Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

De ce critica rămâne mai ușor în minte decât aprecierea

Critica apreciere / sursa foto: Profimedia

sursa foto: Profimedia

Deși primești mai multe observații pozitive, o singură observație critică rămâne, de regulă, cea mai ușor de reținut.

De cele mai multe ori, acestea sunt susținute de exemple concrete. Îți arată că ai făcut lucrurile bine și că direcția în care mergi are sens.

Dar dacă te întorci ulterior la acel moment, tocmai partea critică ajunge să iasă cel mai ușor în evidență. Nu este o decizie conștientă. Pur și simplu rămâne mai prezentă decât restul informației.

De ce mintea reține mai ușor critica

În psihologie, acest tipar este cunoscut sub numele de negativity bias. Descrie tendința noastră de a acorda mai multă greutate informațiilor negative decât celor pozitive.

Explicația nu ține de o „problemă” a minții, ci de modul în care aceasta s-a format. În contexte mai vechi, era mai util să reacționăm rapid la posibile riscuri decât să ne oprim asupra lucrurilor care funcționau deja. Ignorarea unui semnal negativ putea avea consecințe serioase, în timp ce ignorarea unuia pozitiv nu schimba semnificativ situația.

Chiar dacă astăzi contextul este diferit, mecanismul a rămas activ. De aceea, atunci când există atât feedback pozitiv, cât și critic, mintea tinde să acorde mai multă importanță criticii, fără ca asta să însemne automat că este și mai corectă. Aprecierea, în schimb, este integrată mai rapid și atrage mai puțină atenție.

Cum ajunge critica să devină vocea din interior

La început, evaluarea vine din exterior, din familie, școală sau alte medii în care performanța este observată constant. Nu este nevoie ca aceste contexte să fie dure pentru ca acest tipar să apară. Este suficient ca greșelile să fie evidențiate mai des decât lucrurile bune.

În timp, aceste mesaje sunt internalizate. Critica nu mai vine doar din afară, ci începe să apară și din interior.

O anumită doză de auto-monitorizare este utilă. Ajută la schimbare și învățare. Devine însă problematică atunci când acest mecanism devine rigid și începe să funcționeze indiferent de context.

În astfel de situații, vocea critică nu mai funcționează ca un simplu instrument de reglaj. Devine un filtru prin care sunt interpretate experiențele.

Când autocritica începe să te încurce mai mult decât te ajută

Nu orice formă de autocritică este problematică. Există și o componentă adaptativă, care susține progresul și învățarea.

Totul ține de modul în care este folosită.

Atunci când este flexibilă și proporțională, poate ajuta la schimbare. Când devine constant negativă și rigidă, începe să influențeze modul în care sunt interpretate rezultatele.

În timp, poate apărea o tendință de a observa mai ușor ceea ce nu a funcționat și de a trece mai repede peste ceea ce a mers bine.

Ce se schimbă când nu mai iei gândurile ca adevăr

Eliminarea completă a gândurilor critice nu este, de fapt, o soluție bună. Mai relevant este modul în care te raportezi la ele.

Există dovezi că atunci când gândurile sunt privite ca evenimente mentale, și nu ca descrieri exacte ale realității, impactul lor emoțional scade. Faptul că apare un gând nu înseamnă automat că este și corect.

Distanțarea nu înseamnă ignorare completă. Deschide o relație diferită cu propriul dialog intern și lasă loc pentru mai multă flexibilitate.

Ce observi când te uiți altfel la feedback

Poate ajuta să te uiți la o situație recentă în care ai primit feedback. Să observi ce parte îți vine prima în minte și cât spațiu ocupă în comparație cu restul informației.

Important este să observi dacă există un dezechilibru în modul în care este procesată informația, fără a forța o interpretare pozitivă.

Această observație nu schimbă instant modul în care funcționează mintea, dar poate face o diferență între ceea ce apare automat și felul în care alegi să interpretezi situația.

Critica spune ceva, dar nu spune totul

Feedback-ul critic poate fi util și, în multe situații, necesar. Devine însă limitativ atunci când ajunge singurul punct de referință.

Aprecierea, chiar dacă nu rămâne la fel de ușor în memorie, conține informații relevante despre ceea ce funcționează.

Critica nu este automat mai valoroasă decât restul informației. Tinde însă să fie mai ușor de reținut.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

CT Popescu

Vă simțiți bine, da? Friptura de miel, stufatul, drobul v-au mers la casa sufletului. Deși, aici, înainte de desfătarea gurii pline, e vorba de păstrarea unui statut social și ontologic: și pentru un creștin sărac, a nu avea de Paști o masă bogată, cu bucate „tradiționale”, înseamnă nu numai sărăcie, dar și că încetează să mai fie om, devine un paria. Aceeași idee ca în cazul celor două „fete” care discută despre o a treia: „Auzi, dragă, aia a ajuns să bea apă de la ghivetă!...”.

Citește mai mult

Madeira / sursa foto: arhiva personala

După ce timp de 5 ani am venit în Madeira de 4-5 ori pe an, dar practic tot turiști, doar că nu trebuia să plătim cazarea, abia la începutul lui martie 2026 ne-am luat bilet doar dus și, când am coborât din avion pe aeroportul Cristiano Ronaldo, mi-am simțit împlinit visul de a deveni emigrant. În sfârșit am emigrat - și nu oriunde, ci în insula care, pe bună dreptate, este numită și Paradisul Atlantic și în care foarte multe străzi și locuri au în denumirea lor și cuvântul Paraiso.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Mircea Lucescu poate fi considerat cel mai mare antrenor român, dar, vorbind strict de cifre și performanțe, unii spun că nu se ridică la nivelul marilor antrenori ai lumii. Într-adevăr, și pe mine m-a surprins anvergura imaginii europene a lui Lucescu la moartea sa.

Citește mai mult

Trump și iepurașul / sursa foto: Profimedia

Invitați în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, și Francisc Doboș, fostul purtător de cuvânt al Arhidiecezei Romano-Catolice de București, au vorbit despre soarta omenirii, în contextul liderilor mondiali actuali.

Citește mai mult