România beneficiază de cea mai rapidă conexiune la internet din Europa, iar Timișoara ocupa, în 2013, locul 1 în lume, fiind orașul cu cea mai mare viteză medie la internet: aproape 90 Mbps. Statisticile au fost oferite de AKAMAI și Net Index. Pe lângă toate acestea, prețul pentru un abonament de internet este și azi printre cele mai mici din lume, ajungând la o medie de 9 Euro/lună. Toate acestea sunt posibile pentru că, în anii '90 – 2000, brigăzi întregi de tineri, motivați de a face bani repede, deveneau furnizori de internet după ce întindeau rețele de cartier, cu cablu UTP, pentru ca, în câțiva ani, acestea să acopere întreg teritoriul urban al țării.
În scurt timp, SRL-urile de cartier au fost cumpărate la prețuri foarte mici de marile companii. În timp ce, în Europa, există reglementări urbanistice și contracte foarte stricte cu autoritățile locale, în privința infrastructurii, România a ars etape și, înșirând cabluri prin copaci, avem acum cea mai modernă rețea de fibră optică. La proliferarea IT-iștilor de cartier și a programatorilor de noapte au contribuit, bineînțeles, și pirateria software, complicitatea marilor corporații ce doreau străpungerea, cu orice preț, a pieței estice, mIRC, warez-ul, DC++, net-cafe-urile și, mai nou, torrent-ul.
Deși distanța până la marile data-center-uri din Europa rămâne destul de mare (Londra, Paris, Munchen, Roma, Varșovia, Berlin, Amsterdam fiind cele mai apropiate), avem acum, din nou, oportunitatea de face un salt: să nu mai avem nevoie de ele. Suntem în fața unei noi etape, cea de digitalizare a serviciilor publice. În ultimii 15 ani s-a investit semnificativ la nivelul infrastructurii hardware, atât prin ministerul IT&C, cât și pe filiera STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale) dar și la nivelul fiecărui minister de linie, însă rezultatele întârzie să apară. Mă hazardez să afirm chiar, din postura de utilizator, că serviciile de stat au rămas la același grad de informatizare din 2003. În anul 2011 contabilii încă se mai prezentau la o instituție a statului cu „disketa”. Aplicațiile software sunt învechite și au fost proiectate pentru a servi birocrația și instituțiile și nu beneficiarul final: cetățeanul. Iar toate tentativele de centralizare și integrare a bazelor de date, în mod inter-instituțional, au eșuat până acum. Însuși președintele ANAF declara recent că sistemul informatic este la un pas de colaps.
Am conștientizat faptul că suntem în fața oportunității de a face al doilea salt recent, la conferința organizată de Club România, un eveniment sub deviza „Meet the Global Thinkers” la care a fost invitat Alex Tapscott, autorul cărții „Revoluția Blockchain”, consultant și facilitator în cadrul Forumului Economic de la Davos. Prezentarea domnului Tapscott și comentariile întregului panel mi-au deschis ochii. Cele de mai jos sintetizează ce este și ce oferă blockchain.
Dar ce este blockchain putem înțelege doar după ce știm cum funcționează, în prezent, o bază de date tradițională. În accepțiunea actuală, aceasta este o structură care are o arhitectură de tip server – client. Tranzacțiile sunt realizate între clienți doar cu ajutorul acestui intermediar, denumit „server”. Operaționalizarea acestei infrastructuri, precum și securizarea ei, presupun costuri, timp și resurse umane considerabile. Un hacker va încerca mereu să atace acest punct vulnerabil, denumit server, locul unde este găzduită inima sistemului. Orice operațiune realizată pe internet este posibilă cu ajutorul unui server: site-urile stau pe un server. Băncile comerciale folosesc un server. Când accesați adresa de e-mail, accesați un server. Facebook folosește un server. Uber folosește un server. Airbnb, Blabla Car, Infofer folosesc servere. Iar dumneavoastră sunteți clienții acestor servere.
Blockchain este o tehnologie alternativă, inventată de Satoshi Nakamoto, care a identificat-o ca soluție pentru prima monedă electronică alternativă din lume: Bitcoin. În lumea reală, monedele sunt, la rândul lor, centralizate iar corespondentul server-ului este Banca Centrală emitentă a acelei monezi.
Ei bine, Bitcoin este prima monedă descentralizată, care nu are un singur emitent, adică nu are un server. Serverul este partajat. Și așa a apărut blockchain. Imaginați-vă o fișă Excel clonată pe toate calculatoarele pe care este utilizată. Iar versiunea acesteia este sincronizată (actualizată) pe toate acele calculatoare. Mai mult, utilizează cel mai înalt nivel de criptare existent. Și pe lângă asta, fiecare tranzacție este înregistrată, în așa fel încât, pentru a aduce o modificare în mod fraudulos, ar trebui modificate toate tranzacțiile anterioare. Fără să fiu IT-ist, înțeleg că, pentru un atacator, asta ar însemna să reușească să pătrundă pe toate calculatoarele ce utilizează baza de date, în mod simultan, să spargă cel mai înalt nivel de criptare și să reușească să modifice nu doar o singură tranzacție, ci întregul istoric de tranzacții.
Această bază de date este partajată de toți utilizatorii, beneficiază de costuri de administrare cvasi-inexistente, este practic impenetrabilă, sau, dacă suntem conservatori, oricum mai sigură decât arhitectura de tip server-client, și mult mai ieftin de construit. IBM a demarat recent programe proprii de dezvoltare a tehnologiei blockchain și a realizat un studiu. Emiratele Arabe Unite au fixat un obiectiv ca, în 4 ani, întregul sistem guvernamental să implementeze blockchain și se presupune că peste 14% din instituțiile guvernamentale vor utiliza sistemul, iar peste 90% din agențiile guvernului american investesc în blockchain, în prezent.
România se află în fața unei ferestre de oportunitate nemaiîntâlnite până acum. O tehnologie open-source, la îndemână oricui, poate fi implementată la nivel guvernamental, pentru toate serviciile publice. Cărțile de identitate, pașapoartele, evidența populației și starea civilă pot fi bazate pe blockchain. Sistemul de administrare al permiselor de conducere, al proceselor verbale și amenzilor poate fi migrat pe tehnologie blockchain. Sistemul notarial, sistemul juridic, întregul sistem financiar al ANAF și sistemul fiscal de la nivel local. Sistemul de sănătate, sistemul de pensii și sistemul din cadrul Ministerului Muncii. Cadastrul național. Sistemul național de plăți către trezorerie și nu numai.
Să nu uităm că primul ministru al României, domnul Sorin Grindeanu, este informatician și fost Ministru al Comunicațiilor. Administrația centrală și autoritățile locale trebuie să răspundă acestei provocări tehnologice. Ori se vindecă subit, dau dovadă de viziune, prezintă lideri autentici, demarează proiecte și demonstrează dorință de schimbare, ori vom mai adăuga un tren la lista lungă a celori pierdute deja. Un răspuns pozitiv la această nouă oportunitate ar demonstra că guvernanții doresc să vină alături de cetățeni, nici în spatele, nici în fața lor.
Rămâne de văzut dacă, în viitorul imediat, Guvernul României va dori să facă saltul și dacă se va ridica la înălțimea câtorva elevi, studenți sau băiețași din cartier care au construit rapid cea mai „mișto” rețea de internet din Europa, începând de la ei din bloc.
Pe Alex Tapscott îl puteți urmări aici.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ma doare burta de atâta ras si plâng de tristete.
Această bază de date este partajată de toți utilizatorii, beneficiază de costuri de administrare cvasi-inexistente, este practic impenetrabilă, sau, dacă suntem conservatori, oricum mai sigură decât arhitectura de tip server-client, și mult mai ieftin de construit.
Pentru aceia dintre noi care au cochetat cu bitcoin costurile nu sunt acoperite decat cu investiții substantiale, cu multe placi grafice în care investesti cam 1000 de euro pe bucata nu acoperi costul curentului consumat.
S-a investit semnificativ. Are cineva un cost per call la urgenta 112?
Costul per call în irlanda este de 3.5 euro. La noi sunt 19.000.000 de apeluri ( 60% apeluri false) ceea ce inseamna ca numai pentru 112 STS trebuie sa aibă alocat cam 65.000.000 de sud pe an. (Vorbim de costul convorbirii, costul interventiei pe call este peste 300 de euro în alte state)
Eu nu stiu daca STS are acest buget sau nu, costurile investițiilor în IT sper, sa fie mult mai mici decat cele estimate de operare. Nu cred ca tehnologia criptării ar fi pretabila pentru urgenta, unde timpul de răspuns relative este critic si criptarea este secundară vitezei de reactie.
Nu cred de asemeni ca open data ar trebui sa fie megacriptata. Apropo stiti ca am depasit estonia la open data?
Nu inteleg din materialul dumneavoastra care ar fi avantajul față de sharded cloud?
Ma bucura ideea dumneavoastra. O oportunitate unică. Ati intuit bine cu 2003.
O idee extrem de buna are următorul ciclice viata: idee 1 minut, studiu de prefezabilitate o saptamana, studiu de fezabilitate câteva luni, proiect (stiti vreun arhitect IT care lucrează pe 10 LEI PE Ora vreau si eu unul, curtea de conturi asa isi inchipuie), caiet de sarcini 2-3 luni, licitație 2-3 luni, contestații vreo 6 luni, reluare licitație 6 luni, anulare licitație, reluare proces etc...
E frumos sa ați bitchain, dar va întreb un lucru: LA ce foloseste orice tehnologie superinterpoerabila daca nu ai date? De EXEMPLU BAZA de date ANCPI este populată maxim 30%. Asa ca ce adrese potinprecompleta in interoperabilitate?
Stiti de când zace CEI prin sertare? Din preistorie. (cardul electronic de identitate)
De cate ori apare un zvon de CEI, apar stirile cu 666 sponsorizatende BOR.
Cum faci informatizare cu bitchain utilizând cartonul numit CI?
Simplu cum a facut ghișeul.ro DAR nu e chiar asa simplu. Sau ca sa va întreb altfel: Asta va doriti?
Asa cum se misca lucrurile acum, bitchainul este tichia de mărgăritar. Unii cheamă acest lucru free flow of data, evidenta populației pe servere de bitchain din rusia si china, imposibil de spart si de penetra, siguranta absoluta.
Nu aveti dreptate, dar daca credeti in tehnologie aveti oportunitatea sa investiti: o ferma de servere in romania unde exista excelent energetic si export de biti in forma cea mai pură. Nu aveti decat de castigat. Eu am calculat si randamentul era negativ, dar poate aveti reteta succesului.
In final va mărturisesc un lucru, nu așteptați nimic in viitorul imediat, nimic spectaculos.
Pentru ca orice proces de achiziție este anevoios, indiferent de guvernanți colos, grindeanu etc..
Curtea de conturi si procurorii isi pun amprenta pe inovatie. Va rog sa explicați cuiva din curtea de conturi cum e distribuit blockchainul. Datorită mentalității procurilor si a curții de conturi trăim intr-o tara perfecta, si ar trebui sa va obisnuiti cu asta. Nici un functionar nu are voie sa greșească, nu exista proiecte riscante sau inovative. Nu exista decat proiecte perfecte, totul descris in amănunt, megalomanice, exhaustive si atât. Nu poți sa faci un proiect repede si usor, trebuie sa prevezi tot. Daca cumperi o imprimanta trebuie sa pre vezi toner pe 5 ani,sau faci referate la care primesti răspuns peste alți 5 ani.
In privința opensource ce sa spun, e bun. Dar cât costă o implementare de open source? Finlandezii au creat o instituție numai pentru adaptarea unui open source, bulgarii se gândeau la un github propriu. Ma jur ca voi promova open source, dar sa nu-si închipuie lumea ca e gratis.Va recomand documentarul cu varza si cartofii de la titu, țăranii când calculează pretul uita un lucru: munca lor. Cam asa vad ca abordează lumea open source in administratie.
Am si o veste buna, daca tehnologia este buna,cei din privat o pot lua înaintea guvernului. De exemplu registrul străzilor, poate ca o chestie crowdsourced ar ajuta la popularea bazei de date.
Sau poate notarii vin cu o chestie pe bitchain pentru actualizarea actelor de divort in real time.
Ar fi asa multe de spus, dar va assigur ca nu bitchain e problema.
Problema nu ține nici măcar de IT. Este drumul pe care am pornit, o tara in care nu poți gresi :)
Fiti optimist, asteptati ca lucrurile sa iasă perfect, exista instituții care veghează la asta, toate guvernele de acum încolo vor reusi.