De ce vom auzi tot mai mult de business angels, crowdfunding, venture capital și private equity în România

Foto Getty Images

Nu voi începe să descriu toate noțiunile menționate în titlu, dar acestea sunt forme de investiții directe în businessuri private, de către persoane private. Business Angels (BA), fonduri de Venture Capital (VC) sau Private Equity (PE). De ce are nevoie România de așa ceva?

Există argumentul că avem fonduri și granturi UE, ceea ce nu e rău și fără de care ne-ar fi foarte greu. Totuși, un fond privat de investiții are ca interes primar profitul și își investește banii pentru aceasta. Astfel, procesul de due diligence (procesul de înțelegere foarte detaliată) în înțelegerea operațiilor și modelului de business al potențialei investiții este mult mai riguros. Așa, banii investiți sunt mult mai bine plasați decât dacă o instituție publică s-ar ocupa de aceasta, întrucât interesele sunt diferite. 

Ok, bine! Hai să avem VC și PE în România! Dar se pune problema următoare: fondurile acestea de unde își iau banii? Avem regulamente și framework-uri legale care să faciliteze astfel de investițîi? Chiar mai mult .. avem în ce investi? Și nu în ultimul rând .. avem talent și oameni talentați pentru a face asta?

Cel mai comun model de investiții în astfel de fonduri este cel de Limited Partner(LP) - General Partner(GP) în care GP este fondul nostru de VC sau PE mai sus menționat, iar LP este investitorul, la rândul sau, în GP, respectiv fondul de VC/PE. Ce este un LP? De obicei, în piețele dezvoltate, aceștia sunt fonduri de pensii, de asigurări etc, dar și indivizi sau familii foarte înstărite (family offices). Aceștia își „investesc” banii în aceste fonduri după regula 80-20 în general. Ce înseamnă aceasta? Dacă un fond de VC primește 100 milioane de la un fond de pensii, acesta este dator să returneze fondului de pensii, 120 milioane într-un anumit interval de timp, iar restul îi rămâne. Așadar, dacă fondul nostru de VC/PE, din cei 100 milioane, a „scos” 150, 30 îi rămân.

Am simplificat foarte mult descrierea, doar ca să înțelegem mecanismul general din spatele acestor tipuri de investiții. De ce doresc să vorbim și vă spun despre acestea?

Sunt un student, am plecat de 4 ani, dar vin des acasă și știu că mă voi întoarce. Mă uimește de fiecare dată talentul nostru tech, dar în același timp și câte mai avem de învățat când vine vorba de business talent. Lucrez într-un VC backed tech scale-up. Aceasta înseamnă că acum 5 ani niște investitori au venit și au investit o sumă de bani în această companie care acum 5 ani era doar o idee. Acum suntem 900 de angajați servind mai mult de 20000 de clienți și 150000 de utilizatori, trecând prin mai multe runde de investiții. Astfel am văzut din interior dinamica dintre investitor, CEO dar și angajați, mai ales cei care au „share/equity” în companie. Am vorbit la rândul meu cu fonduri de VC/PE locale care mi-au zis: „Zi-ne despre ceva idei de business și afaceri din România în care am putea investi!”

Și sunt, avem, doar că mi-ar plăcea ca fondurile noastre de VC/PE să profite de aceasta dorință a fondurilor din Vest, iar așa să fie parteneri dacă nu competitori serioși în astfel de procese de finanțare. Fondurile de la noi de VC/PE le pot număra pe degete, într-o țară de aproximativ 19 milioane de oameni și o diaspora de alte 3-4 milioane. În Danemarca, o țară de aproape 6 milioane de oameni, sunt peste 20 de fonduri de VC, fără să menționez PE. De ce diferența? Accesul la capital!

Când spun aceasta nu mă refer la startupuri sau businessuri în general, ci la accesul la capital al fondurilor noastre de VC/PE. Oricât nu îmi place să recunosc, Bulgaria ne-a cam luat-o înainte, să nu menționez Polonia. Și totuși avem o șansă foarte mare acum prin PNRR, fondurile regionale și prin lecțiile învățate de la vecinii noștri și greșelile lor, dar și Pilonul II. Care sunt actorii importanți din acest ecosistem? Aș putea menționa câțiva: Asociația de Supraveghere Financiară (ASF), fondurile de VC/PE, asset managerii și nu în ultimul rând businessurile și founderii noștri.

Aș mai adăuga aici o altă categorie care tinde să fie uitată, mai ales în contextul acesta unde poate fi foarte relevantă - diaspora. Suntem mulți plecați; studenți, tineri profesioniști, profesioniști, founderi care deja am făcut această săritură în neant. Cunoaștem piața de acasă, dar și pe cea de unde locuim acum .. spuneți-ne cum să ajutăm și .. chiar suntem aici, cel puțin eu sunt.

Mai am de învățat și sunt mai mult decât deschis să mă corectez, să învăț, iar așa să pot fi și mai relevant pentru realitatea și nevoile de acasă. Totuși discuția aceasta trebuie pornită cât mai devreme. Hai să învățăm să lucrăm împreună și să ne ajutăm unii pe alții!

Despre VC, PE și astfel de investiții se va mai vorbi mult în România și nu doar, chiar și în UE sunt reglementări noi cu privire la acest timp de investiții, Alternatives Asset Class pentru cei care doresc să cunoască mai multe. Deja ASF a făcut pași foarte buni pentru a facilita astfel de inițiative, iar în Europa s-au schimbat lucrurile în acest domeniu, întrucât piața din Statele Unite e mult mai competitivă, iar fondurile de acolo au acaparat cotă de piață din UE, fiind mai rapide și în același timp mai bine capitalizate. 

O ultimă întrebare care are nevoie de răspuns. Cum am beneficia în România de pe urma unor astfel de fonduri?

Când vine vorba de fonduri de Venture Capital (VC), de obicei acest tip de investiții este un motor al inovației. Conform Harvard Business Review, VC joacă un rol important în perioada din viața unei companii când aceasta începe să-și comercializeze produsele. Astfel, folosindu-ne de talentul tech din România, prin astfel de fonduri putem valorifica potențialul de inovație în părți din economia digitală și nu numai. Vorbind de fonduri de Private Equity (PE), astfel de fonduri sunt foarte benefice pentru economia locală, întrucât prin achizițiile făcute acestea fac ca operațiile companiilor să fie eficientizate, iar astfel productivitatea să crească, un atribut vital al unei economii dezvoltate.

Sunt foarte bucuros că vorbim din ce în ce mai mult despre antreprenori și business-uri în România! Sunt sigur că acestea vor fi motoare ale economiei și deja sunt. Dar haideți să vorbim mai mult și despre ajutorul pentru categoriile menționate înainte. Antreprenorii au nevoie de capital, dar și de ajutor în operarea și scalarea business-urilor peste hotare, iar pentru aceasta trebuie să începem să ne pregătim.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp