Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Dacian Cioloș: Sunt 12-13 companii care au câștigat cam toate contractele IT cu statul. În ultimii cinci ani, statul a cheltuit 3 miliarde de lei pe platforme online, multe nu funcționează

Premierul Dacian Cioloș a declarat luni la Adevărul Live că un raport al Corpului de control al prim-ministrului arată că în ultimii cinci ani 12-13 firme au câștigat aproape toate contractele IT cu statul pentru platforme online, din care multe nu funcționează.

„12-13 companii au câștigat cam toate contractele. Mare parte din aceste platforme nu sunt folosite, unele nu sunt operaționalizate. Experiența la Guvern arată că se pot face lucruri de impact cu costuri rezonabile", a declarat șeful Executivului.

„Din analiza acestor informații a rezultat că un număr de 19 entități publice au achiziționat produse și licențe software și au încheiat peste 10.000 de contracte/comenzi, în valoare totală de 3.733.043.559,97 RON, cu TVA, pentru care a fost plătită suma totală de 3.131.204.615,99 RON, cu TVA”, se arată în raportul Corpului de control referitor la achiziția de produse software la nivelul instituțiilor publice, făcut public luni.

„De asemenea, legat de stadiul executării contractelor privind achizițiile de produse software, s-a constatat că au fost finalizate aproape în totalitate, produsele software achiziționate fiind instalate/utilizate în incinta entităților, însă, au fost identificate și anumite situații de nefuncționare/neutilizare a acestora de către entitățile publice. Astfel, un număr de 9 entități publice împreună cu unitățile aflate în subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestora au plătit suma de 110.290.733,41 RON pentru produse/licențe software instalate, dar neutilizate, neimplementate sau identificate cu dificultăți în exploatare sau cu defecțiuni, din diverse cauze”, se mai menționează în raportul Corpului de control.

(clic pe imagine pentru a mări)

(clic pe imagine pentru a mări)

Raportul prezintă și situația cu cele mai mari sume încasate de firmele IT care au câștigat contracte de la stat în perioada 1 ianuarie 2011 – 31 iulie 2016, precum și numărul de contracte/comenzi încheiate/efectuate/numărul entităților publice, după cum urmează:

1. SIVECO ROMANIA S.A. – 377.863.422,40 RON/90 de contracte/comenzi/22 de autorități contractante;

2. GRUPUL TEAMNET – 261.703.671,87 RON/27 contracte/comenzi/19 autorități contractante;

3. UTI GRUP – 108.178.738,49 RON/313 contracte/comenzi/46 autorități contractante;

4. BION ADVANCED SUPPORT TEAM S.R.L. – 102.226.581,70 RON/13 contracte/comenzi/11 autorități contractante

5. ROMSYS S.R.L. – 97.759.864,15 RON/92 contracte/comenzi/27 autorități contractante;

6. TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS S.A.– 96.836.722,70 RON/13 contracte/comenzi/7 autorități contractante;

7. NET BRINEL S.A. – 64.017.194,25 RON/179 contracte/comenzi/50 autorități contractante;

8. QUALITY BUSINESS SOLUTIONS S.R.L. – 59.090.498,97 RON/7 contracte/comenzi/3 autorități contractante;

9. NOVENSYS CORPORATIONS S.R.L. – 59.029.777,38 RON/6 contracte/comenzi/6 autorități contractante;

10. INTRAROM S.A. – 46.174.401,20 RON/6 contracte/comenzi/5 autorități contractante;

11. INFORMATICA FEROVIARA S.A. – 41.359.664,80 RON/12 contracte/comenzi/2 autorități contractante;

12. OPEN GOV S.R.L. – 36.428.094,70 RON/4 contracte/comenzi/3 autorități contractante;

13. TANGIBLE CORPORATION S.R.L. – 25.543.259,35 RON/3 contracte/comenzi/3 autorități contractante;

14. ASESOFT INTERNATIONAL S.A. – 25.128.186,35 RON/6 contracte/comenzi/4 autorități contractante.

Raportul Corpului de Control al primului-ministru a vizat o acțiune de documentare cu privire la achizițiile de produse software realizate în perioada 1 ianuarie 2011 – 31 iulie 2016, la nivelul ministerelor, guvernului și unităților aflate în subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestora.

(clic pe imagine pentru a mări)

Referitor la stadiul executării contractelor privind achizițiile de produse software, Corpul de control al premierului precizează că acestea au fost finalizate aproape în totalitate, iar produsele software achiziționate au fost instalate/utilizate în incinta entităților, însă, au fost identificate anumite situații de nefuncționare/neutilizare a produselor software achiziționate de către entitățile publice. Astfel raportul semnalează următoarele situații:

* Produse/licențe software achitate, instalate, dar neutilizate;

* Produse/licențe software achitate, neimplementate/neutilizate;

* Produse/licențe software achitate, dar identificate cu dificultăți în exploatare sau defecțiuni;

* Produse/licențe software achitate, dar incompatibile cu sistemele de operare existente.

„Menționăm că aceste neconformități nu au fost identificate în mod direct de către echipa de control, prin intermediul unei acțiuni de control la sediul instituțiilor care au achiziționat produse software, ci au fost semnalate de către reprezentanții acestor entități. Astfel, un număr de 9 entități publice împreună cu unitățile aflate în subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestora au plătit suma de 110.290.733,41 RON pentru produse/licențe software instalate, dar neutilizate, neimplementate sau identificate cu dificultăți în exploatare sau cu defecțiuni, din diverse cauze”, adaugă raportul Corpului de control al premierului.

( clic pe imagine pentru a mări)

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    „multe nu funcționează”. Nici nu cred că trebuia să funcționeze, altul a fost scopul.
    • Like 0
  • mircea check icon
    Cu siguranta acest guvern are meritul de a ne fi aratat cum si cat s-a furat in unele domenii.Cam tarziu insa ,ca numai maine nu sunt alegeri si s-ar putea sa ne cam lase.Cum doamna"SIVECO"si domnul GHITA ,au facut milioane si milioane din niscai softuri bune de aruncat,cum ar zice cineva care sta la coada la doctor si cand sa intre,pac,cade sistemul.Acuma,ne-au aratat si ei ceea ce presa si/sau publicul mai citit stia sau banuia.Dar , pe de o parte,cam la finalul de mandat au cam inceput sa se arate aceste"golaneli" cand ar fi fost interesant sa fie cat mai repede ca sa avem timp de o adevarata radiografie a economiei dupa in sfert de veac de capitalism,adica cam cat a stat la putere Ceausescu.Pe de alta parte,daca stabilesti cu certitudine ca nevasta'i curva si nu faci nimic,inseamna ca sau esti prost sau masochist.Asadar , daca tot am aflat ca ne-au cam inselat,sa aflam si cu ce instrumente.Adica cu ce functionari superiori din ministere,cu ce ministrii,cu ce curti de conturi care aveau sarcina sa verifice,ne-au tras-o astia 25 ani.Si n-ar fi frumos sa si vedem pe cineva care si-o ia pe coaja, ca a dat softul de la sanatate la niste golani?Sau cel de la munca (REVISAL) unor gunoaie,de o sa ajungem sa nu mai stim care cat a muncit cand o sa iesim , daca mai apucam,la pensie.Eu cred ca vremea datului din gura a cam trecut , si toata lumea ar trebui sa cam plateasca.Si nu numai cu puscaria dar si cu banii,caci mai nou daca ai bani stai frumos la Poarta Alba in conditii civilizate 2 ani si apoi iesi la televizor si dai lectii de economie si civism.Asa ca domnule Ciolos sau cine o veni dupa dumneavoastra, sa trecem la fapte.Iar de nu , nu ne mai ramane decat sa iesim I strada cu totii si sa strigam: murim cu voi de gat,mama voastra de golani.
    • Like 1
  • check icon
    Apropo de UTI group, omniprezentul UTI group. Se ocupă, de ani buni, de cititoarele de carduri RATB. Mai niciodată nu mi-l vede din prima, face și acel piuit îngrozitor, ca și cum ar spune „ești șmecher, nu e bun cardul”. După 2-3-4 încercări îl vede. Am schimbat cardul, am unul nou, face la fel.
    Asemenea carduri există și în alte țări, bunăoară la Tallinn și la Riga. NICIODATĂ, cît am stat acolo, 5–6 zile, și am mers destul de mult cu transportul public, nu s-a întîmplat să nu-mi vizualizeze cardul. Localnicii îl țin undeva în borsete/poșete, doar apropie de cititor și îl vede imediat. Concluzia: marfă de proastă calitate – fie cititorul de carduri, fie cardul în sine la noi la București. În cele 2 orașe menționate, exista – pe unele autobuze/troleibuze/tramvaie – și modelul portocaliu folosit de UTI, acolo funcționa ireproșabil.
    • Like 1
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro