Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

De la greva regală, la greva prezidențială?

Președintele Iohannis se găsește în situația Regelui Mihai din vara anului 1945. Atunci, șeful statului i-a cerut premierului să demisioneze. Având în spate tancurile sovietice și încălcând Constituția din 1923, aflată în vigoare, Petru Groza s-a făcut că nu aude. Mihai a răspuns cu greva regală – a refuzat să mai semneze hotărârile emise de guvern, care, astfel, rămâneau ilegale.

Acum, președintele Iohannis este și el ultima redută instituțională în fața tentativei de ocupare a României de către detașamentele de asalt ale lui Dragnea și Tăriceanu. Spre deosebire de 1945, ocupanții de astăzi au fost votați de români. Ceea ce lui Dragnea nu-i ajunge, vrea să fie susținut de tancurile americano-israeliene și de dronele Chinei comuniste. 

Klaus Iohannis poate să intre în grevă prezidențială și să nu emită decretul de revocare a procurorului-șef DNA pe care i-l cere Curtea Constituțională. Regele Mihai a fost silit să abdice, Iohannis are șansa referendumului în cazul în care va fi suspendat de majoritatea PSD-ALDE. Consultarea populară ar avea o justificare, morală, logică și de bun-simț, pentru că logica, morala și bunul-simț sunt călcate în picioare prin această sentință de majoritatea politică din CCR: există vreo situație, în tot ce prevede legea că face președintele României, în care acesta să nu aibă dreptul de a decide măcar o dată, fiind redus la condiția de iscălitor? Președintele poate respinge o propunere de prim-ministru și nu poate respinge o propunere de revocare a unui procuror-șef?

În programul prezentat în alegerile din 2016, PSD-ALDE nu au suflat un cuvânt despre acest război împotriva anticorupției și Justiției. Nu știm dacă poporul român este de acord cu acest atac masiv, care a culminat astăzi prin lovitura dată magistraților de către CCR. Prin urmare, la referendum, oamenii pot să se pronunțe: suntem de acord cu ce fac Dragnea și Tăriceanu, deci Iohannis pleacă, sau nu suntem de acord, și președintele rămâne. Kovesi oricum nu ar rămâne, pentru că Tăriceanu, ca președinte interimar, ar demite-o pe loc.

Este posibil însă și ca președintele să se conformeze ordinului CCR. Ce a comis acum majoritatea politică, adică cei 6 judecători anti Justiție, este nedrept, dar să nu uităm că în 2012, tot CCR, având în componență o majoritate politică băsesciană, a pulverizat voturile a 7.400.000 de români, menținându-l încă doi ani în funcție pe T. Băsescu. Și ne-am supus cu toții acelei decizii nedrepte, dar legale. Ar fi un argument să ne supunem și acum. Rămânând însă magistraților și societății civile să continue lupta pentru independența Justiției. 

Coaliția puterii, prin vocea ministrului Toader, se declară satisfăcută în caz că doamna Kovesi și-ar da demisia. Dacă ar face asta, șefa DNA ar trimite la coș avizul CSM și propriile-i apărări, prezentate public și în fața secției de procurori.

O a patra posibilitate, recomandată de barbugiul politic Băsescu, ar fi tergiversarea decretului de revocare de către președinte până anul viitor, când se încheie mandatul dnei Kovesi. Pe lângă faptul că ar fi degradantă utilizarea unui asemenea tertip, este foarte probabil ca toate acțiunile DNA să fie contestate în justiție pe baza hotărârii CCR care o înlătură din funcție pe șefa instituției.

Iată, prin urmare, câte depind de președintele Iohannis. Avem acest sumbru prilej, cei care l-am votat în 2014, să vedem dacă, dincolo de zâmbetele pneumatice și vorbirea sa de robot umanoid, se află, totuși, un om...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

 expert contabil

Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți, impozitul crește de la 1.111 lei la 1.905 lei, iar firmele trebuie să verifice activul net și capitalul social înainte de a face orice distribuție. „Cota de 16% intră în vigoare de la 1 ianuarie, dar se aplică pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie. Or, ce dividende pot eu să distribui în ianuarie? Pe cele din trimestru IV, cele care se formează chiar acum”, explică expertul contabil.

Citește mai mult