Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

De la 2.400 euro, la 17.000 euro. Creștere categorică a standardului de viață al românilor, în 20 de ani. Lista rezultatelor apartenenței României la spațiul european și euroatlantic

protest pro UE - steag

Foto: Daniel Mihăilescu/ AFP / Profimedia

România a scris, în ultimii 20 de ani, una dintre cele mai de succes povești economice contemporane.

Primul deceniu după Revoluție a fost unul pierdut, marcat de lipsa unei strategii clare, de absența reformelor necesare, de incertitudine economică și de o corupție generalizată. Însă, fără a fi o coincidență, odată cu setarea obiectivului aderării la UE, România a accelerat reformele și a început să îmbrățișeze mai mult liberalismul economic, deschizând drumul spre transformarea profundă care ne-a adus la bunăstarea de astăzi.

Avem un PIB nominal de peste 6 ori mai mare decât în urmă cu 20 de ani: 50 miliarde EUR în 2003, 324 miliarde EUR acum. Exprimat pe cap de locuitor, am progresat de la 2.400 EUR la 17.000 EUR, o creștere categorică a standardului de viață al românilor. România a devenit un actor regional, cu o economie diversificată și solid ancorată în lanțurile valorice europene. Integrarea în piața comună europeană și accesul la fondurile structurale au permis un salt al convergenței, de la 32% la 80% din media UE. Am atins un nivel de bunăstare unic în istoria noastră.

Soldul investițiilor străine directe este de 12 ori mai mare decât în urmă cu 20 de ani. 118 miliarde EUR, aproape 36% din PIB, care stimulează puternic economia, creează locuri de muncă, oferă stabilitate și contribuie semnificativ la bugetul statului. Aceste capitaluri au adus know-how, tehnologie și guvernanță corporativă în mediul de afaceri local.

Șomajul a scăzut, acum este în jurul valorii de 5,5%, numărul de angajați din economie a crescut cu peste 736.000 de persoane, iar salariul mediu este de 7 ori mai mare, depășind 1.000 EUR. Forța de muncă din România este de trei ori mai productivă astăzi decât era în urmă cu 20 de ani.

Exporturile și importurile au crescut exponențial, de aproape 10 ori în aceste două decenii. Integrarea în UE a eliminat barierele comerciale și a stimulat adaptarea companiilor la cerințele piețelor externe.

Cine mergea cu mașina prin țară în 2003 își amintește care era situația drumurilor la acea vreme. După două decenii avem de aproape 10 ori mai mulți kilometri de autostradă (alți 777 km fiind în construcție la finalul anului 2023). Fondurile europene ne-au ajutat să dezvoltăm infrastructura, crescând mobilitatea, competitivitatea, dar și, important, nivelul de trai.

Creșterea speranței de viață cu 5 ani și jumătate este un alt rezultat al transformării economice: venituri mai mari, servicii medicale mai bune și condiții de viață îmbunătățite. Economia a început să producă beneficii tangibile pentru cetățeni, dincolo de cifre. Bineînțeles că este loc de mai bine, iar natura umană ne face să ne dorim întotdeauna mai mult. Dar asta nu trebuie să ne orbească și să ignorăm progresul evident din acești ultimi 20 de ani.

Acest salt înainte nu este rodul întâmplării, ci rezultatul apartenenței României la spațiul european și euroatlantic. Dacă nu făceam parte din acest grup select numit UE, 2023 ar fi semănat izbitor cu 2003.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cifrele astea ascund capitalismul sălbatic care a umplut de nemulțumire 10 milioane de români. 6 milioane au ales să emigreze iar 4 milioane se zbat în sărăcie, în țară. Prea puțin îi interesează pe ei că a crescut PIB-ul de 6 ori în ultimii 20 de ani...
    Mi s-a părut interesant să facem o comparație cu numărul celor care trăiau sub pragul decenței, acum 20 de ani. În anul 2004 numărul lor era de 5 milioane.
    https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/5-milioane-de-romani-au-ramas-saraci-984020.html
    Cu alte cuvinte, numărul celor loviți de sărăcie a scăzut cu un milion în 20 de ani. În ritmul ăsta sărăcia va fi eradicată în România peste 80 de ani...
    • Like 0
    • @ Andrei Tarlea
      Mihai check icon
      Sărăcia are de cele mai multe ori o cauză precisă și anume prostia. Fără a o eradica pe aceasta din urmă, nicio șansă cu prima. Dacă ne mai luăm în considerare și lenea, lucrurile încep să prindă contur.
      • Like 0
  • apologia amanetului. b r a v o.
    • Like 0


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult