Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

De ce merg eu la muncă? Pilda femeii de serviciu de la NASA care a fost întrebată de Barack Obama ce face

Sediul NASA

Foto: Getty Images

Petrecem mare parte din timpul nostru activ muncind. Probabil avem o fișă a postului, niște sarcini și niște criterii după care ne sunt analizate performanțele și pe baza cărora suntem plătiți suplimentar sau suntem penalizați. Însă dincolo de aceste repere palpabile, cum vedem fiecare dintre noi munca pe care o facem?

Cu alte cuvinte, dacă suntem salariați, fie la stat ori la privat, și ne întreabă cineva „Care îți este scopul pentru care muncești?” Oare cum am răspunde? În cazul antreprenorilor ne punem întrebări diferite: De ce vin oamenii să muncească aici? Dincolo de clasicele „am nevoie de un loc de muncă”, „să plătesc facturi”, „să asigur traiul familiei mele”… mai sunt și alte răspunsuri, alte motivații? 

În cartea Revoluția Sensului găsim următoarea povestire: Christopher Wren, marele arhitect care a proiectat catedrala St. Paul din Londra, se plimba printre oamenii care lucrau la construcția acesteia. Nu l-a recunoscut nimeni. Când Wren l-a întrebat pe unul dintre muncitori ce face, acesta i-a răspuns “Tai o piatră”. Aceeași întrebare, alt muncitor, alt răspuns: “Câștig 2 șilingi pe zi”. Un al treilea muncitor i-a spus: „Îl ajut pe Sir Christopher Wren să construiască o catedrală frumoasă.”

Vedeți diferența dintre cele trei răspunsuri? De fapt sensul vieții noastre se suprapune adesea cu sensul muncii noastre. Iar sensul muncii noastre slujește întotdeauna viețile celor din jurul nostru, fie că realizăm asta sau nu. Dacă ar fi fost un profesor? Ar răspunde „predau istorie”, „câștig un salariu stabil” sau „mă asigur că generațiile viitoare nu repetă greșelile trecutului”?

Dacă ar fi un medic? Ar răspunde „scriu tratamente”, „câștig bani pentru casa mult visată” sau „fac tot ce pot pentru ca fiecare pacient să aibă cea mai bună șansă la o viață decentă alături de cei care i-ar duce dorul”? Și dacă ar fi mecanic? Ar răspunde „înlocuiesc piese”, „am nevoie de bani pentru o mașină nouă” sau „mă asigur că șoferii ajung la destinație în siguranță pentru ei și familiile lor?”

Indiferent de munca noastră, există o misiune pe care o îndeplinim în comunitățile din care facem parte. Însă trebuie s-o identificăm pentru a ne reconsidera valoarea muncii pe care o depunem zilnic. Din păcate, de multe ori, nu știm care este aceasta. Nu știm de ce muncim dincolo de asigurarea nevoilor de bază. Amintesc anecdota muncitorului care a lucrat 40 de ani în același loc de muncă și care, aflat pe patul de moarte, a avut o singură întrebare înainte de a muri: „Aș vrea să știu de ce puneam eu piulița aia pe șurubul ăla?!”

Nu în ultimul rând, amintesc un episod celebru povestit de Barak Obama, fostul președinte american. Aflat într-o vizita la NASA, a întrebat o femeie de serviciu ”How are you? / „Ce faci?” Răspunsul ei a fost: „Pregătim lansarea unei noi misiuni spațiale.”

Toate aceste perspective diferite compun împreună cultura organizațională. Aceasta nu este un document birocratic de bifat că există. Dimpotrivă, cultura conține esența misiunii pe care o îndeplinim în societate și în slujba căreia ne dedicăm viețile noastre.

Vă invit să răspundem la această întrebare: De ce facem, ceea ce facem, în fiecare zi? Cunoaștem răspunsul? Ne mulțumește? Dacă nu îl știm, să-l căutăm fără amânare. Dacă nu este mulțumitor, să-l schimbăm. Dacă îl știm, să îl facem cunoscut și colegilor. Iar dacă suntem lideri, inclusiv în spațiul public, să ne asigurăm că este clar transmis și înțeles de toată echipă. Apoi să-i întrebăm și pe ei - de ce fac, ceea ce fac, în fiecare zi? Să-i ajutăm să-și definească scopul și să ne asigurăm că întreaga organizație susține o misiune cu adevărat importantă pentru noi toți.

Un scop clar va crește coeziunea și implicarea oamenilor, două calități vitale pentru vremurile pe care le traversăm. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Abordarea Dvs este vindecătoare, dragă domnule Adrian Vascu! Ar trebui diseminată în școli! Mulțumesc!
    • Like 1
  • Sper totusi ca intrebarea retorica "ce faceti" sa nu aiba raspunsul simplu ironic "VAND FAN" pur romanesc si supra-intalnit in toate fonctiile si institutiile....pentru ca sigur aceasta intrebare este adresata acelora care chiar fac ceva cu greutatea faptului in importanta sa cat si in responsabilitate nu doar "vopsesc gardul" si zic ca fac. In idiologia dv. visatoare spre reper tip model ati uitat sa faceti diferenta...si de sistem si de oameni cat si de promovare a unei campanii de imagine pur politice occidentale !
    • Like 3

  • By John Nemo – Contributing Writer,
    Dec 23, 2014, 1:58pm EST
    During a visit to the NASA space center in 1962, President John F. Kennedy noticed a janitor carrying a broom. He interrupted his tour, walked over to the man and said, "Hi, I'm Jack Kennedy. What are you doing?"

    "Well, Mr. President," the janitor responded, "I'm helping put a man on the moon."

    https://www.bizjournals.com/bizjournals/how-to/growth-strategies/2014/12/what-a-nasa-janitor-can-teach-us.html
    • Like 0
  • Ahaaaa.....
    • Like 1


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult
sound-bars icon