Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

De unde începem să îi învățăm pe copii că trebuie să pună hârtia la hârtie, plasticul la plastic, cotorul de măr în coșul cu gunoi menajer

reciclare - copil

Foto: halyna romaniv / Alamy / Alamy / Profimedia

Cel mai folosit material în casă este hârtia cu derivatele sale - carton, alimentară, ziar, velină, satinată, scrisoare, vedere, de la ANAF sau ambalaje de la cumpărături, bonuri, pungi, chitanțe, reviste, caiete, cărți (da, mai sunt case în care găsești cărți), de la jucării sau de la salam, casa noastră este plină de hârtie. Știu familii care nu se despart de cutiile în care au cumpărat fierul de călcat sau mașina de făcut pâine și le țin pline de praf pe balcon.. Ba chiar și Poșta Română într-o vreme nu se putea dezbăra de imprimantele cu ace zgârietoare pe nervi decât dacă le puteau returna furnizorului în cutiile lor originale (după mai bine de 15 ani..). Nu cred că mă hazardez când spun că nu avem o obișnuință a reciclării. Pentru cei care stau în București în sectoarele 1 sau 2 știu cât de greu s-a ajuns la un minim sistem de colectare diferențiată care mai mult nu funcționează. Sunt, e adevărat, alte sectoare unde funcționează și alte orașe din țară unde merge bine de câțiva ani acest fel nou de a arunca resturile pe care le consumăm acasă. Dar pe ansamblu nici bunicii, nici părinții, nici noi nu avem o cultură a colectării diferențiate a materialelor pe care le folosim în traiul zilnic sau unde muncim.

Și atunci cum să îi învățăm pe cei mici că trebuie să pună hârtia la hârtie, plasticul la plastic, cotorul de măr în coșul cu gunoi menajer, sticluța de suc în cutia pentru sticlă și metal, iar dacă au de aruncat vreo jucărie atât de uzată că nu o poate folosi și surioara cea mică atunci există și pentru asta un container? Cum să îi învățăm ceva ce noi nu știm? De unde începem? Mai ales că cei mici - între 5 și 10 ani - nu prea primesc responsabilitatea să ducă ei gunoiul, așa că nu au tangență cu această operațiune domestică de care nimeni în familie nu poate fi îndrăgostit. Chestii practice pe care le poate face copilul tău acasă ca să învețe să recicleze hârtie:

1. Primim acasă în poștă o mulțime de pliante, reviste de la magazine, notificări sau reclame de care nu avem nevoie. Fă o cutie în casă și în loc să le arunci tu, pretinde că vă jucați de-a poștașul și roagă-l pe copilul tău să ducă maculatura la cutia colectoare. Poți să-i dai și o șapcă roșie, dacă asta îi place.

2. Sau vă puteți juca baschet - transformă cutia colectoare de hârtii în coș de baschet și aruncați pe rând maculatura la coș, ca și când ar fi un meci de baschet.. cine câștigă primește ceva bun.

3. Alegeți împreună câteva cutii colorate și învață-l pe copil cum să recicleze hârtia, creioanele sau ambalajele la el/ea în cameră. Se găsesc pe site multe opțiuni și puteți face asta împreună. Apoi, de câte ori aduce cutiile la locul unde colectează întreaga familie fă în așa fel încât să știe că apreciezi.

4. Arată-i ce faci și cum când arunci în cutiile colectoare și spune-i de ce o faci. Dar nu folosi explicațiile activistului de mediu, ci ia din cartea lui/ei cu animale și păduri și explică-i de ce animalele și parcul preferat sunt în primejdie fiindcă oamenii consumă și aruncă aiurea.

5. Jucați un joc împreună în care să găsiți prin casă toate hârtiile ascunse sau nefolositoare care pot fi reciclate. Un fel de v-ați ascunselea cu hârtia.

6. Desenați sau scrieți ciornele temelor doar pe hârtie deja folosită. Păstrați hârtia bună pentru o scrisoare către bunica singură.

Da, sigur, școala are un rol. Și prietenii copiilor tăi au un rol. Și bunicii și televizorul și insta. Treaba e că acest obicei sănătos de a recicla hârtie trebuie învățat ca să devină o obișnuință. Hârtia e prețioasă, demult se purtau războaie pentru ea. Dispar multe păduri minunate ca să învelim burgerul pe care îl devorăm absenți în 5 minute, după care aruncăm nepăsători hârtia la gunoi cu resturile de fries. Copilul nostru poate mai bine decât noi. Și asta, paradoxal, numai un părinte poate face.

Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "[...] aruncăm nepăsători hârtia la gunoi cu resturile de fries [...]"
    Hârtia contaminată (în cazul de față cu ulei/grăsime) nu poate fi reciclată și trebuie aruncată, mai mult sau mai puțin nepăsător, la fracția numită "gunoi menajer" - ceea ce arată că nu ați învățat de nota 10 lecția colectării selective, dar ați început deja să dați lecții pentru cei mici.
    În plus, autoritățile nu par deloc interesate de colectarea selectivă a deșeurilor. Prin asta înțeleg: 1 – autoritățile nu au informat corespunzător populația cu privire la reciclarea corectă; 2 - autoritățile nu au creat infrastructura pentru colectare selectivă a deșeurilor (tomberoane și utilaje care să preia diferențiat diversele tipuri de deșeuri reciclabile); 3 - autoritățile nu cointeresează material cetățenii, care, în mod natural, în marea lor majoritate, nu fac nimic moca, din prea marea lor responsabilitate pentru mediu.
    • Like 0
  • Problema mare cu deseurile in Romania nu e la oameni, ci la autoritati. Mai precis, nu exita facilitati pentru reciclare. Unde sunt topite bidoanele ("sticlele de plastic") si refolosit plasticul in Romania? Are Romania suficienta industrie care produce bunuri din mase platice provenite din deseuri retopite? La fel si cu sticla. Metalele sunt refolosite (de aia auzi "Feare vechi looom") si cam atat (daca ar fi fabrici ce ar avea nevoie de plastic vechi, ai auzi "plastice vechi loom"). Degeaba colectezi gunoiul selectiv cand masina primariei vine si varsa totul in acelasi container pe care il duce la aceiasi groapa de gunoi.
    • Like 0


Îți recomandăm

Alex Livadaru

„Și ce dacă un om e analfabet funcțional? Al meu merge la facultate”, se întreabă unii. Este relevant și te afectează și pe tine, ne afectează pe toți. Societatea, țara, statul (și tot ce reprezintă el) au nevoie de indivizi cu minimum de cunoștințe și capacitatea de a gândi, de a raționa. Ești antreprenor? Nu vei avea pe cine angaja, indiferent de post, de la secretară la casieriță (nu vei găsi un salariat care să știe să calculeze cât trebuie să pună pe etichetă dacă unui produs de 100 de lei i se face un discount de 20%, și apoi unul de 5% din noul preț - acesta a fost unul dintre subiecte la ultimele teste).

Citește mai mult

Avion privat Romania / sursa foto: Profimedia

Nu Inspecția Judiciară a aflat. Nu CSM-ul. Nu ANI, nu declarațiile de avere, nu vreun mecanism de integritate. Un hacker a intrat în serverele companiei Toyo Aviation și a scos la vânzare, pe dark web, lista pasagerilor. Așa a ajuns România să afle cine zboară cu jetul privat și cu cine.

Citește mai mult

Deschiderea anului scolar / sursa foto: Inquam Photos

Dragi diriguitori ai învățământului românesc, cu cât veți face mai complicate teoriile alea „savante” de la română și de la matematică cu care îi îndopați forțat pe copii, de foarte micuți, cu atât analfabetismul funcțional în țara asta va fi mai mare.

Citește mai mult

Nicusor Dan in biserica / sursa foto: Inquam Photos

Campania electorală a început deja în România. Se prelinge prin biserici și prin târgușoare de la sat, dar și-a găsit locul cu precădere printre icoane. De data asta, însă, catedralele nu mai sunt monopolizate de un singur candidat. Tiptil, un altul se arată.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Fabrica auto China / sursa foto: Profimedia

Vorbeam într-un articol anterior despre aspectele sociale ale Chinei. În acest articol, o să vă vorbesc despre ce am observat din punct de vedere industrial în China și ce aspecte sunt diferite față de cele europene. Mă voi concentra pe partea de Industrie auto, deoarece în această industrie activez.

Citește mai mult