Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Cum va funcționa identitatea electronică în România: cartea electronică de identitate va fi scanată cu telefonul, iar cetățeanul va trece printr-un proces de „recunoaștere live”

Online banking

Foto: Getty Images

Deși există în format digital, documente precum cazierul judiciar nu sunt eliberate astăzi cetățenilor online. Motivul? Autoritățile care le emit nu pot avea certitudinea că persoanele care le solicită sunt cine susțin că sunt, spune Octavian Oprea, președintele Autorității pentru Digitalizarea României.

„Multă lume se plânge că în momentul de față nu avem cazierul judiciar în format electronic. Tocmai datorită faptului că nu am avut o metodă o a certifica identitatea celui care accesează acest serviciu, ceea ce ar fi putut pune în pericol datele personale. Nu putem avea digitalizare fără identitate electronică. Dacă instituția nu este sigură dacă solicitantul unui serviciu public este cine spune că este. Atunci apare reticența de a se deschide către soluții de digitalizare”, declară Oprea. 

Odată cu introducerea cărții electronice de identitate, procesul stabilirii identității electronice va fi mai simplu. Totodată, va exista un punct unic de intrare prin care cetățeanul va putea accesa toate platformele statului - Platforma Software Centralizată pentru Identificare Digitală (PSCID).

Recunoaștere live și parolă de unică folosință

Cum vor funcționa lucrurile? „Cetățeanul va folosi cartea de identitate electronică, o va pune pe spatele telefonului pentru a i se recunoaște datele personale - poză, CNP, adresă etc. Al doilea pas este scanarea codului cărții de identitate, pentru mai multă siguranță. Al treilea pas este ca cetățeanul să acceseze camera video, printr-un proces de recunoaștere live - își mișcă capul stânga-dreapta. Urmează apoi ca PSCID să facă potrivirea între datele extrase din cartea de identitate și datele furnizate de cetățean prin live recognition. Apoi se generează un cont. Odată trecut cetățeanul prin această poartă de intrare va putea intra liniștit în toate platformele de e-guvernare”, explică Octavian Oprea. Această precizează că la fiecare sesiune de logare va fi generată o parolă „de unică folosință”, așa cum se întâmplă în cazul aplicațiilor bancare. Odată stabilită, identitatea electronică va fi recunoscută de toate instituțiile publice. 

„Autoritățile vor fi sigure că serviciile pe care le oferă online se adresează beneficiarului real, iar pentru cetățean vorbim despre beneficii majore. Va putea să acceseze orice platformă publică, printr-o metodă simplă de autentificare care nu va fi condiționată decât de deținerea unei cărți de identitate. Totodată va avea siguranța faptului că nimeni altcineva nu va putea putea accesa datele sale”, subliniază el.

Punctul de contact unic care va centraliza evenimentele de viață administrativă ale beneficiarului

Președintele ADR spune că Autoritatea lucrează crearea punctului de contact unic, care va centraliza evenimentele de viață administrativă ale beneficiarului, de la schimbarea domiciliului până la deschiderea unui companii. „Punctul de contact unic va avea un impact major asupra transparenței. Ne dorim să punem la dispoziția cetățeanului și informații despre ce instituții și în ce scopuri îi accesează datele”, declară Octavian Oprea.

Sistemul identității electronice ar putea fi gata în doi ani, însă componente ale sale ar putea fi date în folosință mai devreme, estimează el.

În țările în care funcționează identitatea electronică necesitatea ca oamenii să se prezinte la un ghișeu pentru a-și rezolva probleme administrative a fost redusă la minimum. Un exemplu în acest sens este EStonia, cea mai digitalizată țară din UE. „Cu ajutorul cărții electronice de identitate, poți accesa 99% dintre serviciile publice online. Dacă vrei să semnezi un contract, să-ți schimbi adresa, să votezi, să îți înregistrezi mașina, să aplici pentru o nouă licență de pescuit sau să ceri aprobare să tai un pom de Crăciun din pădure, o poți face la distanță. Există două excepții: nu poți să te însori online și nu poți divorța online”, spune pentru Republica.ro, Florian Marcus, consultant pentru transformare digitală la e-Estonia Briefing Center. De naționalitate germană, Marcus locuiește de 5 ani la Talinn și spune că în toată această perioadă nu a fost nevoit să calce în vreo instituție a statului ca să își rezolve o problemă administrativă.

Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro