Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

Cum va funcționa identitatea electronică în România: cartea electronică de identitate va fi scanată cu telefonul, iar cetățeanul va trece printr-un proces de „recunoaștere live”

Online banking

Foto: Getty Images

Deși există în format digital, documente precum cazierul judiciar nu sunt eliberate astăzi cetățenilor online. Motivul? Autoritățile care le emit nu pot avea certitudinea că persoanele care le solicită sunt cine susțin că sunt, spune Octavian Oprea, președintele Autorității pentru Digitalizarea României.

„Multă lume se plânge că în momentul de față nu avem cazierul judiciar în format electronic. Tocmai datorită faptului că nu am avut o metodă o a certifica identitatea celui care accesează acest serviciu, ceea ce ar fi putut pune în pericol datele personale. Nu putem avea digitalizare fără identitate electronică. Dacă instituția nu este sigură dacă solicitantul unui serviciu public este cine spune că este. Atunci apare reticența de a se deschide către soluții de digitalizare”, declară Oprea. 

Odată cu introducerea cărții electronice de identitate, procesul stabilirii identității electronice va fi mai simplu. Totodată, va exista un punct unic de intrare prin care cetățeanul va putea accesa toate platformele statului - Platforma Software Centralizată pentru Identificare Digitală (PSCID).

Recunoaștere live și parolă de unică folosință

Cum vor funcționa lucrurile? „Cetățeanul va folosi cartea de identitate electronică, o va pune pe spatele telefonului pentru a i se recunoaște datele personale - poză, CNP, adresă etc. Al doilea pas este scanarea codului cărții de identitate, pentru mai multă siguranță. Al treilea pas este ca cetățeanul să acceseze camera video, printr-un proces de recunoaștere live - își mișcă capul stânga-dreapta. Urmează apoi ca PSCID să facă potrivirea între datele extrase din cartea de identitate și datele furnizate de cetățean prin live recognition. Apoi se generează un cont. Odată trecut cetățeanul prin această poartă de intrare va putea intra liniștit în toate platformele de e-guvernare”, explică Octavian Oprea. Această precizează că la fiecare sesiune de logare va fi generată o parolă „de unică folosință”, așa cum se întâmplă în cazul aplicațiilor bancare. Odată stabilită, identitatea electronică va fi recunoscută de toate instituțiile publice. 

„Autoritățile vor fi sigure că serviciile pe care le oferă online se adresează beneficiarului real, iar pentru cetățean vorbim despre beneficii majore. Va putea să acceseze orice platformă publică, printr-o metodă simplă de autentificare care nu va fi condiționată decât de deținerea unei cărți de identitate. Totodată va avea siguranța faptului că nimeni altcineva nu va putea putea accesa datele sale”, subliniază el.

Punctul de contact unic care va centraliza evenimentele de viață administrativă ale beneficiarului

Președintele ADR spune că Autoritatea lucrează crearea punctului de contact unic, care va centraliza evenimentele de viață administrativă ale beneficiarului, de la schimbarea domiciliului până la deschiderea unui companii. „Punctul de contact unic va avea un impact major asupra transparenței. Ne dorim să punem la dispoziția cetățeanului și informații despre ce instituții și în ce scopuri îi accesează datele”, declară Octavian Oprea.

Sistemul identității electronice ar putea fi gata în doi ani, însă componente ale sale ar putea fi date în folosință mai devreme, estimează el.

În țările în care funcționează identitatea electronică necesitatea ca oamenii să se prezinte la un ghișeu pentru a-și rezolva probleme administrative a fost redusă la minimum. Un exemplu în acest sens este EStonia, cea mai digitalizată țară din UE. „Cu ajutorul cărții electronice de identitate, poți accesa 99% dintre serviciile publice online. Dacă vrei să semnezi un contract, să-ți schimbi adresa, să votezi, să îți înregistrezi mașina, să aplici pentru o nouă licență de pescuit sau să ceri aprobare să tai un pom de Crăciun din pădure, o poți face la distanță. Există două excepții: nu poți să te însori online și nu poți divorța online”, spune pentru Republica.ro, Florian Marcus, consultant pentru transformare digitală la e-Estonia Briefing Center. De naționalitate germană, Marcus locuiește de 5 ani la Talinn și spune că în toată această perioadă nu a fost nevoit să calce în vreo instituție a statului ca să își rezolve o problemă administrativă.

Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult