Dacă țara ar fi condusă de un brand, nu de politicieni, care ar fi acela? Românii au ales BMW, majoritatea europenilor, Google

Foto: Inquam Photos

Când au fost întrebați, în cadrul unui sondaj, ce rol cred că va juca în viitor țara lor pe scena globală, cetățenii celor mai multe țări europene au spus că acela de adept (follower). În Franța, Marea Britanie și Turcia, cel mai întâlnit răspuns a fost acela de lider, în Germania și Suedia cel de binefăcător, iar în Cehia, în mod neașteptat, cel de bufon. 

În România, răspunsul cel mai des întâlnit, fără a fi majoritar însă, a fost, conform autorilor studiului, victimă.. 

Întrebarea face parte din studiul pan-european „The Truth about New Europe”, ale cărui rezultate au fost prezentate recent de McCann Worldgroup și UM România. Acesta a fost realizat pe baza unui eșantion de 27.000 de cetățeni europeni și a unor interviuri cu peste 60 de experți, dintr-o gamă largă de industrii, companii și instituții. Studiul, al cărui scop a fost să prezinte așteptările pe care europenii le au în viitor de la liderii politici și de business, zugrăvește în general profilul unei Românii încrezătoare în proiectul european. O Românie cu oameni dornici să muncească, deschiși către tehnologie și atrași de conceptul de cetățenie prin alegere, nu prin naștere, dar cu o tendință unică în Europa spre victimizare. 

„Este mai ușor, este validant să fii victimă”

Prezent la dezbaterea prilejuită de lansarea studiului, Cosmin Alexandru, consultant de business specializat în dinamica echipelor, a vorbit despre cât de ofertant este rolul de victimă, care atribuie altora responsabilitatea pentru propriile eșecuri. Chestionați cu privire la rolul viitor al țării pe scena globală, 1 din 5 participanți la sondaj au spus că acesta va fi de victimă, următoarea opțiune fiind cea de asistent medical (nurse), aleasă de 1 din 10 respondenți, celelalte variante fiind prezente, potrivit autorilor studiului, în proporții mult mai mici.

„E mai ușor, este validant să fii victimă. În triunghiul dramatic, există binomul victimă-salvator, asistentul medical din răspunsuri este, de fapt, salvatorul. Oscilația între victimă și salvator e ceva ce porți toată viața, ambele rolului au foarte multă energie, rolul de victimă are foarte multă energie. Eu vin din zona asta de echipe și văd că foarte multe echipe devin dependente de conexiunea prin suferință. Victimizarea este o suferință foarte validantă. Suntem niște victime îndreptățite, organizația nu ne dă clienții nu sunt recunoscători. Îți poți petrece o viață întreaga așa, fiind convins că ai făcut tot ce putea mai bine”, a spus el, adăugând că ieșirea din aceasta capcană poate veni doar odată cu conștientizarea.

Doar 36% dintre români ar renunța să lucreze dacă ar avea ocazia

În cadrul sondajului, respondenții românii au dat dovadă de optimism la o serie de alte capitole. Dacă 54% dintre europeni cred că perioada de aur a Uniunii Europene a apus, 60% dintre români sunt de părere că ea are loc acum sau că urmează să înceapă. „Vedem că cei mai optimişti lideri de business din Europa cu privire la epoca de aur a UE sunt cei români. Și poate că aceasta este o reflectare a noilor oportunități de extindere regională pe care le au”, spune Rodney Collins, Executive Vice-President si Global Head of Human Sciences în cadrul McCann Worldgroup. Întrebați care este țara pe care o văd ca trendsetter în Europa, majoritatea respondenților, inclusiv cei români au indicat Germania, care își păstrează influența în regiune.

În ceea ce privește disponibilitatea de a munci, doar 36% dintre români ar renunța complet să lucreze, dacă ar putea, în timp ce în Europa media celor care ar sta acasă este 54%, ajungând chiar în Marea Britanie la 69%. În plus, 48% dintre români aleg să facă mereu lucruri noi, chiar dacă aceasta înseamnă să lucreze pe contracte pe termen scurt.

62% dintre români cred că cetățenia ar trebui să fie o chestiune de alegere

În comparație cu alți europeni, românii sunt mult mai deschiși la conceptul de cetățenie prin alegere, nu prin naștere. „62% dintre români cred că cetățenia ar trebui să fie o chestiune de alegere. Și, de fapt, ceea ce face acest lucru este să contribuie la o o altă viziune asupra viitorului identității. Vedem mai mulți factori care influențează identitatea. Observăm un mod mai fluid, mai flexibil în care oamenii se raportează de fapt la identitate”, spune Rodney Collins.

Dacă România ar fi condusă de un brand, nu de politicieni, acesta ar fi BMW

O altă caracteristică a românilor este, potrivit sondajului, deschiderea față de tehnologie și inteligența artificială. 63% dintre ei sunt de acord că „oamenii își pot îndeplini adevăratul potențial doar cu ajutorul tehnologiei”, comparativ cu 50% dintre europeni, și au mai multă încredere în inteligența artificială decât restul Europei; 41% fiind dispuși să lase calculatorul să ia mai multe decizii zilnice în locul lor, comparativ cu doar 34% dintre europeni. 

Dacă ar fi ca țara să fie condusă de un brand, nu de politicieni, majoritatea respondenților români ar alege ca acesta să fie BMW, în timp ce majoritatea europenilor ar alege Google. „Răspunsul are sens în condițiile în care, pentru români, mașina este una dintre cele mai prețuite posesiuni”, crede Andrei Florian, Culture & Insight Manager, McCann Worldgroup Romania

Jumătate dintre europeni, îngrijorați că nu vor avea ce să pună pe masă

Dacă în urmă cu 5 ani, cei mai mulți europeni considerau că principalul rol al UE este acela de a promova valorile corecte, situația s-a schimbat acum în întregime. Astăzi aceștia consideră că UE trebuie să fie în primul rând un garant al stabilității economice și din ce în ce mai mulți pun sub semnul întrebării taxele pe care trebuie să le plătească.

„Probabil că acest lucru nu este o surpriză. Dar ceea ce este o surpriză este numărul de oameni care sunt îngrijorați de securitatea alimentară. Aproape jumătate dintre oamenii din regiune (n.r. 49%) sunt îngrijorați în legătură cu ce vor pune mâine pe masă. Este destul de șocant pentru noi. Procentul se ridică la 72% în Portugalia și chiar și în cele mai bogate economii, precum Germania, unul din trei oameni este preocupat de următoarea masă pentru familiile lor. Probabil acesta este motivul pentru care atât de mulți oameni se gândesc: uite, în viitor, s-ar putea să trebuiască să părăsesc această regiune pentru a găsi o viață mai bună”, spune Rodney Collins.

1 din 3 europeni ia în calcul să părăsească în viitor regiunea pentru noi oportunități, raportul ajungând la 2 din 5 în cazul generației Z. Și mai îngrijorător este că, jumătate din tinerii din Generația Z din România cred că, în viitor, vor fi nevoiți să părăsească Europa pentru a avea o viață mai bună.

O treime dintre români se declară îngrijorați de schimbările climatice, în linie cu media europeană, iar 85% nu văd viitorul mediului de business fără o economie circulară. Mai mult decât în ​​orice altă țară europeană, însă, românii consideră că cea mai mare responsabilitate în inversarea schimbărilor climatice o au brandurile, mult mai mult decât guvernele și „oamenii obișnuiți” (52%, față de o medie europeană de 43%).

92% dintre români cred că liderii de business ar trebui să fie la fel de responsabili în fața publicului precum liderii politici. De asemenea, 83% dintre români se așteaptă de la companii să coopereze mai mult pentru a rezolva problemele în mod eficient, decât să concureze pentru a crește productivitatea și inovația. 

L-am întrebat pe Rodney Collins cum interpretează datele prezentate în sondaj. „Sunt încântat entuziasmul pentru o inovație, pentru parteneriate, pentru unitate care există aici. Sunt esențiale pentru funcționarea viitoare a Europei la scară largă, ele vor fi necesare pentru a depăși unele dintre provocările pe care le avem, iar România este un exemplu bun. Locuiesc într-o țară în care războiul din Ucraina a creat o ușoară criză pentru guvern, pe tema numărului de ucraineni care ar putea fi acceptați în țară și care ar putea fi asigurați. Nu cred că am auzit același tip de dispută în România. Am văzut asta și în datele despre migrație, românii nu sunt deosebit de preocupați de imigrație. Nu este o îngrijorare. Desigur, România se confruntă cu provocările cu care se confruntă mulți oameni din multe țări. avem liderii potriviți? Avem acces la resurse și sunt ele distribuite în moduri care sunt echitabile și corecte? Sunt întrebări universale pe care toată lumea le are”, crede el.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp