Daniel Dragomir, directorul general și fondatorul clinicii dentare Victoria: „Dacă aș fi pacient, nu m-aș urca pe scaunul unui cabinet stomatologic care îmi promite un zâmbet perfect în 24 de ore”

Statisticile privind grija pe care românii o acordă sănătății dentare, nu sunt deloc flatante. Patru din zece români nu au ajuns niciodată într-un cabinet stomatologic, cei mai mulți ajung la specialist numai atunci când au o urgență, iar în ceea ce privește consumul pastei de dinți, suntem pe ultimul loc în UE, potrivit unor date de dinainte de pandemie. Un context care de altfel a adăugat un alt motiv pe lista celor din cauza cărora românii nu merg deloc sau prea rar la stomatolog.

Motivul invocat de cei mai mulți dintre ei este însă lipsa banilor. Și, într-adevăr, tratamentele și intervențiile stomatologice sunt scumpe, iar singura cale prin care poți evita aceste costuri este prevenția. Capitol la care stăm prost în general, nu numai în ceea ce privește sănătatea orală. Un alt motiv des invocat este frica de dentist. Vestea bună este însă că tehnologia a avansat suficient de mult astfel încât procedurile să fie mai puțin dureroase, să dureze mai puțin timp, iar rezultatele să fie net superioare, și multe clinici din România au implementat și folosesc tehnici moderne în abordarea pacienților care le trec pragul.

Daniel Dragomir, directorul general și fondatorul clinicii dentare Victoria, prezentă în București și alte 5 orașe din sudul țării, la care fondul de investiții Equiliant Capital deține un pachet minoritar de acțiuni, spune că tehnologia și integrarea inteligenței artificiale au beneficii directe multiple pentru pacient. Procedurile sunt mai rapide și mai confortabile, și în același timp asigură transparență în relația cu pacientul și o supervizare mai atentă și mai eficientă din partea directorilor medicali din fiecare dintre clinicile sale.

„Pentru orice pacient care intră în clinicile noastre avem o procedură foarte clară. Facem un chestionar de sănătate și un pachet imagistic compus din fotografii intraorale, fotografii faciale, o scanare 3D și un computer tomograf. Toate aceste informații sunt urcate într-un cloud și ajung la un grup medical format din specialiști în imagistică, care pun diagnostice pe fiecare dinte. Diagnosticarea este foarte importantă, și nu numai în medicina dentară, pentru că reprezintă 80% din succesul intervenției. Apoi, odată pus diagnosticul, cu ajutorul inteligenței artificiale se generează niște scenarii de intervenție. Medicul le prezintă pacientului și împreună decid planul.

Prin această diagnosticare pacientul înțelege de ce trebuie să-și pună o plombă sau de ce trebuie să i se facă un implant. Platforma nu lasă medicul să accepte soluții de compromis. (...) Noi suntem obișnuiți să mergem la un cabinet și medicul să ne spună ce urmează să facă. Dar eu, ca pacient, trebuie să înțeleg de ce îmi pune plombă, și nu implant, sau invers, ori de ce face extirpare”, spune Dragomir.

„Nu orice dinte cere o coroană”

Justificarea românilor de a nu merge la stomatolog pentru că nu au bani are baze reale, pentru că, într-adevăr, o coroană dentară, cu sau fără implant, una dintre soluțiile la care se apelează cel mai des în cabinetele stomatologice, costă între 1.200 și 1.700 de lei, în timp ce prețul unei obturații nu depășește 400 de lei.

Daniel Dragomir spune însă că „nu orice dinte cere o coroană”, chiar dacă pentru medic este o variantă mai simplă, aceasta fiind executată de tehnicianul dentar, dar și mai profitabilă. Realizarea unei obturații în schimb, necesită mai mult efort din partea medicului, dar înseamnă și mai mult disconfort pentru pacient. Există însă materiale și tehnici care aduc beneficii de ambele părți.

„Tocmai de aceea am implementat acest sistem în care nu lăsăm medicul să aleagă manopera, ci generăm scenarii pe baza unui diagnostic pus de mai mulți specialiști. Curățarea unei carii este cel mai simplu lucru și reprezintă 15-20% din timp, iar restul reconstrucție. E dificil și pentru medic, dar și pentru pacient. Există însă materiale și tehnici noi cu beneficii foarte mari pentru pacient, atât financiare, cât și din punctul de vedere al confortului. Există, de exemplu, tehnica inlay onlay, prin care modelarea așa-zisei plombe se face în face în afara gurii pacientului. Până de curând această tehnică era posibilă numai prin relația cu laboratoarele de tehnică dentară, care înseamnă un timp de așteptare de 2-3 zile, dar acum e disponibilă pe loc, în cabinetele stomatologice.

Pe baza pachetului imagistic pe care îl realizăm, se generează digital modelul viitorilor dinți, pe care îl ampretăm în clinică, unde există un mini-laborator, iar obturația se face pe acel model. În acest moment, pacientul stă pe sală, bea o cafea, iar medicul îi lucrează plombele, iar apoi doar le aplică (...) O obturație bine făcută, adică reconstrucția dintelui inițial, e mai bună decât o coroană, pentru că prin șlefuirea necesară punerii unei coroane, poți ajunge să distrugi dintele pacientului. La fel și în cazul fațetelor, care de asemenea necesită șlefuire. În ambele situații însă soluția este să lucrezi cu compozit, mai ales că în prezent există materiale foarte bune”, explică fondatorul Clinici Dentare Victoria. 

Zâmbet perfect în 24 de ore?

Cu toții am văzut cel puțin odată un astfel de mesaj și poate nu de puține ori ne-am întrebat dacă este într-adevăr posibil. Ei bine, teoretic se poate, pentru că există soluții tehnologice. Practic însă sunt mai multe aspecte pe care ar trebui să le verificăm înainte de a ne așeză pe scaunul stomatologic, motivați de această promisiune.

„La implantul dentar, vorbim de microni, nu de milimetri. Și atunci, o lucrare gata în 24 de ore înseamnă să ai o inserare perfectă. Cu ajutorul tehnicii, se poate pune cap la cap tot procesul și cu un confort mare pentru pacient. Succesul procedurii depinde însă foarte mult de cum este gestionat actul medical. Dacă aș fi pacient, nu m-aș urca pe un scaunul unui cabinet stomatologic care îmi promite un zâmbet perfect în 24 de ore, decât dacă medicul mi-ar demonstra că planul făcut este și realizabil. Prima condiție este să existe un plan chirugical. Apoi trebuie să văd planul, lucrarea realizată digital și să mă asigur că ansamblul implant-lucrare protetică a fost creat unitar, spune Dragomir.

Planul chirugical este un dispozitiv creat cu ajutorul unei software special pe baza informațiilor oferite de imagistica avansată, folosit pentru inserarea corectă a implanturilor.

„După o inserare de implant, organismul reacționează, iar în jurul lui se creează un os moale, astfel încât implantul nu mai are stabilitatea pe care o are atunci când l-am inserat. Iar asta se întâmplă în prima săptămână. Așadar, ar fi nevoie de cel puțin 72 de ore. Iar pacienții trebuie să mai țină seamă de un aspect: lucrarea este provizorie. Inserarea de implant înseamnă chirurgie: îndepărtarea gingiei de pe os, cusut și așa mai departe. Lucrarea finală este fixată după vindecarea gingiei. În funcție de producătorul implanturilor, asta înseamnă după o lună sau chiar trei luni”, mai spune Dragomir.

În ultimii ani, numărul pacienților români care au apelat la implanturile dentare a crescut, astfel că piața locală urmează trendul de creștere înregistrat la nivel global. Și cel mai probabil va continua să crească în condițiile în care tehnologia devine tot mai accesibilă, iar cifrele indică o nevoie clară în acest sens: aproximativ 30% dintre români și-au pierdut toți dinții naturali, de trei ori mai mult față de media europeană de 10%, iar 70%, cel puțin un dinte. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp