Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

De la „dosarul cu șină”, la „verificăm până găsim ceva”. În România anului 2023, birocrațiile par să devină și mai stufoase

ANAF - declarații online

Foto Facebook

Deși se vorbește despre modernizarea și digitalizarea relației contribuabililor cu autoritățile, în realitate lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Mentalități depășite continuă să perpetueze atitudini, comportamente și sisteme neprietenoase cu antreprenorii.

Discutăm adesea despre problemele complexe cu care ne confruntăm și nevoia de a lucra împreună pentru a le rezolva. Avem nevoie de creativitate, inovație, colaborare, încredere reciprocă pentru a merge înainte. Însă dinamica dintre privat și stat continuă într-o mare măsură să fie similară unui joc de-a șoarecele și pisica bazat pe surprize neplăcute, capcane de tot felul și premisa suspiciunii față de adversar.

Sigur, avem nevoie de reguli clare și corecte. Sigur, sunt necesare controale pentru asigurarea respectării acestora. Cu siguranță cei vinovați de încălcarea lor trebuie să plătească proporțional cu fapta. Acestea sunt aspecte de normalitate într-o țară civilizată.

Problema este atunci când cei care se pricep să construiască afaceri legitime care plătesc salarii și impozite se luptă zilnic cu un sistem haotic. Și în loc să investească resurse în a livra produse din ce în ce mai bune la prețuri din ce în ce mai accesibile, se zbat zilnic pentru a evita să fie învinși de birocrație și indolență. Ironic, tot autoritățile au de pierdut. Dacă n-ar încurca dezvoltarea mediului de afaceri, atunci bugetele centrale și locale ar fi mult mai bine alimentate și oamenii ar avea o putere de cumpărare mai mare și mai sănătoasă.

Relația privatului cu autoritățile nu ar trebuie să fie atât de complicată și greoaie încât externalizarea ei să reprezinte o afacere atât de răspândită. Iar dacă toate aceste reguli complicate ar rezulta într-un nivel de trai foarte bun pentru oameni – poate atunci ar merita eforturile și costurile. Însă putem constata că nu aceasta este realitatea. Dimpotrivă, sentimentul generalizat este că fiecare este pe cont propriu.

Vorbim mult despre impactul noilor tehnologii asupra vieții noastre. Cu toate acestea, birocrațiile par să devină și mai stufoase. În România anului 2023 „dosarul cu șină” rămâne o piatră de hotar peste care nu putem trece. La fel și controale de tipul „verificăm până găsim ceva”.

În fața noastră, în următorii 10-20-30 de ani, sunt provocări majore care vor necesita decizii dificile. Vom trece prin valuri de transformări profunde și alegeri complicate.

Antreprenorii vor fi cei care trebuie să găsească soluții de adaptare și reimaginare a fluxurilor comerciale. Oamenii care lucrează în aceste companii vor avea nevoie de focus pentru toate aceste tranziții și schimbări.

Eficientizarea utilizării resurselor va fi baza viitorului. Autoritățile nu pot rezolva aceste probleme din piața liberă. Însă ar putea să faciliteze relația cu contribuabilii pentru a evita irosirea resurselor în direcții care nu ajută nimănui. Adică măcar să nu încurce. Prin urmare avem nevoie ca statul să contribuie activ la eliberarea energiei pierdute în proceduri lipsite de valoare sau relevanță.

Un mediu prietenos cu antreprenoriatul nu înseamnă dereglementare sau ignorarea încălcării legii. Dimpotrivă, firmele cinstite își doresc ca cei care nu joacă după reguli să fie sancționați. Dar înseamnă eliminarea birocrației, simplificarea procedurilor și reintroducerea logicii și a bunului simț în reguli. Și înseamnă o colaborare strânsă și onestă cu contribuabilii pentru a înțelege reglementările și a corecta absurditățile din sistem. Există deja modele în vest care pot fi adaptate realităților din România. E nevoie doar de bunăvoință și înțelegerea mizei noastre comune pentru un viitor mai bun.

Economia lumii este sub o presiune imensă. Pentru a depăși cu bine acest moment avem nevoie să jucăm toți în aceeași tabără. Mentalitatea adversității implicite, a prezumției de vinovăției, dintre public și privat ne face rău tuturor. Avem nevoie să înțelegem că împreună vom pierde sau câștiga.

Articol publicat inițial pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult