Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

De la 2.400 euro, la 17.000 euro. Creștere categorică a standardului de viață al românilor, în 20 de ani. Lista rezultatelor apartenenței României la spațiul european și euroatlantic

protest pro UE - steag

Foto: Daniel Mihăilescu/ AFP / Profimedia

România a scris, în ultimii 20 de ani, una dintre cele mai de succes povești economice contemporane.

Primul deceniu după Revoluție a fost unul pierdut, marcat de lipsa unei strategii clare, de absența reformelor necesare, de incertitudine economică și de o corupție generalizată. Însă, fără a fi o coincidență, odată cu setarea obiectivului aderării la UE, România a accelerat reformele și a început să îmbrățișeze mai mult liberalismul economic, deschizând drumul spre transformarea profundă care ne-a adus la bunăstarea de astăzi.

Avem un PIB nominal de peste 6 ori mai mare decât în urmă cu 20 de ani: 50 miliarde EUR în 2003, 324 miliarde EUR acum. Exprimat pe cap de locuitor, am progresat de la 2.400 EUR la 17.000 EUR, o creștere categorică a standardului de viață al românilor. România a devenit un actor regional, cu o economie diversificată și solid ancorată în lanțurile valorice europene. Integrarea în piața comună europeană și accesul la fondurile structurale au permis un salt al convergenței, de la 32% la 80% din media UE. Am atins un nivel de bunăstare unic în istoria noastră.

Soldul investițiilor străine directe este de 12 ori mai mare decât în urmă cu 20 de ani. 118 miliarde EUR, aproape 36% din PIB, care stimulează puternic economia, creează locuri de muncă, oferă stabilitate și contribuie semnificativ la bugetul statului. Aceste capitaluri au adus know-how, tehnologie și guvernanță corporativă în mediul de afaceri local.

Șomajul a scăzut, acum este în jurul valorii de 5,5%, numărul de angajați din economie a crescut cu peste 736.000 de persoane, iar salariul mediu este de 7 ori mai mare, depășind 1.000 EUR. Forța de muncă din România este de trei ori mai productivă astăzi decât era în urmă cu 20 de ani.

Exporturile și importurile au crescut exponențial, de aproape 10 ori în aceste două decenii. Integrarea în UE a eliminat barierele comerciale și a stimulat adaptarea companiilor la cerințele piețelor externe.

Cine mergea cu mașina prin țară în 2003 își amintește care era situația drumurilor la acea vreme. După două decenii avem de aproape 10 ori mai mulți kilometri de autostradă (alți 777 km fiind în construcție la finalul anului 2023). Fondurile europene ne-au ajutat să dezvoltăm infrastructura, crescând mobilitatea, competitivitatea, dar și, important, nivelul de trai.

Creșterea speranței de viață cu 5 ani și jumătate este un alt rezultat al transformării economice: venituri mai mari, servicii medicale mai bune și condiții de viață îmbunătățite. Economia a început să producă beneficii tangibile pentru cetățeni, dincolo de cifre. Bineînțeles că este loc de mai bine, iar natura umană ne face să ne dorim întotdeauna mai mult. Dar asta nu trebuie să ne orbească și să ignorăm progresul evident din acești ultimi 20 de ani.

Acest salt înainte nu este rodul întâmplării, ci rezultatul apartenenței României la spațiul european și euroatlantic. Dacă nu făceam parte din acest grup select numit UE, 2023 ar fi semănat izbitor cu 2003.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cifrele astea ascund capitalismul sălbatic care a umplut de nemulțumire 10 milioane de români. 6 milioane au ales să emigreze iar 4 milioane se zbat în sărăcie, în țară. Prea puțin îi interesează pe ei că a crescut PIB-ul de 6 ori în ultimii 20 de ani...
    Mi s-a părut interesant să facem o comparație cu numărul celor care trăiau sub pragul decenței, acum 20 de ani. În anul 2004 numărul lor era de 5 milioane.
    https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/5-milioane-de-romani-au-ramas-saraci-984020.html
    Cu alte cuvinte, numărul celor loviți de sărăcie a scăzut cu un milion în 20 de ani. În ritmul ăsta sărăcia va fi eradicată în România peste 80 de ani...
    • Like 0
    • @ Andrei Tarlea
      Mihai check icon
      Sărăcia are de cele mai multe ori o cauză precisă și anume prostia. Fără a o eradica pe aceasta din urmă, nicio șansă cu prima. Dacă ne mai luăm în considerare și lenea, lucrurile încep să prindă contur.
      • Like 0
  • apologia amanetului. b r a v o.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult