Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

De ce nu avem la credite dobânzi ca afară

banca-

(Foto Guliver/Getty Images)

Am putea să avem? Da!...Dacă am avea și condițiile de afară! Unele cercuri politice susțin că le–am putea avea astăzi. În ciuda realității care ne constrânge. Aflându-ne în sfera economiei, iar economia fiind, din vremea lui Aristotel și până în zilele noastre, știința și arta armonizării dorințelor nesfârșite ale oamenilor cu resursele limitate ce ne dau dureri de cap, problema e... jumătate rezolvată. Cealaltă jumătate, mai grea, mai complexă și mai complicată,cea referitoare la resursele limitate, rămâne nerezolvată. Pentru că resursele băncilor noastre - cele care pot fi antrenate în reducerea dobânzilor- sunt mai limitate decât ale băncilor din țările dezvoltate. Iar învinovățirea publică a Bancii Naționale și a băncilor, care ar manipula ROBOR-ul, nu are niciun alt corespondent în realitate.

 Dacă nu se poate simplu...

Toți vrem ca băncile românești să dea credite mai multe și mai ieftine. Înaintea tuturor, își doresc asta băncile, care știu că NU există o cale mai bună către profit și prosperitate. Cu condiția să ai acces la această cale. Numai că aici intervine un paradox! O realitate doar în aparență contradictorie îndreaptă o lumină nemiloasă spre profunzimile legității cererii și ofertei. Ce vedem? Că, aplicând simplist raționamentul acestei legități, se ajunge, inevitabil, la o interpretare greșită și periculoasă. Aceea că, în cazul în care se restrânge cererea pentru un bun sau pentru un serviciu, scad automat și prețurile. Or, de foarte multe ori lucrurile se petrec invers: pe măsură ce scade cererea...prețurile cresc.

Lecția asta am învățat-o cu mulți ani în urmă, făcând o documentare, ca jurnalist, în Golful Persic, într-o zonă economică specială ce abia se înfiripase. Numeroase magazine gemeau de produse electronice sau electrocasnice de la cele mai mari firme din lume, care la noi lipseau cu desăvârșire. M-au șocat însă prețurile, piperate bine, cu mult peste ce afișau magazinele din marile orașe occidentale. Analistul-șef al unui lanț de astfel de magazine, care vindeau scump pentru că nu-și permiteau...să vândă ieftin, mi-a explicat: „Normal ar fi să câștigăm din dever. Am avea un câștig mult mai mare, mai sigur și mai sănătos. Nu avem însă șansă asta... vin puțini cumpărători. Așa că ne chinuim să câștigăm din marjă. Alternativa ar fi să tragem obloanele și să lăsăm să ne moară afacerea”...Cu alte cuvinte, dacă nu le era la îndemână calea cea mai simplă și mai sănătoasă – deverul, adică mulțime de cumpărători și mulțime de încasări provenite de la un volum mare de vânzări – viața i-a obligat să recurgă la ce era mai complicat, câștigul „în marjă”; adică obținerea unei diferențe mai mari între încasările din vânzări de la mai puțini cumpărători și costul bunurilor achiziționate de aceste magazine... prin creșterea prețurilor.

 Profitul „din marjă” i se potrivește mănușă tabloului sistemului bancar românesc de astăzi. Asta nu înseamnă că băncile nu sunt lacome. Este cert că sunt! Dar acestei certitudini i se alătură alta: aceea că orice firmă din economie, că e bancă, magazin care vinde electronice sau băcănie, își întinde lăcomia exact cât îi permite legea. Când legile sunt confuze, încâlcite și interpretabile, vedem cum crește și lăcomia. Iar soluția nu este nicidecum zarva în jurul „lăcomiei băncilor”, ci îndreptarea legilor. Îndreptarea, și nu tulburarea climatului economic cu acte normative gen OUG 114/2018.

Poate fi ROBOR-ul un joker în piața creditelor?

Da, băncile românești n-au șansa băncilor „de afară”, care câștigă din dever. Din credite multe și mari, deci, care fac să crescă veniturile din vânzări și,mai departe, să le crească profitul. Dau un singur exemplu. În băncile „de afară”, cele pe care le invidiem, din vest, 70-80 la sută din credite sunt pentru locuințe.Credite mari, cu ipoteci, date pentru 20-30 de ani, care aduc încasări lunare de asemenea mari. La noi însă, deși avem un deficit cantitativ de un milion de locuințe și un deficit calitativ pe care nu-l mai calculează nimeni, ponderea împrumuturilor pentru locuințe, în totalul creditelor, abia dacă atinge 20 la sută. Peste 80 la sută sunt credite de consum, și ele prea puține pentru a contura un dever cât de cât adecvat. Dacă nu era proiectul „Prima Casă”, aplicat de câțiva ani buni, creditele pentru locuințe ar fi stagnat sau poate ar fi dat înapoi. Sintetizând, este de reținut că INTERMEDIEREA FINANCIARĂ (calculată ca pondere în PIB-ul țării a totalului creditelor acordate populației și companiilor) plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu o rată de sub 30 la sută, în timp ce media europeană este de 100 la sută iar câteva țări avansate au medii de 200-300 la sută. Este așadar imposibil,în actualele împrejurări, să luăm credite cu dobânzi ca afară.

Într-o țară în care, în gospodăriile populației, media veniturilor nu ajunge la 4.000 de lei, iar 40 la sută dintre cele 700.000 de firme au capital negativ, datoriile fiind mai mari decât întreaga lor avere, nu are cum să crească intermedierea financiară. Iar fără o intermediere financiară care să-și schimbe ritmul de creștere, tinzând spre media europeană, băncile nu vor avea cum să treacă la câștiguri din dever. Vor continua să se chinuiască să câștige din marjă, numărând câștiguri modeste, mâncate ani în șir de provizioane mari, fără să poată da prea mult în jos dobânzile.

Și nici ideea ciudată că s-ar putea face un fel de joker din ROBOR, cea mai tare carte din piața creditelor, nu are cum să fie o soluție bună. ROBOR-ul este o oglindă, un indice al pieței monetare interbancare, care dacă este citit corect dă infomații importante. Dar asta nu înseamnă că schimbarea formulei de calcul a ROBOR-ului, în urma unor decizii politice, ar putea fi de natură să dea în jos dobânzile la credite. De altfel, de ani buni ROBOR-ul nu a avut în niciun fel de-aface cu creditele. Până în 2010, când legea i-a dat o misiune în plus, peste rolul lui în piața monetară interbancară: să intre în formula de calcul a dobânzilor la creditele populației.

Să reținem că dobânzile la credite, la noi în țară, au o formulă de calcul pe care n-au stabilit-o nici BNR și nici băncile. E în lege. O lege inițiată de autoritatea guvernamentală care se ocupă de protecția consumatorilor, asumată de Guvern prin Ordonanță de Urgență, apoi votată de Parlament. Formula, în sine, este simplă: dobânda = ROBOR + marja băncii. Complicațiile nu constau atât în înțelegerea, cât în aplicarea formulei. Pentru că și ROBOR-ul, și marja băncii sunt doi indicatori de o complexitate ieșită din comun, legați nu numai de dinamica pieței monetare interbancare și de rata de politică monetară a Băncii Naționale, ci și de cotloanele economiei reale. ROBOR-ul, deosebit de atent la mișcarea prețurilor generale, a început să piardă altitudine în septembrie 2017, când inflația a dat semne vizibile de calmare, și s-a înfoiat în ianuarie anul acesta, sub amenințarea riscurilor alertate de OUG 114/2018.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Știm cu toții domnule Vasilescu de ce nu avem salarii, dobânzi, autostrăzi ca afară. De aceea cred că cei care speră la o Românie ca afară suferă de o boală a spiritului, sau cel puțin a gândirii aristotelice.
    Ce nu înțeg unii, printre care mă număr și eu, este de ce într-o țară cu grad mare de risc, cu incongruență legislativă, deficite nenumărate, lipsă de previzibilitate...și alte dizabilități, o mână de indivizi, de exemplu bancherii (uitațivă un pic la volumul gușii sau cefei ), sau judecătorii, au sărit în rândul occidentalilor (cel puțin la nivel de salarii, fabrică de mobilă, podgorii....).
    Ce îi distinge de masa mare a prostimii trăitoare din salariul de 2000 de ron ?
    E un singur răspuns domnule Vasilescu...pentru că pot ! NU competența, meritul, studiile...ăstea sunt perle de praf stimabile.
    • Like 0
  • fc check icon
    mi-aduc aminte de vorba domnului Vasilescu „... Ceaușescu a deranjat marea finanță...” mai are curajul azi? (al reafirmării). frumos, cum prea puțin frumos e să parfumezi „îndatorare” cu „intermediere financiară”. dar stai, îndatorare e lizibil în rândul prostimii și e de pork. o bună educație aplicată părintește prostimii, adică poporului pe care îl iubești, nu?!?, e să-i spui/prezinți și posibilitatea forței. care există. principiul „cine rezistă mai mult”. ca să fie știut, contrabalansare la „intermedierea” aia. așteptarea, boicotul, sunt forțe fantastice. aveți curajul să le rostiți? ntzz. că pute. în general, adevărul pute lumii bune, că sperie fraierii. când tot românul se va sătura de electronice și electrocasnice, albe sau nu, creditele vor scădea forțat. simplu. semplu. iar casele ... aici e ”o” ceva superb, dincolo de frumos. dar nu merită mulți să-l știe. not yet.
    • Like 0
  • Delia MC Delia MC check icon
    ..plus: cât costă o locuință în România și cât afară? Și nu numai: afară au toți cont bancar și card iar comisionul de administrare e de 3-4 ori mai mare. În România, judecând după câți își plătesc facturile la robo e clar, mult mai puțini. Și de aici vine deverul.
    Să modifici calculul ROBOR e cam asemănător cu stabilirea glicemiei normale în loc de 60-100 mg/dl la 150-180. Dar asta NU înseamnă că omul n-are diabet/risc sau nu poate face complicații...Schimbarea formulei de calcul poate ar reduce din consecințe dar cauzele și fondul problemei rămân...
    • Like 1
    • @ Delia MC
      Ca guvernul vorbeste tampenii e una insa asta nu inseamna ca nu exista probleme si in partea bancara. Iar problema sta in lipsa liberalizarii. Acuma fac pe inamicii, dar bancile si statul sunt cam pe o mana. E cam tarziu sa se planga. Cand statul intervenea cu limitari ale numerarului in favoara lui si a bancilor, in dauna consumatorului, taceau si nu spuneau nimica. Cand, mai recent, a intervenit statul pe la IFN-uri si a limitat dobanzi, in defavoarea IFN-urilor, iarasi nu au spus nimica, ca na', nu strica sa ii mearga rau competitorului. Acuma se tanguiesc toti de numai. Sistemul bancar si statul sunt dou grupuri de interese care nu au dorit nicioata concurenta si piata libera.
      • Like 0
    • @
      Corect. PSD se foloseste de problemele actuale din piata bancara ca sa faca pe superman, aparatorul clientilor. Insa daca politicienii fac asta, economistii cu cap trebuie sa explice situatia si sa spuna ca rezolvarea problemelor nu se face taxand mai mult ci lasand piata mai libera. Sectorul bancar insa vrea ca procesul sa se opreasca doar la eliminarea ultimelor taxe introduse, nu si la eliminarea legilor care le acordau si inca le acorda oligopol!
      • Like 0
  • Mare parte din iuresul asta e cauzat de lipsa cunostintelor necesare. Bancile cu sistemul bancar nu sunt fotbal bre sa facem toti echipe si sa mutam jucatorii. La noi e o feerie de analisti bancari oameni care n-au dat un credit in viata lor oameni care n-au riscat 1 euro pe forex sau sa speculeze bonduri sau derivate n-au riscat 100 euro sa vada cum e. Iar astia sunt cei mai galagiosi si mai vehementi ca sa dea in persoane nu in banci. Miza e Isarescu ca nu joaca ce-i canta PSD. Pe de alta parte nici bancile nu pot riposta tot cu iuresuri ca ele au un statut o conduita nu poti sa faci balci. Plus ca discutiile nu pot fi "pe intelesul telespectatorilor" ca nu merge sunt chestii tehnice de specialitate pana la un punct merge pe urma se rupe filmu daca nu stii domeniul. Asimetria asta de informatii duce la haos. Plus ca se arunca aiurea cu date false si masluite comparatii inexacte si masluiri de fapte seara de seara fara ca moderatorii sa stie ce sa intrebe in timp ce BNR sau oficialii raspund in scris aici pe opiniibnr.ro sau la sedintele de politica monetara pe care NU LE DA NIMENI ! Se dau selectii de cancan atat. Si ce-i mai grav e ca un nimeni la costum e mai crezut decat un oficial BNR. Nimeni nu-l intreaba pe nimeni: ma da tu ce-ai facut la viata ta? La al catelea milion esti? In cate banci straine ai lucrat? Al cui esti tu? Cum ai intrat aici?
    • Like 2
  • Adevarul este ca noi,cei care ne imprumutam la banci, trebuie sa platim si pentru creditele neperfomante (neplatite de altii...),de aceea nu pot scadea dobanzile sub o anumita valoare ,desi BNR,a scazut la un moment dat dobanda de referinta sub 2%,banile neavand nici o reactie.
    Solutia,este sa trecem urgent la moneda Euro,asa cum a spus-o si dl Georgescu,dar nu a explicat si de ce ?
    Toti romanii ar avea nevoie de un credit,dar acest mod de lucru al bancilor este descurajant si culmea ....nu ste sanctionat.
    • Like 0
  • Hai sa iesim de pe taramul fanteziei economice si a hatisului de legi, reguli si regulamente bancare si sa privim situatia exact asa cum e:

    Capsunarul de Spania, producatoarea de Germania sau Spalatorul de mosi de Italia aduc ca furnicile capitalul ala strain in tara. E in instinctul lor, glasul pamantului, i-or chema cimitirele pline de ciulini inapoi acasa, ceva, ceva ii mana ca sa-si faca casa pe pamantul care i-a facut oameni mari.

    Si-atunci intra in scena vestul care impuie societatea cu MALL-uri si marketuri de toate marimile si pentru toate buzunarele, banci straine si alte societati de utilitate publica care suprataxeaza serviciile si produsele cu unicul scop de a pastra echilibrul economic din tara lor prin intoarcerea capitalului plecat in portofelele diasporei prin profitul reintors la firmele mama.
    Cum mascheaza ei profitul prin scheme de overheaduri smecherite e alta discutie...
    • Like 0
  • Ca de obicei, când nu poate da o explicație rezonabilă despre felul în care funcționează sistemul bancar din România, dl. Vasilescu ne duce în ... inefabil, ne spune că în sistemul bancar „se fac operații pe creier” sub conducerea chirurgului șef care este BNR, inaccesibile vulgului care se împrumută.
    • Like 1
    • @
      Am mai vorbit pe aici despre cauza tututror „relelor” din România postdecembristă și în general din toate țările foste comuniste: să schimbi radical sistemul economic ( trecerea de la proprietatea comună la proprietatea privată, de la modul de producție socialist la cel capitalist ), fără o legislație coerentă și transparentă care să supervizeze crearea și dezvoltarea capitalului autohton nu duce la altceva decât la ceea ce vedem acum ( acuazații de furt și corupție, capital autohton incapabil să concureze pe o piață liberă cu capitalul occidental, lipsa unui sistem bancar național - sistemul bancar românesc existente a fost devalizat, vândut și în final desființat- , pierderea resurselor energetice și de materii prime ), România a devenit o piață de desfacere, furnizoare de forță de muncă ieftină și exportatoare de forță de muncă înalt calificată.
      • Like 0
    • @
      @Mr.Oh, articolul nu este tocmai pertinent nu pentru ca nu ar avea dreptate, ci pentru ca 'uita' sa aminteasca partea de oferta. Eu nu analizez comparativ cu alte tari, ci comparativ cu o piata libera, singura in care preturile sunt corecte. Iar partea de oferta este afectata de privilegile oligopoliste acordate sectorului bancar si IFN-urilor. Atata timp cat persoanele fizice nu se pot imprumuta intre ele iar firmele, exceptand banci/IFN, nu pot imprumuta surplusul de lichiditate pe care il au unor persoane fizice, normal ca bancile si chiar camatarii o sa poata impune dobanzi mai mari celor care se imprumuta. Clar, noile masuri tembele ale guvernului inrautatesc situatia insa problema e ca bancile, in frunte cu BNR si guvernul, nu isi doresc o piata libera ci doar o piata care ele sunt avantajate.
      • Like 0
    • @
      Delia MC Delia MC check icon
      Mă tem că "vulgul" nu vrea să înțeleagă și preferă s-o țină pe-a lui.
      Oricine are o inteligență medie și un dram de bunăvoință poate înțelege. Dar ei preferă să stea în tabăra nemulțumiților cu piatra în mână. Nu pentru că nu pot. Nu vor. Postura de victimă și frica de-a nu mai avea dreptate.
      Post edit: se pare că din grabă am răspuns greșit. Era adresat dlui Voicu.
      De acord, mr. Oh.
      • Like 0
    • @ Delia MC
      Alex check icon
      Vreti cumva sa se organizeze vreo manifestatie de sustinere a bancilor? O stangere de fonduri pentru saracii de ei care nu-si pot permite sa dea credite ieftine dar pe depozite mai au putin si-ti cer bani?
      Acum serios, cat credeti ca-l intereseaza justificarile astea pe romanul ala care vrea sa dea un leu pe paine indiferent cat de proasta e? (vorbesc la modul general)
      In plus e si cam batator la ochi sa ai o marja fixa de cateva ori mai mare decat robor, care reprezinta o dobanda medie.
      • Like 0
    • @ Alex
      Delia MC Delia MC check icon
      Q.E.D.
      • Like 0
    • @ Voicu Nicolae
      Delia MC Delia MC check icon
      Explicația e foarte rezonabilă.
      Mă tem că "vulgul" nu vrea să înțeleagă și preferă s-o țină pe-a lui. Sunt și eu din "vulg" dar măcar incerc să înțeleg.
      Vulgul ar trebui să nu mai confunde BNR cu băncile comerciale, alea de unde se împrumută.
      Vreți bănci naționale? Există. CEC-ul care nu oferă condiții mai bune că celelalte. Si există cooperative de credit, 100% autohtone și da, extrem de " prietenoase"...
      • Like 0


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult