Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

De ce este România săracă? 32 de Românii produc echivalentul cifrei de afaceri cumulate TOP 10 companii private din lume

Supermarket cumpărături

(Foto: Inquam Photos)

Dezvoltarea unei națiuni depinde de foarte mulți factori: demografia, înzestrarea în resurse naturale, poziția geografică, tehnologia, inovarea, educația, capitalul etc. De cele mai multe ori, creșterea economică nu înseamnă și dezvoltare economică. Creșterea economică o aproximăm, cel mai adesea, prin indicatori macroeconomici specifici (PIB, venit național, PNB etc.). Există națiuni sărace și națiuni bogate. Există națiuni bogate în resurse naturale care rămân sărace de prea mult timp. Există națiuni bine populate care sunt foarte sărace. Dintre toți factorii dezvoltării capitalul rămâne esențial. Este factorul de producție fără de care nu putem crea bunuri de capital și fără de care inovarea nu are loc.

De ce este România săracă? Sunt multe răspunsuri care se pot da la această întrebare. Eu am să încerc un exercițiu simplu, dar foarte clar, din punctul meu de vedere în încercarea de a da un răspuns la această întrebare complexă.

Am luat pentru dumneavoastră top 10 companii din lume după cifra de afaceri (2015). Am marcat în tabel cu albastru companiile private și cu roșu cele publice sau care au afaceri exclusiv cu statul. Am realizat, deci și un top 10 companii private din lume.

(clic pe tabel pentru a mări)

Cifra de afaceri cumulată este de 2711 miliarde USD (top 10 companii) și de 2399 miliarde USD (top 10 companii private). Pentru aceste companii lucrează 6523919 angajați, respectiv 3865139 angajați (doar cele private).

(clic pe tabel pentru a mări)

În 2015 PIB-ul României a fost de circa 178 miliarde dolari (Banca Mondială) și populația activă economic de 9.159.000 persoane.

Un prim calcul a presupus împărțirea cifrei de afaceri cumulate de cele 10 companii de top la PIB-ul României și am obținut următorul rezultat:

- 15 Românii produc echivalentul a cifrei de afaceri cumulate TOP 10 companii din lume;

- 14 Românii produc echivalentul cifrei de afaceri cumulate TOP 10 companii private din lume.

(clic pe imagine pentru a mări)

Înmulțind acum acest rezultat cu populația activă economic din România și împărțind la total angajați în aceste companii am obținut un rezultat și mai interesant:

- 21,4 Românii produc echivalentul a cifrei de afaceri cumulate TOP 10 companii din lume

- 32 Românii produc echivalentul cifrei de afaceri cumulate TOP 10 companii private din lume (companile private sunt mai eficiente și obțin o cifră de afaceri cu mult mai puțin angajați).

Concluzia e clară: ne aflăm unde ne aflăm pentru că nu reușim să producem și să vindem suficient și eficient. O națiune care pune accent pe schimburi și specializare în producție este o națiune puternică și prosperă. O națiune care pune accent pe redistribuirea resurselor existente este o națiune slabă. Toți aceia care ne vor cât mai în afara schimburilor și cât mai izolați de aceste entități economice puternice ne vor slăbi. Ostilitatea față de mediul de afaceri și piață (văzută ca mecanism eficient de redistribuire a resurselor) trebuie să înceteze. Suntem prea săraci să punem redistribuirea pe primul plan.

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • @ Szilard mcGregor
    Pe o piaţă, inclusiv pe piaţa muncii, cererea şi oferta prezintă o anumită elasticitate în funcţie de preţ. În toate cazurile concrete, elasticitatea este limitată de condiţiile existente în piaţă. Aceasta nu depinde de voinţa sau dorinţa partenerilor. Credeţi că milioanele de oameni care au plecat din România nu ar fi dorit sau nu ar fi voit să intre în rândul producătorilor pe piaţa românească ? Este un proverb care spune: Lac să fie că broaşte s-or găsi. Aşa cum broaştele depind de lac, tot aşa şi posesorii forţei de muncă depind de piaţa. Aici poate interveni antreprenorul, cel care poate iniţia extinderea sau crearea ,,lacului". Antreprenorul este o ,,broască" capabilă să creeze pentru sine şi pentru alţii un lac dacă dispune de condiţiile necesare. Depinde de fiecare ,,broască" din ce categorie vrea sau poate să facă parte,
    • Like 0
  • Deşi corectă, concluzia din finalul articolului nu este susţinută de calculele pe care le-aţi prezentat. De exemplu, aplicând modelul dumneavoastră pentru USA şi firma Glencore (împărţirea cifrei de afaceri a firmei la PIB-ul USA şi înmulţirea rezultatului obţinut cu raportul dintre populaţia activă USA şi numărul angajaţilor Glencore) aţi obţine aproximativ 18.4. Conform interpretării pe care o propuneţi şi pe care vă bazaţi concluziile, ar trebui să decidem că 18.4 ţări cu economia U.S.A. produc echivalentul cifrei medii de afaceri a firmei Glencore. Aşadar, U.S.A. este o ţară săracă pentru că nu reușeşte să producă și să vândă suficient și eficient. Un calcul similar ar arăta că până şi o firmă de apartament prosperă ar putea face U.S.A. să roşească. În realitate, ceea ce aţi calculat indică de câte ori cifra medie de afaceri pe cap de angajat al firmelor considerate este mai mare decât PIB-ul pe cap de persoană activă în România. Fără îndoială, un asemenea indicator poate fi calculat pentru orice ţară, însă are dezavantajul că depinde de firma sau de grupul de firme ales ca referinţă, nefiind corelat în niciun fel cu gradul de sărăcie sau cu sănătatea economiei unei ţări. Doar raportul acestor indicatori, calculat pentru o pereche de ţări, oferă indicaţii despre eficienţa relativă a economiilor comparate. Acest raport este independent de grupul de firme ales ca referinţă (nu necesită datele din tabelele incluse în articol) şi arată de câte ori PIB-ul pe cap de persoană activă într-o ţară este mai mare decât PIB-ul pe cap de persoană activă al ţării folosită pentru comparaţie.
    Exemplu: U.S.A/România: 5,35, Germania/România: 4, Slovenia/România: 2,4, Ungaria/România: 1,4, Bulgaria/România: 1,1, etc.
    • Like 0
  • As fi curios de continuarea acestei analize, si anume care sunt companiile/nisele din Romania care produc suficient si eficient vs cele care nu. Ca sa inteleaga de exemplu cei care lucreaza intr-o fabrica de...textile, ca ei concureaza cu tari ca Bangladesh sau Vietnam, si pe nu pot avea salarii mai mari ca cei din B sau V, atata timp cat comertul cu textile este una internationala.
    Simt ca de asemenea, din continuarea analizei am descoperi ca cele mai performante domenii sunt cele pe care statul sau UE nu le reglementeaza prea tare. Cum zice si Sikha Dalmia despre explozia economica din India de la inceputul anilor 1990: https://www.youtube.com/watch?v=70D2cDIZRrs
    Sau poate continuarea articolului ar aborda altfel problema, nu neaparat pe ideea mea :)) Dar tot as fi curios de continuare!
    • Like 1
  • Liviu check icon
    N-aş exclude nici competenţele. Am cunoscut puzderie de directori de firmă care n-aveau nicio pregătire în management. Majoritatea reuşiseră pe bază de şansă, de conjunctură etc. Aveau intuiţie, dar nu aveau viziune şi experienţă. Criza a închis mii de astfel de firme. Ştim că au existat ani în care România duduia economic, dar se pare că a fost doar o bulă a crizei. După mine să jonglezi cu imobiliare nu mi se pare un exemplu de management şi realizare economică. Înclin să cred că acel boom economic a fost unul artificial şi rezultatul se vede. În plus ne aflăm pe panta descendentă a unui ciclu economic, pantă care probabil că nu s-a sfârşit încă.
    • Like 0
  • De ce este România săracă ?
    La această întrebare cuprinsă în titlul prezentului articol, domnul Păun ne furnizează un răspuns şi o soluţie la problemă.
    Răspunsul: România este săracă pentru că pune accentul pe redistribuire.
    Soluţia :creşterea rolului pieţii ca mecanism eficient de redistribuire a resurselor.
    Obiecţiuni:
    - redistribuirea nu se face prin intermediul pieţii, ci, în primul rând, prin politica fiscală şi bugetul de stat;
    - prin intermediul pieţii se realizează distribuirea.
    În condiţiile restrângerii permanente şi severe a activităţilor economice în România ultimelor trei decenii, din ce în ce mai mulţi oameni nu-şi găsesc loc de muncă în domeniul economic şi, deci, nu-şi pot obţine veniturile prin distribuire, prin intermediul pieţii. Dintre aceştia, unii vor obţine venituri prin participare la redistribuire (bugetari şi asistaţi social). Ceilalţi, rămaşi fără venituri, vor recurge la o economie de subzistenţă (în afara pieţii dacă posedă condiţii minime) sau vor emigra. În România de azi, proporţiile emigrării sunt impresionante.
    Cele mai păgubitoare forme de redistribuire sunt cele ilicite sub aspect legal (hoţia, evaziunea, mita etc) şi cele ilicite sub aspect moral (privilegiile nemeritate, salariile şi pensiile exorbitante etc),
    Pentru a înţelege de ce este România săracă, ar trebui să aflăm cum a ajuns România săracă, mai săracă decât era.

    • Like 2
    • @ Gheorghe Anton
      Si atunci ca un laic, va intreb: nu ar fi o solutie ca sa se colecteze mai putine taxe si impozite? La cei care produc mult si bine ar ramane si mai multi bani, cei care sunt asistati ar fi mai motivati sa se mute in tabara celor care produc, la bugetul de stat ar intra prea putin pentru a fi redistribuibil, ar scadea coruptia, s-ar desfiinta zeci de mii de locuri de munca bugetare neproductive. Bugetarii ar fi nevoiti sa se mute in tabara celor privati, care produc bogatie. Nu?
      • Like 0
  • Liviu check icon
    Mi se pare logică importanţa capitalului deoarece sistemul în care trăim este unul CAPITALIST. E interesant că anii de comunism au tras cumva pe linie moartă numele sistemului. Astăzi nu-l găsim pronunţat clar, explicit. Trăim într-o "economie de piaţă", în "democraţie", dar de capitalism nu prea auzim pentru că în adâncul fiinţei noastre capitalismul e perceput ca ceva rău.

    Adevărul e că bogăţia înseamnă automat capital. Altfel n-ai cum să discuţi. Nu ştiu dacă ar trebui să vorbim de marile firme, dar am senzaţia că baza acumulării de capital e asigurată de micile firme. Întrebarea se pune cât de eficiente sunt micile firme.

    Am lucrat la o editură al cărei patron n-avusese nimic în comun nici cu cartea, nici cu managementul. Speculase nişte situaţii, adunase bani dar nu avea o viziune de viitor, coerentă, clară. Avea intuiţie, dar intuiţia nu ajută decât pe termen scurt. Criza a pus capac editurii. Probabil că sunt importanţi şi oamenii. Când aud de un CEO mă gândesc automat la o persoană cu studii de management. Dacă am pasiunea cărţilor şi sunt editor n-aş conduce afacerea singur, pentru că n-am experienţă. Aş angaja un specialist, un manager.

    Criza a măturat sute de asemenea firme şi firmuliţe. Poate că ar trebui să punem în calcul şi competenţele. Mi se par ciudaţi managerii care îşi fac singuri campaniile publicitare sau stau în coasta publicitarului cu motivaţia că "mie îmi place albastrul, vreau să-mi pui albastru pe siglă!" Nu te pricepi, laşi pe altul să se ocupe. Am senzaţia unui grad destul de mare de amatorism.
    • Like 0
  • check icon
    Analiza poate fi corectă, nu știu, nu pot verifica. Nivelul de viață al unei țări are multe componente. Un lucru este cert: în România se risipesc sume imense pe chestiuni absolut secundare, neimportante. S-a scris și aici și s-a spus în diverse ocazii: părculețe în zone rurare, panseluțe pe pastilele de pe centrul bulevardelor, la rândul lor aceste pastile nu numai că sunt inutile, dar nu au alt rol decât să aglomereze traficul («argumentul» că, în acest fel, se mărește nr de metri pătrați pe cap de locuitor este o iluzie, nu cred că adaugă mai mult de un milimetru, hai doi milimetri, pe scăfârlie de bucureștean), zone verzi delimitate de niște inutile garduri metalice (mii de tone numai în București), autoturisme scumpe pt instituții ale statului (mii de asemenea autoturisme cu prețuri mult peste 20.000 euro/mașină), șmecherii cu terenuri, drumuri de proastă calitate, care necesită reparații prea frecvente (multe prost proiectate) etc. etc. Puneți cap la cap toate astea și veți afla miliarde de euro/an aruncați în niște conturi. Paradoxal, toate marile orașe din România sunt terne, fără farmec, gri... lipsește arta din orașe, tot ce s-a făcut este pe sume imense («cartoful» din Piața Palatului, rebotezată a revoluției, fără motiv real), oul găurit de la Piața De Gaulle (acum mutat mai încolo un pic, nu am priceput de ce, tot urât este) etc. Singurul loc uman mai este prin Herăstrău și, un pic, prin Cișmigiu... În rest, jale: sârme care atârnă peste tot, mașini parcate aiurea (inclusiv în centrul istoric, la Unirii...). Aici sunt banii dv., ca să parafrazez vorbele celui cu care am trăit și trăim bine.
    • Like 2
  • check icon
    Mda... deci o companie farmaceutica (CVS Health) a "produs" cu 200 000 de oameni (aprox. 1% din populatia Romaniei) tot atat cat a produs toata Romania cu 19 milioane. Chiar si numai propozitia asta si ar trebui sa dea de gandit oricui.
    • Like 1
  • Eu tot n-am înţeles ce este de făcut. Nu mai redistribuim şi gata?Probabil că nici nu-l mai întrebăm pe domnul capitalist de ce n-a avut profit în ultimii 20 de ani? Ar fi atitudine ostilă şi domnul capitalist este cam sperios.Mă refer la capitaliştii străini din România, evident, că pe ai noştri îi arestăm şi rearestăm până când dispar natural. Nici nu îmi dau seama dacă noi am ajuns cu lupta anticorupţie la nişte standarde inaccesibile altora (nemţilor şi americanilor, de exemplu) sau suntem doar ticăloşi.
    Aţi văzut cum a fost cu EADS-ul... La noi se scriau mandatele de arestare şi a venit răspunsul de la procurorii germani: În cazul EADS nu este corupţie, afaceriştii germani nu au săvârşit fapte penale etc. A lăsat-o mai moale şi doamna Kovesi... că dacă neamţul n-a dat, românul de unde a primit? Era greu de răspuns.
    În Microsoft sunt anchetaţi doar românii, americanii nici usturoi n-au mâncat...doar sunt partenerul strategic. În cazul Bechtel nu au fost anchetaţi nici românii, pentru că toate firele duceau la americani şi n-a riscat nimeni să-l supere pe partenerul strategic. Fenechiu, de exemplu, a fost un prost şi un calic. Dacă în "Afacerea transformatorul" vâra şi un neamţ, astăzi era negustor cinstit, posibil viitor premier...

    Unde vreau să ajung? Probabil că aveţi dreptate cu redistribuirea, dar cea mai mare problemă a nostră, cred eu, este lipsa capitalului românesc. Dumneavoastră vorbiţi despre importanţa capitalului, dar cred că vă referiţi la cel străin, pentru că băieţii ăia au fost întrebaţi de profituri. Fără un capital românesc solid, nu vom reuşi să producem şi să vindem suficient. Afaceristul olandez din România vinde roşii şi lalele aduse din Olanda, iar exemplele sunt multe.

    Am fost să cumpăr pixuri şi creioane ... made în China, made în Germania şi made în ... Japonia. Foarte bine făcute iar preţurile accesibile: 10,12 lei. Înţeleg "made în China" (deşi nici chinezii nu au salariile mai mici decât noi), dar pixuri şi creioane din Germania şi Japonia? La maşini şi bormaşini nu ne pricem, dar nici la creioane şi pixuri? Păi dacă un creion mecanic japonez ajunge în România la un preţ de 12 lei, cât ar fi costat dacă îl făceam noi la Făurei? Ce salarii sunt în Japonia şi Germania? Dar transportul? Cum este posibil aşa ceva? Lipsa capitalului românesc? Cum este posibil ca nemţii şi japonezi să producă maşini şi bormaşini, dar şi pixuri sau creioane? Datorită capitalului japonez şi german existent în Japonia şi Germania.
    Apropo de capitalul românesc, Ioan Niculae a rămas cu două făbricuţe de îngrăşăminte...A avut 6 combinate, cifră de afaceri de un miliard de euro şi 10 000 de angajaţi. Acum mai are câteva sute de angajaţi. Puşcărie şi l-au ras! Dacă era în Germania probabil că primea o amendă. Mare, dar amendă.În afacerea EADS, nemţii nu au dat nici măcar amenzi. Pentru că la nemţi exportul este la mare preţ. La noi, pentru export, Ioan Niculae a primit puşcărie. La nemţi ar fi contat mult cifra de afaceri de un miliard de euro şi 10 000 de angajaţi.

    Aşadar...Încotro mergem?
    • Like 2
    • @ Constantin
      Mr.Oh check icon
      "Frate, frate, da branza-i pe bani." Bineinteles ca se pot face multe lucruri. Cand vrei sa stimulezi o anumita directie economica oferi favoruri fiscale. Strainii au primit favoruri fiscale ca sa vina in Romania. Suntem liberi sa-i trimitem la plimbare. Dar ce punem in loc? Cat timp nu poti pune nimic in loc trebuie sa accepti jocul asa cum e.
      Zona rurala poate fi promovata prin facilitati fiscale. Dar cum romanul e inventiv, isi va insusi aceste favoruri, si va disparea cu bani cu tot. Iar zona rurala va ramane la fel. Asta e problema Romaniei reale. Cum poti implementa niste masuri cu buna intentie fara ca altii sa-si bata joc de acestea? Si acest aspect e unul ce tine caracter. Orice masura buna se va opri in zidul de minciuna si coruptie. Si rezultatul va fi zero.
      • Like 1
    • @ Mr.Oh
      Eu nu am spus că străinii trebuie să plece, ci că investitorii români sunt dispreţuiţi şi defavorizaţi. Ar trebui să eliminăm din gândirea noastră ideile preconcepute de genul "dacă aperi capitalul românesc înseamnă că eşti împotriva multinaţionalelor". Este fals! Avem loc pentru toată lumea. Aceste capitaluri nu trebuie să se excludă, ci să coexiste. Dar există o retorică păguboasă, cultivată de anumiţi indivizi din presă, nu ştiu cu ce interese, care împiedică acest lucru. Mai mult, în timp ce pe ai noştri nu-i scot din hoţi sau proşti, când vine vorba despre străini îi ridică în slăvile cerului, deşi, dacă vorbim de subtilizarea profitului, de exemplu, ai noştri sunt mai puţin avansaţi... Să fim serioşi... Eu nu spun "capitalul străin la puşcărie", dar vreau aceeaşi înţelegere şi faţă de capitalul românesc.

      Eu rămân la părerea că fără capital românesc adevărat, România nu face saltul către dezvoltare.
      Fermierul olandez a ridicat Olanda la stadiul la care se află, nu Mc Donalds, Orange sau Vodafone... Au şi ele rolul lor, nu neg şi nici nu vreau să plece, dar fără fermieri români puternici şi fără industrie cu capital românesc, noi nu avem viitor. Şi nu văd elitele României susţinând acest adevăr.

      Sistemul bancar aparţine capitalului străin, sprijină fermierul sau antreprenorul de la noi? Nu. Ei administrează conturi de salarii şi împrumută statul. Dacă mergeţi pentru a contracta un credit pe termen lung, în vederea dezvoltării afacerii, nici nu vă bagă în seamă. Nu-i interesaţi. Păi cum s-a dezvoltat capitalistul străin la el în ţară? I-a dat tac-su bani? Nu! Prin credite. De ce nu are şi românul acestă posibilitate? Ce să facă românul pentru a beneficia de capital dacă banca îl ignoră? Să vopsească un transformator ca Fenechiu şi să-i prostească pe unii? Da...din păcate. Faci puşcărie 2 ani, dar rămâi cu ceva bani... Ăsta-i drumul? De ce nu fac elitele de la ASE, de exemplu, conferinţe peste conferinţe în care să explice importanţa dezvoltării capitalului românesc? Poate aşa ar responsabiliza factorii de decizie. Să ne spună domnul Păun.

      Nu sunt de acord că la ţară sunt doar hoţi şi proşti. Satul românesc a avut mereu gospodarii săi. Puţini, dar au fost şi sunt. Dacă se ridică 3 sau 4 dintr-o comunitate, de exemplu, puterea exemplului la ţară face minuni. Am văzut la televizor, cred că la Viaţa Satului, un sat în care toată lumea avea sere şi solarii în care erau cultivate roşii. Toţi locuitorii munceau, câştigau foarte bine, aveau gospodării frumoase, nu erau şomeri şi nu se plăteau ajutare sociale. Credeţi că s-au apucat toţi, în acelaşi timp, să cultive roşii? Nu, au început câţiva, le-a mers bine şi au intrat în afacere şi ceilalţi. Mai ales că o producţie mare la permitea să încheie contracte serioase cu cei care le vindeau. Se poate! Să nu ne mai lamentăm.
      • Like 0
    • @ Constantin
      Mr.Oh check icon
      Spuneti-mi care este raportul capital romanesc vs. cel strain in economia Romaniei. Cum il masurati si cum stabiliti eficienta acestui capital?
      La ce va ganditi? La fabriciile de pe vremea comunismului? Sau la economiile romanilor adunate timp de 3 decenii din salarii de 100-600 de euro? Capitalul romanesc din economii se duce in constructii si industrie alimentara, pe locuinta si hrana. Dacia Pitesti este capital romanesc sau francez? Arcelor Mital?
      Sau va referiti la aurul din BNR?
      Pana cand nu vedem despre ce sume e vorba, ne hazardam in afirmatii care poate nu au acoperire.
      Citind afirmatiile tuturor "parerologilor" ni se lasa de inteles ca noi avem doar capital uman, si cam atat. Cladirile in sine nu produc decat daca le dai in chirie. Doar utilajele in sine produc. Nu imi pot imagina ca un utliaj de pe prin anii 80-90 se poate compara cu utilajele de azi. Deci pana la urma e vorba, asa cum spuneti, de lua un imprumut si a construi fabrici. Dar cu ce garantezi un imprumut de 1 milion de euro? Cu planul de afaceri sau cu proprietati? Sau cu ambele? Cu putine exceptii, la bani au ajuns tot cei care au mostenit comunismul, fie prin privatizare, fie prin favoruri. Ei sunt cei care primesc bani de la banca. Nu dvs., si nici eu. Noi primim firmituri. Credeti ca pun ipoteca pe casa daca am una singura? In secunda 2 nevasta divorteaza si ia jumatate.
      Asa cum un copil are nevoie de 15 ani sa ajunga la inaltimea de 1.70 m, asa si economia Romaniei are nevoie de cel putin inca 1-2 generatii (daca nu e razboi etc.) ca sa se formeze o clasa economica capabila sa-si gestioneze capitalul asa cum trebuie.
      • Like 0
  • Mr.Oh check icon
    Nu va suparati, dar ati sarit direct la concluzie. Ati facut trei inmultiri si gata, ati tras o concluzie.
    "Concluzia e clară: ne aflăm unde ne aflăm pentru că nu reușim să producem și să vindem suficient și eficient."
    Cred ca puteam sa va spun si eu asta fara sa ma uit pe tabele.

    Acesta e un articol de duminica. Facut pe genunchi. Genul acela ... Oamenii de stiinta au descoperit ...
    De ar fi lucrurile atat de simple cum scrieti de mult curgea lapte si miere in Romania. Si nu numai, si prin Asia, si Africa.

    "O națiune care pune accent pe redistribuirea resurselor existente este o națiune slabă." Asta e tare de tot.

    Cum sa va spun ... Fiecare meserie bine facuta presupune un anumit talent. Unii inteleg doar ceea ce vad cu ochii lor. Altii au capacitate de abstractizare. Daca toata viata m-am ocupat de constructii cam greu e sa inteleg cum functioneaza campul magnetic, sau reactiile din chimia organica. La fel si pentru un chimistic devine dificil sa inteleaga statica sau dinamica constructiilor.
    Cam asa e si cum economia. Faptul ca ai construit o fabrica nu inseamna ca pricepi subtilitaille sistemului economic sau al celui financiar. Romania comunista, si domnii profesori de economie, cu putine exceptii abia acum invata despre economia de piata. Nu au de unde sa aiba subtilitatea si experienta occidentalilor.
    Romania face teorie economica, habar nu are de practica economica. Face experimente. Dar experimentele acestea nu sunt documentate si nimeni nu invata din ele ca sa nu le mai repete.
    Poate ca stiti sau nu, antrenorul echipei germane de fotbal, dupa castigarea campionatului mondial a adunat la scoala de antrenori toti antrenorii din Germania si a facut o prezentare despre strategia folosita, dificultatiile, punctele forte, si punctele slabe. A transmis mai departe experienta.
    Si lucrul acesta se petrece in toate camerele de comert din Germania in ceea ce priveste experientele companilor germane prin lume. Fiecare companie este invatata cum sa procedeze in Romania, SUA sau China. SUA procedeaza la fel.
    La noi chestia asta e o chestiune interna de partid. In care se invata cum sa se fraudeze statul.

    Era sa uit. Despre targuri de promovare. Ii intreb pe romani. "Mergeti la targ cu firma? Pai nu, ca e numai cheltuiala, scump, si nu-mi aduce clienti." Romanii nici nu stiu care e scopul unui targ. Dar nici autoritatiile nu intelg subtiltattiile unui targ. E vorba nu doar te a te promova, ci e vorba de culegerea de informatii. Identificare de noi directii de dezvoltare, de a stii inainte de a fi pus in fata faptului implinit ce urmeaza sa se intample. De a te masura cu ceilalti, de a da o directie economiei nationale. De a vedea ce lipseste din productia autohtona, ce merita facut, ce nu.
    Chestiuni dificile. Sa invartim tabele facute in excel ... azi se invata la scoala primara.
    • Like 1
    • @ Mr.Oh
      Partea proasta e ca la noi este pus un chimist sa decida in constructii si un constructor sa decida in chimie.Dar exemplele sunt f.f.multe si asta e inca o cauza care face ca Romania sa fie saraca.
      • Like 0


Îți recomandăm

Andreas Samuelsson

Andreas Samuelsson a plecat din Suedia la puțin timp după terminarea liceului, într-o țară despre care nu știa absolut nimic, probabil nici să o identifice pe hartă, dar în care s-a regăsit și în care a luat contact cu realitatea imediată și foarte concretă.

Citește mai mult

Cristina Țopescu

Scriu aceste rânduri pentru că tristețea însinguratei morți a Cristinei s-a amestecat cu furia. La zisa televiziune au apărut șefi și trepăduși care au „mărturisit” despre ce bună era Cristina. Și cât sunt de afectați de dispariția ei... Chiar și după 30 de ani de gazetărie trebuie să mai învăț că fățărnicia nu are niciodată margini.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Ciprian Aber

În urmă cu trei ani, Ciprian Aber se afla la o partidă de pescuit cu un prieten de-al său, apicultor, care îi tot povestea despre creșterea albinelor. Și-a dat seama că îi făcea plăcere discuția, iar curiozitatea îl tot îmboldea să pună întrebări. La un moment dat, prietenul său i-a spus: „Auzi, nu vrei să îți fac eu cadou doi stupi de albine? Îi duci la tine la țară și ai grijă de ei...” (Foto: Arhivă personală)

Citește mai mult

companie - IMM - Foto Guliver/Getty Images

În bugetul pe anul 2020, guvernul Orban trebuie să susțină antreprenoriatul românesc mai mult decât au făcut-o guvernele PSD, solicită Asociația Consultanților pentru Programe Antreprenoriale. Foto Guliver/Getty Images

Citește mai mult