Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Lista mea de dorințe pentru Noul An: Îmi doresc să circul pe autostradă din Timișoara până în București în următorii 5 ani, nu peste 20

Nu știu ce își doresc românii pentru noul an, deși intuiția îmi spune că lista lor, în afara unor particularități individuale, seamănă cu lista mea.

Pentru prima dată în acest an am avut sentimentul că societatea româneacă s-a maturizat și că, tot pentru prima dată, mai ales în luna februarie, am asistat la o frumoasă exprimare a sentimentului patriotic de cea mai bună calitate, am descoperit că, vorba lui Gabriel Liiceanu, românii au devenit conștienți de meseria lor de cetățeni. 

Iată, așadar, ce îmi doresc cu adevărat de la noul an:

* Nu vreau să fiu reprezentat politic de figuri penale care își croiesc legea pe măsura dimensiunii lor, ignorându-și cetătenii onești.

* Nu vreau să trăiesc într-o continuă stare de alertă, având în permanență temerea că sunt furat de cei care, altminteri, ar trebui să îmi reprezinte interesele.

* Nu vreau ca avuția mică sau mare a statului să fie administrată de oameni inculți, mizeri și certați cu legea.

* Vreau să am sentimentul că banii pe care-i cedez statului sub formă de impozite se întorc la mine sub forma serviciilor publice de calitate rezonabilă, nu pot aștepta perfecțiune.

* Cea mai mare ispravă a României moderne este, dincolo de orice indoială, apartenența la blocul comunitar UE. Îmi doresc și susțin fără ezitare această apartenență.

* Mi-aș dori un mediu politic și social oxigenat, cu oameni care polemizează civilizat și argumentat, oameni care dețin proprietatea termenilor.

* Mi-aș dori ca sistemele publice de învățământ și sănătate să nu producă peste două generații o societate dereglată și bolnavă.

* Îmi doresc să fiu tratat civilizat și profesionist ori de câte ori apelez la instituții ale statului. Nu vreau să am de a face cu funcționari gregari și anesteziați valoric.

* Îmi doresc să circul pe autostradă din Timișoara până în București, dar dacă se poate în următorii 5 ani, nu peste 20.

* Îmi doresc ca atunci când merg prin satele românești să nu am sentimentul demoralizant de întoarcere în Evul Mediu.

* Îmi doresc un spital decent de însănătoșire a individului și abia apoi, ca prioritate secundă, o Catedrală a mântuirii unui întreg neam. Dacă am de ales între a nu muri cu zile și a mă mântui colectiv, aleg să nu mor cu zile. Mântuirea, așa cred, este o chestiune individuală.

* Nu aștept pomană de la stat, vreau, în schimb, ca statul să îmi ofere un set de reglementări legale care să mă ajute să dezvolt idei și afaceri nu planuri de emigrare din țară.

În anul 2017, într-un stat membru al UE, asemenea dorințe sunt legitime. Din păcate însă mă tem că în țara care întruchipează perfect blestemul adamic al eternului început, aceste așteptări au un iz de utopie pură.

Ceea ce ne dorim vorbește (de)spre noi și despre locul în care trăim, despre cât de maturi suntem ca oameni și cetățeni.

Eu mă plasez psiho-mental la jumătatea distanței între mândria și mânia de a fi român.

Să ne ajute Dumnezeu! La mulți ani!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • VARLY VARLY check icon
    Imi doresc.....imi doresc......imi doresc, este foarte frumos si adevarat ceea ce spuneti aici si ceea ce cereti, DAR oare cei ce ne conduc isi doresc la fel aceste lucruri ?
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult