Foto: captură Digi24/In fata ta
Vârsta medie de debut pentru consumul de droguri declarată de adolescenți este de 13 ani, a declarat Ramona Dabija, directoarea Agenției Naționale Antidrog, invitată sâmbătă la emisiunea „În fața ta” de la Digi24. Este perioada în care copiii trec printr-o tranziție importantă, de la atenția părinților pe parcursul claselor primare, la libertatea și presiunile adolescenței. La această vârstă, copiii tind să exploreze mai mult, să se desprindă de reguli și să se expună la diferite influențe, inclusiv la substanțe periculoase, explică Ramona Dabija.
„Copiii noștri, înainte să ajungă la drogurile clasice pe care ei le cunosc din filme, de pe rețelele de socializare, până ajung acolo ei parcurg alți pași și vorbim de tutun, alcool, dar vorbim de substanțe pe care ei le găsesc la îndemână în casă și aici ne referim inclusiv la medicamente cu prescripție sau fără prescripție medicală, de la o combinație între substanțe pe care le pot procura foarte ușor de la farmacii, de la supermarketuri și le combină cu alte lucruri pe care le găsesc”, spune Ramona Dabija.
„Drogurile nu afectează doar o anumită categorie socială. Asta cu sunt copii de bani gata, sau sunt copii din medii sărace este o falsă temă. Banii fac diferența la ce substanțe consumi”
De ce 13 ani este o vârstă critică în consumul de droguri? „Pentru că până la vârsta de 11 ani, când copilul este în școala primară, părintele îi acordată atenție, merge cu el, îl duce la școală, îl încurajează să ia parte la activități extrașcolare, îl duce la înot sau alt sport, îl duce să facă muzică. În momentul în care copilul intră în clasa a cincea, părintele consideră copilul lui este suficient de mare să se descurce singur, pe lângă faptul că merge și se întoarce singur de la școală și părintele de multe ori nici nu mai prea dă pe la școală, deși are obligația ca, o dată la trei luni, să treacă și să se intereseze de situația școlară, Copilul primește bani cu care să meargă la cumpărături, să cumpere diverse lucruri, copilul are libertatea să meargă în parc singur, să se întâlnească cu tot felul de prieteni, pe care părinții de multe ori nu îi cunosc, sunt mulți pe care i-au întâlnit deja în pandemie în mediul online (...).
În clasa a VII-a, părintele realizează că se apropie examenul de clasa a VIII-a și este rușinos ca copilul său să nu intre la liceu și atunci se întoarce către copil și începe cu reguli: să vii la ora X în casă, să te apuci de meditații și să începi să înveți pentru examenul care urmează. Și copilul dintr-o dată din libertatea pe care abia a gustat-o, se vede din nou încorsetat”, a explicat directoarea Agenției Antidrog, care a subliniat importanța unei relații apropiate pe care părinții trebuie să o aibă cu copiii lor.
„Iar dacă tu ca părinte nu îți cunoști copilul - și știu că o să vă uitați straniu la mine și o să ziceți: cum un părinte nu-și cunoaște copilul? Da, a-ți cunoaște copilul nu înseamnă doar a-l vedea în siguranță în casă, a-ți cunoaște copilul înseamnă a sta de vorbă cu el, a afla ce probleme are copilul respectiv, pentru că și copiii au probleme și acasă și la școală și în comunitatea lor de prieteni. Și atunci aici este pragul în care copilul, nefăcând față presiunilor, își găsește tot felul de canale alternative, de multe ori nesănătoase, cum este acest consum de substanțe”, a continuat Ramona Dabija, care atrage atenția că „drogurile se găsesc oriunde, aceasta este realitatea și asta trebuie să știm”. În plus, ea a demontat mitul că doar „copiii de bani gata” consumă droguri.
„Drogurile nu afectează doar o anumită categorie socială. Asta cu sunt copii de bani gata, sau sunt copii din medii sărace este o falsă temă. Banii fac diferența la ce substanțe consumi. Dacă ai bani te duci spre drogurile clasice. Dacă nu ai bani, te duci spre aceste noi substanțe psihoactive, care sunt niște droguri sintetice, sunt niște compuși chimici care sunt făcuți să îți dea o senzație care durează maxim două secunde, maxim, și care să te facă să iți dorești din ce în ce mai mult să consumi, tu neștiind ce consumi. Poți să consumi sodă caustică în combinație cu celebrul cappuccino, și să ai senzația că ai luat ceva care să iți dea iluzia că ești mai puternic decât ești în realitate. Sunt copii și adulți care folosesc foarte multe rețete”, a detaliat reprezentanta Agenției Antidrog la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
Observarea atentă a semnelor fizice - ochii roșii, pupile dilatate, somnolența sau agitația - poate ajuta părinții la detectarea consumului de substanțe interzise. Părinții care au cea mai mică suspiciune că adolescenții lor consumă droguri este esențial să solicite ajutor de la specialiști, precum psihologii de la Agenția Națională Antidrog, instituție care oferă programe de asistență adolescenților la risc sau consumatori, contribuind la prevenirea și combaterea consumului de droguri în rândul tinerilor.
„În primul rând trebuie să-ți cunoști copilul. Pentru fiecare substanță în parte sunt niște semne fizice și sunt celebre deja: ochii roșii, pupile dilatate sau din contră, somnolență sau din contră o energie foarte mare, în funcție de ce consumă copilul respectiv. Atunci când îți cunoști copilul - și eu sunt mamă și eu sunt foarte atentă la copilul meu - știi că se întâmplă ceva cu copilul tău și este important, la prima bănuială, să nu te faci că nu este adevărat, să vii la specialiști, să îi acorde ajutorul. Poate e doar o bănuială, poate copilul se află la adolescență și poate copilul tău are în interiorul lui niște frici de modificările care se întâmplă cu corpul lui. Total de acord, dar mergi la un specialist. Există psihologi care pot lucra cu acești copii - la Agenția Națională Antidrog avem un program adresat adolescenților la risc de consumator și adolescenților consumatori”, a recomandat Ramona Dabija, care a vorbit și de un al doilea prag, cel de la vârsta de 16 ani, când deja se poate instala dependența de droguri.
Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ceea ce a început în anii 90 poate purta foarte bine denumirea de postcorporatism, însemnând o reacție împotriva corporatismului. Am crezut atâta vreme că aceste corporații vor anula sclavia fabricilor și uzinelor, dar ne-am înșelat. Au creat sclavia corporațiilor, a angajaților siliți să crape la birou, iar în weekenduri să dănțuiască în teambuilding-uri cu pălăriuțe colorate pe cap.
Nu este lumea pe care și-o doresc tinerii, și mulți se refugiază în iluzia banilor - care să le asigure independența față de caracatița corporatistă - sau a drogurilor, care să le adoarmă simțurile.
E nevoie de un alt blueprint al societății, unul în care corporațiile să mai cedeze din controlul absolut pe care îl dețin.