Foto: Nicoleta Ionescu / Alamy / Alamy / Profimedia
În România aproape 4 milioane de persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul zilei, iar aproape 3 milioane se confruntă cu un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul nopții. Din păcate, această expunere poate avea efecte grave asupra sănătății, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator cauzate de efecte fiziologice și emoționale pe termen lung, precum și de o reducere a calității somnului.
Milioane de români sunt afectați zilnic de poluarea fonică
Dacă vorbim despre transport urban, poluarea fonică este generată de traficul rutier, feroviar și aerian. În România, aproape 4 milioane de persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul zilei (55 dB - decibeli), aproape 3 milioane se confruntă cu un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul nopții (50 dB) și aproape 150.000 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul feroviar în timpul zilei (55 dB).
Nu în ultimul rând, aproape 133.000 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul feroviar în timpul nopții (50 dB - decibeli), și aproape 20.000 sunt afectați de expunerea la zgomote puternice produse de traficul aerian, atât ziua cât și noaptea.
Principalele surse de poluare fonică din transport în orașe sunt:
Mașinile – poluarea sonoră vine din interacțiunea anvelopelor cu drumul la accelerare sau decelerare. Apoi mai avem zgomotele motoarelor, produs la frecarea cu aerul, în funcție de cât de aerodinamică este mașina.
Trenurile – la care sunt mai multe surse de zgomot relevante, care ar putea să nu depindă toate direct de viteza trenului: zgomotul produs de grupul motopropulsor, cum ar fi motoarele diesel (inclusiv admisie, evacuare și motor), transmisia de viteze, generatoarele electrice, care depind în principal de turația pe minut a motorului (rpm) și sursele electrice, cum ar fi convertoarele, care pot fi în mare parte dependente de electricitate; Zgomotul produs de ventilatoare și de sistemele de răcire, în funcție de turația ventilatoarelor – în unele cazuri, ventilatoarele pot fi direct cuplate la linia de transmisie; Mai sunt surse intermitente, cum ar fi compresoarele, supapele și altele.
Avioanele – exceptând aeronavele militare și cele cu elice, principala problema la aeronavele cu 2 sau 4 motoare cu turbină este zgomotul produs la decolare și aterizare.
Din această cauză ruta și orarul de zbor pot reprezenta o soluție rapidă pe moment, până când o nouă tehnologie va fi folosită în aviație. La rândul său, viteza și direcția vântului, la fel și temperatura aerului pot determina refracția traiectoriei undelor sonore, drept urmare pot influența propagarea acestuia mult mai departe de sursa inițială a zgomotului.
România stă cel mai prost din Europa când vine vorba de poluarea fonică industrială
Aproape 16.000 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de industrie în timpul zilei (55 dB), în România, iar peste 7.000 în timpul nopții. Sursele industriale pot fi atât instalații industriale mari, cât și mici surse precum uneltele mici sau mașinile de lucru utilizate în fabrici.
România stă cel mai prost din Europa, conform raportului Environmental noise in Europe din 2020, dacă vorbim despre procentul locuitorilor expuși la poluarea fonică industrială. Chiar dacă industria a avut un declin în România, tot mai întâlnim fabrici precum Kronospan la Brașov și Sebeș, Azomureș la Târgu Mureș sau altele. Dacă vorbim despre șantiere și blocuri în construcții, Cluj-Napoca a cunoscut o ascensiune pe baza cererii și șantiere au început să apară peste tot.
Aproape orice acțiune a societății moderne produce poluare fonică, începând cu tunderea gazonului, udatul florilor, spălatul mașinii, chiar și tot ce înseamnă acțiuni pentru a crea confort – compresoare pentru aer condiționat, centrale pentru încălzire, aspiratoare.
Pe lângă acestea, mai poluăm fonic prin divertisment – concerte, festivaluri, cluburi de noapte și alte evenimente sociale. La fel și prin aparatura de uz casnic – electrocasnice precum mașini de spălat, uscătoare, aspiratoare și alte dispozitive pot contribui la poluarea fonică în interiorul locuințelor. Sau prin activități recreative: motoare de bărci, jet-ski-uri și alte vehicule marine pot produce zgomot în medii acvatice, afectând fauna marină și comunitățile de locuitori de la mal. Sau prin evenimente sportive: stadioanele și arenele sportive pot emite zgomote puternice în timpul meciurilor și evenimentelor sportive, perturbând comunitățile din jur.
Cluj-Napoca – studiu de caz: 50% din senzori indică valori peste limita admisă de 55 de decibeli
Pe parcursul anului 2023 am realizat un studiu calculând media anuală pentru 15 senzori comunitari distribuiți atât în oraș cât și în afară acestuia. Datele studiului arată că 50% din senzori au valori peste limita admisă de 55 dB în interiorul orașului. Cu cât ne îndepărtăm de trafic și culoarul de zbor, zgomotul are un nivel mai scăzut.
În urma a două teste efectuate în oraș (direct la culoarul de zbor a avioanelor ce zboară peste Cluj-Napoca) și în afară orașului (lângă autostradă) am ajuns la concluzia că nivelul de zgomot rezultat prin reflexie sau amplificare din cauza terenului poate fi mult mai mare decât nivelul de zgomot măsurat lângă sursă. Casele și cartierele rezidențiale folosesc, adesea, perdea de copaci sau plante între zona locuibilă și principala rută de transport, mai ales dacă traficul este crescut în zonă.
Din ce în ce mai mulți locuitori al marilor orașe se plâng de zgomot și de nivelul ridicat al poluării fonice. Din acest motiv responsabili locali au trecut la maparea nivelului de zgomot pe fiecare cartier și stradă, pe baza datelor și a plângerilor (în Gwangju, New York sau Bruxelles). Din păcate astfel de inițiative încă nu sunt aplicate la scară largă pentru orașele din România.
Nivelul de zgomot crește în toată lumea și asta are impact asupra sănătății noastre
În întreaga lume observăm că nivelul de zgomot și producția de vibrații crește, fenomen alimentat de expansiunea rapidă a diverselor sectoare economice, industrii sau infrastructuri de transport (tramvaie, autobuze, mașini personale). Aceste surse de zgomot sunt cele care provoacă poluarea fonică și care reprezintă un factor perturbator al mediului înconjurător, afectând calitatea vieții și activităților umane.
Zgomotul poate fi definit ca o combinație dezordonată de sunete cu diferite frecvențe și intensități, transmise prin vibrațiile mecanice ale mediului înconjurator, care creează o senzație inconfortabilă, obositoare și neplăcută.
Zgomotul sau intensitatea sonoră se măsoară în decibeli sau foni și valoarea de 80 dB reprezintă un prag după care intensitatea sunetului devine nocivă. Expunerea excesivă la zgomot intens, mai ales pe perioade lungi de timp, poate duce la deteriorarea timpanului (organul uman sensibil la vibrații) sau chiar la surditate.
Acest articol a apărut inițial și pe platforma InfoClima.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
La mine e liniște, atât de liniște încât mă bucur când aud un fierăstrău, o bormașină sau muzica de la un salon de nunți din apropiere. Poți fi cu capsa pusă și de prea multă liniște.
Acuma, intreb si eu pentru un prieten: cat de des urmariti stirile de la TV? Indiferent de canal, in fiecare zi, cel putin o data pe zi, se da o stire precedata de "renumitele" : "Atentie, urmeaza imagini cu un puternic impact emotional!" In fiecare zi se relateaza o crima, o sinucidere, o calamitate naturala cu victime, violuri, rapiri, accidente rutiere, copii inecati (in apa sau rahatul toaletei din curtea scolii, ce mai conteaza?), sinucideri, spitale in flacari, cladiri incediate. Nu exista zi de la Dumnezeu din ultimii cel putin 10 an in care sa nu se puna o nenorocire de-asta pe sticla si repetata in bucla cel putin 24 de ore. Cel putin!
Toate canalele dau aceasi nenorocire de te intrebi cum Damne Iarta-ma, toate au acces la aceasi sursa? Ca ar trebui sa fie in competitie, canalele astea, nu?
D'aia si zic, de acord cu dumneavoastra, de la zgomot ni se trage chestia cu capsa.
Dar, la ora actuală, în marile oraşe, zilnic se pot observa aceleaşi ambulanţe medicale circulând pe acelaşi traseu, care poluează fonic inutil fix la orele când şoferul (care este tot un bugetar plătit din bani publici) merge la serviciu, sau se întoarce de la serviciu.
Însă, mai ales în Bucureşti, cea mai rapidă şi cea mai „sigură” metodă de transport şi livrare a drogurilor sunt prin intermediul ambulanţelor medicale (adică „salvarea”). Şoferii de ambulanţe gonesc zi şi noapte către destinaţiile cumpărătorilor de droguri, în cea mai mare viteză, cu sirenele puse la volum maxim. Fac şi ei un ban în plus.
Nu vei auzi nicăieri că ar exista vreun control pe traseul ambulanţelor, (un traseu impredictibil de altfel). Fiindcă „organele” sunt deja în cunoştiinţă de cauză căci, uneori, se implică în aceleaşi lucruri.
Ambulanţele circulă cu sirenele date la volum maxim la orice oră dar nimeni nu verifică dacă sirenele şi viteza ambulanţelor sunt justificate în cazul respectiv. Dacă cumva este oprit la vreun control în trafic, tot ce are de făcut şoferul respectiv este să pretindă că vreun pensionar a sunat la 112 fiindcă avea un junghi - aşadar trebuia să se „acţioneze urgent".
Nu contează că sirenele ambulanţelor alertează un cartier întreg. Da ce, îi mai pasă cuiva de liniştea şi bunăstarea oamenilor normali din România? Dimpotrivă, pentru politicieni, sunetul ambulanţelor este un ajutor electoral constant - căci le aminteşte votanţilor cum că Statul Social veghează constant la „siguranţa cetăţenilor”.