Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

De ce nu poate statul să recruteze din mediul privat specialiști IT pentru digitalizare: „La stat ar primi aceeași sumă ca la privat. Doar că în lei, nu în euro”

Sabin Sărmaș, În fața ta

În România, viteza de internet este de top, însă procesul de digitalizare al administrației publice este unul extrem de lent. Cum se explică acest paradox?

„Oamenii fac diferența. Este vorba despre echipa pe care poți să o aduci atunci când vii la putere, indiferent că este la puterea locală sau vii să guvernezi, diferența o face echipa cu care vii. Al doilea aspect este măsurarea performanței în zona publică. Este anormal, și am spus-o de multe ori, să nu poți să ai nici o putere asupra unui angajat care alege să nu performeze. Crteriile de măsurare a performanței în zona publică nu au nicio legătură cu realitatea. Nu se pot compara în niciun fel cu criteriile pe care le foloseam în zona privată. Neexistând performanța oamenilor care ar trebui să produc schimbarea, nu ai cum să te schimbi”, a declarat Sabin Sărmaș, președintele Autorității pentru Digitalizarea României, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

În perioada pandemiei, în jur de 500 de voluntari ai comunității Code for Romania au dezvoltat șase platforme care să îi ajute pe oameni să răspundă mai bine crizei provocate de Covid-19.

„Am făcut site-uri care au avut peste 22 de milioane de accesări și nu au căzut, mă înclin de fiecare dată”, a spus Sărmaș.

Întrebat de ce nu angajează și statul astfel de specialiști care să se ocupe de digitalizare, șeful ADR a răspuns: „Nu ne permitem să îi recrutăm. Rolul statului român nu este acela de a-și face echipă de programatori la stat. Este nevoie totuși de project manageri, de arhitecți, de specialiști, care să discute cu mediul privat. Astăzi statul nu are mecanisme din punct de vedere financiar prin care să îi motiveze. Diferența (n.r. de salarizare) este enormă. Este aceeași sumă, doar că la stat este în lei și la privat este în euro.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu pot ca nu vor. Doar nu o sa se saboteze bugetarii singuri. De ce sa faca un program ca sa iti rezolvi singuri problemele. Nu tată , lasa asa , sa mergi cu roaba de hartii in 10 locuri diferite , sa castige un ban , si sa te scuipe intre ochii si sa te vada cum te milogesti la ei. De ce sa fie simplu cand poate fi complicat?
    • Like 1
  • Daca vreti sa debitam, pardon: sa „filozofam”, atunci imbratisam parerile cliseici: incompetentii de la stat vs. oportunistii si profitorii din privat. Daca vrem sa cautam singurul raspuns real pt. situatia problemelor legate de calitatea celor angajati la stat, atunci trebuie sa acceptam ce rezulta si din articol, anume ca la stat salariile sunt net inferioare celor din privat. De exemplu, un it-ist care e platit cu 5 ooo euro in privat ar trebui sa se multumeasca cu 5 000 lei la stat. In conditiile date, cum ati vrea sa existe, in mod obiectiv, performante egale?
    • Like 0
  • Dorin check icon
    Digitalizare OK,dar ce facem cu pleiada de bugetari tupeiști și incompetenți angajați la toate chișeile statului se pare pe viață???
    • Like 0
  • Digitalizarea inseamna disparitia hipopotamilor de la ghisee si din birouri; mai inseamna si ca populatia va trebui educata sa (se) foloseasca (de) mediul online . In acelasi timp, statul (incompetentii si analfabetii functional care ne conduc) va trebui sa se asigure ca populatia (nu doar cea urbana) are acces online, acces la computere etc. In conditiile in care inca mai avem buda in spatele curtii. Si vine nenea asta sa zica nimic despre nimic.
    • Like 2
    • @ Valentin Salcudean
      Delia MC Delia MC check icon
      Like pentru prima parte.
      Digitalizarea trebuie să se dezvolte concomitent la funcționari dar și clienții lor.
      Populația să învețe să folosească și un telefon smart nu numai pentru facebook și tik-tok. Cam toți sub 55 de ani au unul.
      Bătrânii nu vor mai învăța niciodată. Însă nu încetez să mă minunez cum oameni tineri plătesc facturi la Robo (numai ce enervant e să bagi banii, și cât stau la rând butonează telefonul!) și nu comod de acasă ori prin debit direct. N-au cont, card? Se tem că le fură banca banii? Păi cu ăștia degeaba ai servicii performante că nu le folosesc.
      Nenea ăsta are dreptate, IT-istul bun se duce unde-i leafa mare. Pentru stat rămân plevușca ori începătorii.
      Mai rămâne posibilitatea plății unui IT-ist PFA pe serviciu ori firmă plătită tot așa dar până statul o descoperă...
      • Like 2
    • @ Delia MC
      raspunsul este simplu. multi dintre cei care au carduri nu au bani pe ei sau au sume mici. o mare parte din venituri sunt obtinute in cash.
      • Like 0
    • @ Delia MC
      Dorin check icon
      În parte adevărat, dar știu destui vârstnici cărora le sfârâie degetele pe ecranul telefonului , cred că vor învăța să-l folosească și la plăti on-line nu numai pe rețelele de socializare dacă sunt nevoiți.
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro
De ce nu poate statul să recruteze din mediul privat specialiști IT pentru digitalizare
voce: Claudiu Pândaru
sound-bars icon
DEDEMAN susține inovația în tehnologie