Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

De la corporatist la caricaturist – Cele trei filtre de autoevaluare ale lui Scott Adams

Purtaţi de mersul lucrurilor, de multe ori ne lăsăm cariera în voia sorţii. Sau, mai concret, a şefului.

Abilităţile pe care ni le cultivăm vin numai din proiectele care ni se pun pe masă. Şi pe care noi le acceptăm, căci aşa ne-a fost înţelegerea la angajare. Aşa încât, după ani şi ani, cariera noastră începe să arate că albia unui râu sculptat de torentele capricioase din amonte.

Dar, în ciuda rutinei şi a timpului puţin la dispoziţie, avem și momente de luciditate, de revoltă împotriva inerţiei profesionale. Poate tocmai am văzut un film autobiografic în care personajul a ajuns în culmea succesului prin forţe proprii. Sau am ascultat un podcast de self-help aşteptând în trafic, pe şoseaua care ne aduce la serviciu în fiecare zi. Sau puncte, puncte…

Sub influenţa unui izvor interior de entuziasm luăm un pix şi o foaie de hârtie şi începem să ne notăm toate înclinaţiile şi abilităţile noastre, într-un efort de a ne înnoi motivaţia. Foaia se umple, mintea începe să expandeze în toate direcţiile. Suntem plini de speranță.

O speranță însă nedefinită, iar din cauza lipsei de strategie lăsăm să scape acest moment preţios. Foaia începe să ia în complexitate. Dorinţele, motivaţiile, abilităţile, talentele, interesele, aşteptările se amestecă într-un amalgam încurcat. Ne oprim. De unde să ştim ce să alegem? Ce cale să urmăm pentru a avea mai mult success? Atâtea opțiuni posibile…Analiza ne paralizează și punem foaia deoparte. Vom reveni noi mai târziu...

Dar dacă există o cale de a da înainte în acest proces? Dacă putem să evaluăm care dintre aceste abilităţi ne pot duce viața profesională la un nivel superior de satisfație?

Meet Scott Adams

Scott Adams este creatorul seriilor de caricaturi Dilbert şi autor al best-seller-ului How to Fail at Almost Everything and Still Win Big. După decenii în care a lucrat în posturi de toate felurile şi în care a pornit şi a eşuat în zeci de afaceri, Adams şi-a (re)descoperit o înclinaţie pe care o uitase de mult şi a ajuns prin asta la un succes internaţional. Acum locuieşte în Silicon Valley, la marginea pădurii, de unde îşi conduce mini-imperiul lui de caricaturist, scriitor şi podcaster Periscope cu peste 10 000 de fani pe care îi învaţă despre ştiinţa persuasiunii, cum să ai succes în ce-ți propui şi cum să foloseşti tehnici de hipnoză în dezbateri politice.

Din experienţa lui vastă de expert în eşecuri, Scott Adams şi-a construit un sistem de filtre personale prin care a învăţat să-şi evalueze propriile abilităţi. Care au cu adevărat potenţial de a-i aduce succes? Pe care, odată alese, le va urma cu plăcere până în pânzele albe? Care merită ignorate? Pentru Adams, cel mai important lucru atunci când îţi autoevaluezi profesia este: Cum ştii care dintre abilităţile tale vor ajunge să-ți fie cu adevărat folositoare în carieră?

Iată cele trei filtre ale lui Scott Adams:

1. Obsesiile copilăriei.

Ce eram pasionați să facem când eram copii, înainte de vârsta de zece ani?

Conform lui Adams, „există o legătură între ce te interesează şi la ce eşti priceput. Oamenii sunt natural înclinaţi către lucrurile pe care le pot face cu uşurinţă. Uşurinţa într-o activitate este o marcă a talentului.”

În cazul lui Adams, el era obsedat de a desena tot felul de caricaturi fără un sens anume. Nu a avut un talent extraordinar în acest domeniu, dar ar fi stat ore în şir pur şi simplu mâzgălind foile de caiet. Când a crescut, Adams s-a pierdut într-un labirint de profesii şi a uitat de această înclinaţie. Decenii mai târziu, într-un moment de luciditate şi-a adus aminte. Şi s-a apucat din nou de desenat. Acum peste 200 de ziare îi publică caricaturile.

Tu de ce erai obsedat când erai mic? Te-ar putea ajuta să-ți ducă viața profesională într-o nouă direcţie?

2. Riscul meseriei

Ce abilităţi ne-am exersat în ciuda riscurilor?

Când era elev, în timpul orelor Adams crea benzi desenate ad-hoc în care îşi ridiculiza profesorii, şi-i făcea pe colegii lui să râdă.

Steve Jobs şi Bill Gates au ieşit chiar în afara legii pentru a-şi exersa abilităţile. Gates a șterpelit timp pe un server mainframe, iar primul produs inventat de Jobs le permitea oamenilor să acceseze ilicit apeluri internaţionale.

Oamenii nu acceptă riscuri decât atunci când se aşteaptă la o răsplată mare.” Care erau răsplăţile lui Adams, Gates şi Jobs? Satisfacția de moment. Atât de multă plăcere le făcea să-i facă pe alţii să râdă, să creeze programe sau produse inovatoare, încât şi-au asumat riscuri serioase.

Tu ce risc ţi-ai asumat sau îţi asumi în viaţă, numai de dragul de a-ţi exersa o abilitate? Gândeşte-te bine, acolo există un potenţial de motivaţie internă enormă.

3. Mostrele eşecului

Încearcă toate combinaţiile posibile, ca mostră. Dar repede…

Dincolo de obsesiile copilarei şi a toleranţei la risc, pe măsură ce abilităţile noastre se înmulțesc şi pot intra în diverse combinaţii, ne găsim în faţa problemei pe care am menţionat-o la începutul articolului: complexitatea. Cum facem să alegem? Ce combinaţie de abilităţi să folosim? Talentul în fotografie, plus pasiunea pentru persuasiune? Scrisul plus căţăratul pe munte? Matematică în combinaţie cu călărit? Psihologia în comunicare? Comunicarea în psihologie?

Conform lui Adams, „cel mai deştept sistem de a discerne calea ta cea mai bună spre succes este de a încerca o varietate de lucruri -- sampling, dacă vreţi.” În domeniul antreprenorial sau intraprenorial (în cadrul unei companii), asta ar însemna să renunţi repede dacă lucrurile nu se încheagă rapid. Din experienţa lui Adams, dacă eşti atent îţi poţi da seama de la început de potenţialul unui proiect: „Lucrurile care într-o zi vor ieşi bine, de obicei încep bine. Rareori vezi un proiect mort la pornire care se transformă într-un succes. Micile succese pot creşte într-unele mari, însă eşecurile rareori cresc într-un succes.

Ideea din spatele raţionamentului lui Adams este să încerci cât mai multe combinaţii de abilităţi până o găseşti pe cea câștigătoare şi să nu îţi fie frică să renunţi în favoarea unei alte combinaţii. De multe ori nu putem să ne autoevaluăm decât după ce am încercat toate posibilităţile, într-un mod strategic. O mostră de eşec care ne-a învăţat o lecţie importantă: aşa nu!

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ...
    • Like 0
    • @ Maria Magda
      ...
      • Like 0
    • @ Maria Magda
      ...
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Halep - Moisescu

Sportivii români trebuie să depășească- pentru a face performanță- limite care le sunt impuse de la vârste mici. „Nu poți să faci aia”, „Nu ești în stare”, „Nu poți să ajungi numărul unu”, „Nu poți să câștigi un Grand Slam”, spune Simona Halep, care crede că un sportiv cu pishicul „tare”, e mai pregătit să fie campion. Ea are și câteva sfaturi pentru părinții care își încurajează copiii să facă sport.

Citește mai mult

ANAF - declarații online

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „

Citește mai mult

Emil Hurezeanu

„Altă soluție nu mai e. Nu avem încotro. trebuie să recurgem la cele mai bune strategii pentru obținerea acestor bani și, mai ales, pentru folosirea lor”, spune Emil Hurezeanu. (Foto: Inquam Photos/ Virgil Simonescu)

Citește mai mult

Meat-up

În vara lui 2018, Paul Petri şi Vio Nechiti și-au deschis un restaurant de burgeri în Cluj, după ce și-au cultivat și antrenat pasiunea pentru gătit în bucătăria unui restaurant de 4 stele din Anglia.

Citește mai mult

Teodosie împărtășind

ÎPS Teodosie, fost Snagoveanul, actualmente Tomitanul, s-a eliberat de sub dictatura distanțării sociale și a împărtășit mai mulți copii, cu aceeași linguriță. Un gest de sfidare față de autorități, de nesupunere și de declarare a autonomiei sale de ierarh. Patriarhia însăși a găsit acțiunea ÎPS-ului de la malul mării „ostentativă” și a recomandat respectarea legilor țării.

Citește mai mult