licheaua care lua lecții de economie în timp ce era premier, ne dă acum nouă lecții gratis). Dar mai există un semnal, la care sunt foarte atent: folosirea limbii române în mass-media. Deci, nu analizez cetățeni de pe stradă, ci persoane de la care te aștepți să auzi o română corectă.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Mizanplasul „pentru Pace” nu are nicio legătură cu instituțiile oficiale ale Statelor Unite. Dacă ne ducem, ne ducem la Trump, personal, persoană fizică, nu la SUA. Așa că, am putea la fel de bine să ne facem membri ai clubului de golf Trump din Mar-a-Lago, poate chiar ieșim mai ieftin. Pe de altă parte, scula asta „pentru Pace”, pe care Trump și-a făcut-o cadou singur, poate fi folosită pentru Război: când mai are o acțiune gen Venezuela, pentru care ar avea nevoie de aprobarea Congresului, Trump poate pretinde că a avut acordul în unanimitate al Consiliului Său...

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Femicid / sursa foto: Inquam Photos

​În timp ce Marea Britanie introduce în școli module despre respectul față de femei, România se confruntă cu o criză sistemică. Datele pentru anul 2025 (până în luna noiembrie) arată o realitate alarmantă: peste 50 de cazuri de femicid au fost confirmate, ceea ce înseamnă că, în medie, o femeie este ucisă în fiecare săptămână, de cele mai multe ori de către un partener sau fost partener.

Citește mai mult