Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

De ce i-au dat lacrimile polițistului de origine română din Munchen: Le-am spus oamenilor că pot vota dacă sunt pe teritoriul consulatului şi a trebuit să-mi încalc această promisiune

Polițistul Martin

Polițistul care i-a ajutat pe românii din fața consulatului din Munchen să voteze și le-a vorbit în română la portavoce se numește Martin și s-a născut la Viscri, în județul Brașov. Imaginile filmate în fața consulatului în înfățișează pe Martin lăcrimând atunci când românii din fața consulatului îi mulțumesc și îl aplaudă pentru că a făcut tot posibilul pentru ca ei să poată să își exercite un drept elementar. Cum s-a ajuns acolo?

„Am văzut o mulţime de oameni care aştepta în faţa Consulatului şi voia să voteze. Am fost eu însumi în această situaţie. Am stat acum patru ani (alegerile prezidenţiale) la o astfel de coadă. Am stat cu soţia mea care voia să voteze şi am înţeles din experienţa de atunci că oamenii pot deveni furioşi, că este o situaţie tensionată. În cazul nostru nu a fost altfel, soţia mea a stat opt ore la coadă şi nu a putut să voteze pentru că a trebuit să meargă la muncă. Şi din cauza asta am reuşit să mă pun imediat în locul oamenilor, acum”, a povestit Martin pentru postul Digi24.

A început să vorbească cu oamenii în română: „Vorbesc cu mare drag română, pentru că este un bun exerciţiu pentru mine, am încercat să învăţ singur şi atunci când am şansa să vorbesc română, o fac. Întotdeauna încerc să-mi atrag simpatia oamenilor vorbindu-le în limba maternă, măcar jumătate în limba lor. Oamenii au reacţionat pozitiv la început şi amuzaţi. Prima reacţie e mereu „aaa, eşti român”, iar eu spun mereu „înţeleg aşa, doar puţin”, „vorbeşte doar puţin” şi atunci discuţia începe să curgă, am început să vorbim despre situaţia de acolo, normal, simţi furia oamenilor de acolo”, a explicat el.

A văzut cum tensiunea începea să crească, dar și-a dat seama că nu se afle în fața unei mulțimi care ar putea deveni violentă. ci a unor cetățeni care își doreau pur și simplu să voteze, dar nu puteau. Iar unul dintre motivele pentru care i-au dat lacrimile a fost și acela că nu a putut să își țină promisiunea făcută lor: aceea că vor vota cu toții. 

„Lucrez la o unitate specială a poliţiei, suntem instruiţi să acţionăm acolo unde sunt mulţimi de oameni, suntem des la meciuri de fotbal, pe stadion, din acest punct de vedere, pentru mine nu a fost o situaţie neobişnuită. Şi m-a descurcat bine acolo, nu m-am aşteptat în niciun moment la violenţă. Am putut să evaluez situaţia, cum sunt oamenii, voiau doar să voteze şi nu puteau.

Mi-au dat şi lacrimile, am fost foarte emoţionat şi din simplul motiv că la început le-am spus oamenilor că pot vota dacă sunt pe teritoriul consulatului şi a trebuit să-mi încalc această promisiune. Eu însumi am fost dezamăgit. Şi faptul că oamenii mi-au mulţumit în ciuda acestui lucru, în ciuda faptului că erau - şi e de înţeles - furioşi m-a impresionat. Nu primeşti prea des un mulţumesc la astfel de evenimente politice, când o tabără este nemulţumită”, a mai spus Martin în interviul acordat jurnalistei Digi24 Magda Crișan.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Tot respectul pentru dl. politist. Danke!
    • Like 0
  • Martin, frate, nu fii trist, tu nu ai nici o vina. Tu ai facut tot ce se putea face ca sa ajuti acei oameni sa voteze. Multumesc, ai tot respectul meu!
    • Like 0
  • Ada check icon
    Multumim pt sustinere morala si legala !
    Sunt mai romani alti romani dacat "mandrii" romani.
    • Like 0


Îți recomandăm

Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult