Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

De ce nu poate statul să recruteze din mediul privat specialiști IT pentru digitalizare: „La stat ar primi aceeași sumă ca la privat. Doar că în lei, nu în euro”

Sabin Sărmaș, În fața ta

În România, viteza de internet este de top, însă procesul de digitalizare al administrației publice este unul extrem de lent. Cum se explică acest paradox?

„Oamenii fac diferența. Este vorba despre echipa pe care poți să o aduci atunci când vii la putere, indiferent că este la puterea locală sau vii să guvernezi, diferența o face echipa cu care vii. Al doilea aspect este măsurarea performanței în zona publică. Este anormal, și am spus-o de multe ori, să nu poți să ai nici o putere asupra unui angajat care alege să nu performeze. Crteriile de măsurare a performanței în zona publică nu au nicio legătură cu realitatea. Nu se pot compara în niciun fel cu criteriile pe care le foloseam în zona privată. Neexistând performanța oamenilor care ar trebui să produc schimbarea, nu ai cum să te schimbi”, a declarat Sabin Sărmaș, președintele Autorității pentru Digitalizarea României, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

În perioada pandemiei, în jur de 500 de voluntari ai comunității Code for Romania au dezvoltat șase platforme care să îi ajute pe oameni să răspundă mai bine crizei provocate de Covid-19.

„Am făcut site-uri care au avut peste 22 de milioane de accesări și nu au căzut, mă înclin de fiecare dată”, a spus Sărmaș.

Întrebat de ce nu angajează și statul astfel de specialiști care să se ocupe de digitalizare, șeful ADR a răspuns: „Nu ne permitem să îi recrutăm. Rolul statului român nu este acela de a-și face echipă de programatori la stat. Este nevoie totuși de project manageri, de arhitecți, de specialiști, care să discute cu mediul privat. Astăzi statul nu are mecanisme din punct de vedere financiar prin care să îi motiveze. Diferența (n.r. de salarizare) este enormă. Este aceeași sumă, doar că la stat este în lei și la privat este în euro.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu pot ca nu vor. Doar nu o sa se saboteze bugetarii singuri. De ce sa faca un program ca sa iti rezolvi singuri problemele. Nu tată , lasa asa , sa mergi cu roaba de hartii in 10 locuri diferite , sa castige un ban , si sa te scuipe intre ochii si sa te vada cum te milogesti la ei. De ce sa fie simplu cand poate fi complicat?
    • Like 1
  • Daca vreti sa debitam, pardon: sa „filozofam”, atunci imbratisam parerile cliseici: incompetentii de la stat vs. oportunistii si profitorii din privat. Daca vrem sa cautam singurul raspuns real pt. situatia problemelor legate de calitatea celor angajati la stat, atunci trebuie sa acceptam ce rezulta si din articol, anume ca la stat salariile sunt net inferioare celor din privat. De exemplu, un it-ist care e platit cu 5 ooo euro in privat ar trebui sa se multumeasca cu 5 000 lei la stat. In conditiile date, cum ati vrea sa existe, in mod obiectiv, performante egale?
    • Like 0
  • Dorin check icon
    Digitalizare OK,dar ce facem cu pleiada de bugetari tupeiști și incompetenți angajați la toate chișeile statului se pare pe viață???
    • Like 0
  • Digitalizarea inseamna disparitia hipopotamilor de la ghisee si din birouri; mai inseamna si ca populatia va trebui educata sa (se) foloseasca (de) mediul online . In acelasi timp, statul (incompetentii si analfabetii functional care ne conduc) va trebui sa se asigure ca populatia (nu doar cea urbana) are acces online, acces la computere etc. In conditiile in care inca mai avem buda in spatele curtii. Si vine nenea asta sa zica nimic despre nimic.
    • Like 2
    • @ Valentin Salcudean
      Delia MC Delia MC check icon
      Like pentru prima parte.
      Digitalizarea trebuie să se dezvolte concomitent la funcționari dar și clienții lor.
      Populația să învețe să folosească și un telefon smart nu numai pentru facebook și tik-tok. Cam toți sub 55 de ani au unul.
      Bătrânii nu vor mai învăța niciodată. Însă nu încetez să mă minunez cum oameni tineri plătesc facturi la Robo (numai ce enervant e să bagi banii, și cât stau la rând butonează telefonul!) și nu comod de acasă ori prin debit direct. N-au cont, card? Se tem că le fură banca banii? Păi cu ăștia degeaba ai servicii performante că nu le folosesc.
      Nenea ăsta are dreptate, IT-istul bun se duce unde-i leafa mare. Pentru stat rămân plevușca ori începătorii.
      Mai rămâne posibilitatea plății unui IT-ist PFA pe serviciu ori firmă plătită tot așa dar până statul o descoperă...
      • Like 2
    • @ Delia MC
      raspunsul este simplu. multi dintre cei care au carduri nu au bani pe ei sau au sume mici. o mare parte din venituri sunt obtinute in cash.
      • Like 0
    • @ Delia MC
      Dorin check icon
      În parte adevărat, dar știu destui vârstnici cărora le sfârâie degetele pe ecranul telefonului , cred că vor învăța să-l folosească și la plăti on-line nu numai pe rețelele de socializare dacă sunt nevoiți.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult