De ce georgiștii cred că „Făt Frumos pe cal alb care o să le aducă Raiul pe pământ”

sursa foto: Inquam Photos

Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, rectorul Universității București, Marian Preda, a răspuns celor 10 întrebări scurte, adresate de jurnalistul Florin Negruțiu.

1. Puteți recunoaște o lucrare scrisă cu AI?

În bună măsură, da.

Cum sună, ce vă atrage atenția?

Plat, mediocru, cu unele erori de formulare și prea bine pentru un student obișnuit din zilele noastre. Și noi de obicei știm despre cine vorbim, adică dacă e a unui student foarte bun, ar trebui să sune mai creativ, dincolo de informația de nivel mediu din spațiul virtual.

Dacă e a unui student slab, sună prea bine ca formă, adică nu vezi acolo stângăcii, greșeli și lucruri de genul acesta, care ar fi pe undeva normale, dacă ar fi o abordare onestă. Prea bine structurată, prea corect structurată și asemănătoare cu alte lucrări care, dintr-un număr mare de lucrări, îți atrag atenția și prin similaritate.

2. Copiii abandonează școala sau școala îi abandonează pe copii?

Ambele.

3. De ce atât de mulți români din diaspora sunt suveraniști?

Pentru că foarte mulți români din diaspora au un nivel de trai scăzut, au plecat acolo de sărăcie și nu sunt cu adevărat integrați. Ei trăiesc în enclave cu concetățenii lor din România.

Și sunt nemulțumiți, nu au avut nici succes destul acolo, au plecat de nevoie, ca să zic așa.

4. La ce țară avem, trebuia să apară un Călin Georgescu?

Sincer, cred că da. Nu mă bucur, dar da.

Care au fost factorii favorizanți?

Foarte multă ignoranță, un analfabetism funcțional extrem de mare și o ineficiență a clasei politice, o iresponsabilitate a partidelor, care au blocat și sistemul de partide, și administrația publică pentru sânge proaspăt.

Deci nu avem o circulație suficientă a elitelor și avem o clasă politică care se bazează pe loialitate și nu pe competențe. Implicit, nemulțumirile trebuiau să vină, e o îndepărtare de politică a celor care ar putea să schimbe lucrurile.

Și, pe fondul lipsei de schimbare, unii dintre oameni ajung să aștepte pe Făt Frumos pe cal alb, care o să le aducă raiul pe pământ foarte repede.

5. Ce îi spuneți unui cetățean care se recomandă „dac liber”?

Îi spun, în primul rând, să meargă să citească istorie mai multă. Și, în al doilea rând, îi spun că există analize genetice acum, care arată că noi avem destul de puțin în comun și cu romanii, și cu dacii. Pentru că, din moment ce suntem destul de asemănători ca structură genetică cu maghiarii, de exemplu, rezultă...

A, nu ne spuneți asta! Vă rog eu, nu spuneți asta! (ironic)

Asta spun, de ce? Pentru că am stat în zona aceasta, și maghiarii... Sigur, există și diferențe, dar nu atât de mari. Adică avem mult mai multe lucruri în comun cu ei, de unde rezultă că nu suntem chiar atât de diferiți de popoarele din jur, astfel încât să ne identificăm doar cu dacii.

Cel puțin, să spună și ei „daco-geți”, așa cum zice un prieten al meu când se referă la unii români, „daco-geții noștri”.

6. De ce tace Biserica în fața mișcării neo-legionare?

Cred că unii din Biserică tac, pentru a nu-i supăra pe ceilalți. Alții vorbesc, vorbesc prin bisericile de pe la țară, destul de mult în consonanță cu unele dintre ideile neo-legionare.

Cei care, de exemplu, îl sprijină pe Călin Georgescu, de obicei... Și în biserică sunt destul de mulți nu foarte bine educați. Aceștia, care nu înțeleg prea multe lucruri, sunt și ei, au nemulțumirile lor.

Și știți ce spunea cineva? Că de fapt Călin Georgescu vorbește așa cum cred oamenii mai puțin educați că ar vorbi un om foarte bine educat.

Și atunci li se pare că vorbește interesant pentru ei. Neștiind, de exemplu, să facă distincție între unele dintre aberațiile lui - chiar când vine vorba de idei religioase, de Biblie - și realitatea religioasă.

Dar cei de la vârf cred că, de foarte multe ori, nu vorbesc pentru că nu vor să-i supere pe cei de jos. Parcă s-au mai schimbat niște lucruri în ultima vreme.

7. Care este cel mai mare eșec al lui Nicușor Dan?

Faptul că nu avem un guvern de 5 luni, nu avem persoane în fruntea SRI, SIE etc., instituții esențiale pentru a apăra, de asemenea, România și democrația românească.

Și faptul că pare că și justiția este, în bună măsură, atât de autonomă încât pare, în anumite zone, scăpată de sub control. Un control democratic, atenție, nu mă refer la altceva.

8. Mai există ceva care să ne unească?

Da, există și elemente naționale, de istorie, de cultură, elemente europene... Avem foarte multe chestiuni care țin de Europa care ne unesc. Și slavă Domnului că încă sunt niște majorități care vor să rămânem în Uniunea Europeană.

Ne unește limba română, sunt elemente pozitive care ne unesc. Din păcate, nu avem și un proiect de țară care să ne unească pentru viitor.

La asta trimiteam... că după integrarea în Uniunea Europeană, pare-se că n-am mai găsit un proiect de țară care să unească toată societatea.

Nu, n-au găsit guvernanții, trebuie să vii cu un proiect care să fie și credibil, dar noi pur și simplu nu avem niciunele propuse de guvernanți. Sau nu, avem, îl avem pe acesta al autoritarismului, extremismului de dreapta, care ne propun separarea de Uniunea Europeană...

9. Liderul politic din România care vă îngrijorează cel mai tare este...?

Călin Georgescu. Nu George Simion. Călin Georgescu.

De ce?

Pentru că ideea aceasta de „guru”, de Mesia, e mult mai tentantă pentru ignoranți, decât o soluție oricât de populistă ar fi ea, dar care nu acționează atât de mult asupra emoțiilor.

Ideea de lider pe cal alb, care este urmat cu credință oarbă, fără a analiza cu adevărat nimic din ce spune, e mult mai periculoasă decât un George Simion. Care, deși cochetează cu astfel de idei, e un tip pragmatic, criticabil, care nu și-a creat o alură de Mesia.

Ci, mai degrabă, de critic al sistemului, de om de Piața Universității sau, mai degrabă, Piața Victoriei, ca să fiu corect. De proteste și de galerie. Or, liderii de galerie și liderii de proteste nu mă sperie atât de tare cât cei care se consideră Mesia și care mai sunt și, în mod evident, susținuți de diverse structuri interne și mai ales internaționale puternice.

10. Dacă poți face bani și fără școală, la ce mai e bună educația?

Cred că cel mai bun răspuns a fost dat de un filosof grec. Care, fiind criticat exact pentru asta, că știința, școala, educația nu sunt bune la nimic, le-a spus că le va demonstra că poate să facă bani datorită științei lui.

Și a cumpărat toată producția de măsline, pentru că a estimat că va fi un an extrem de productiv. A făcut avere anul următor și a demonstrat efectiv faptul că ideile abstracte pot să producă rezultate.

Iar, ca un argument mai aproape de zilele noastre, dacă luați cei mai bogați români, o să vedeți că vreo 6 din 10 au terminat matematică, facultăți de matematică-informatică.

De unde rezultă că știința... Știți că nu e o meserie asta, să fii matematician sau să fii informatician - înseamnă gândire abstractă. Deci ideile au mișcat lumea, ideile rezistă peste timp, averile se fac și se pierd.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp