Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

De la greva regală, la greva prezidențială?

Președintele Iohannis se găsește în situația Regelui Mihai din vara anului 1945. Atunci, șeful statului i-a cerut premierului să demisioneze. Având în spate tancurile sovietice și încălcând Constituția din 1923, aflată în vigoare, Petru Groza s-a făcut că nu aude. Mihai a răspuns cu greva regală – a refuzat să mai semneze hotărârile emise de guvern, care, astfel, rămâneau ilegale.

Acum, președintele Iohannis este și el ultima redută instituțională în fața tentativei de ocupare a României de către detașamentele de asalt ale lui Dragnea și Tăriceanu. Spre deosebire de 1945, ocupanții de astăzi au fost votați de români. Ceea ce lui Dragnea nu-i ajunge, vrea să fie susținut de tancurile americano-israeliene și de dronele Chinei comuniste. 

Klaus Iohannis poate să intre în grevă prezidențială și să nu emită decretul de revocare a procurorului-șef DNA pe care i-l cere Curtea Constituțională. Regele Mihai a fost silit să abdice, Iohannis are șansa referendumului în cazul în care va fi suspendat de majoritatea PSD-ALDE. Consultarea populară ar avea o justificare, morală, logică și de bun-simț, pentru că logica, morala și bunul-simț sunt călcate în picioare prin această sentință de majoritatea politică din CCR: există vreo situație, în tot ce prevede legea că face președintele României, în care acesta să nu aibă dreptul de a decide măcar o dată, fiind redus la condiția de iscălitor? Președintele poate respinge o propunere de prim-ministru și nu poate respinge o propunere de revocare a unui procuror-șef?

În programul prezentat în alegerile din 2016, PSD-ALDE nu au suflat un cuvânt despre acest război împotriva anticorupției și Justiției. Nu știm dacă poporul român este de acord cu acest atac masiv, care a culminat astăzi prin lovitura dată magistraților de către CCR. Prin urmare, la referendum, oamenii pot să se pronunțe: suntem de acord cu ce fac Dragnea și Tăriceanu, deci Iohannis pleacă, sau nu suntem de acord, și președintele rămâne. Kovesi oricum nu ar rămâne, pentru că Tăriceanu, ca președinte interimar, ar demite-o pe loc.

Este posibil însă și ca președintele să se conformeze ordinului CCR. Ce a comis acum majoritatea politică, adică cei 6 judecători anti Justiție, este nedrept, dar să nu uităm că în 2012, tot CCR, având în componență o majoritate politică băsesciană, a pulverizat voturile a 7.400.000 de români, menținându-l încă doi ani în funcție pe T. Băsescu. Și ne-am supus cu toții acelei decizii nedrepte, dar legale. Ar fi un argument să ne supunem și acum. Rămânând însă magistraților și societății civile să continue lupta pentru independența Justiției. 

Coaliția puterii, prin vocea ministrului Toader, se declară satisfăcută în caz că doamna Kovesi și-ar da demisia. Dacă ar face asta, șefa DNA ar trimite la coș avizul CSM și propriile-i apărări, prezentate public și în fața secției de procurori.

O a patra posibilitate, recomandată de barbugiul politic Băsescu, ar fi tergiversarea decretului de revocare de către președinte până anul viitor, când se încheie mandatul dnei Kovesi. Pe lângă faptul că ar fi degradantă utilizarea unui asemenea tertip, este foarte probabil ca toate acțiunile DNA să fie contestate în justiție pe baza hotărârii CCR care o înlătură din funcție pe șefa instituției.

Iată, prin urmare, câte depind de președintele Iohannis. Avem acest sumbru prilej, cei care l-am votat în 2014, să vedem dacă, dincolo de zâmbetele pneumatice și vorbirea sa de robot umanoid, se află, totuși, un om...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

MERCOSUR. Sursa foto: Profimedia

O piață comună cu Mercosur elimină bariere tarifare și netarifare din calea exporturilor. Mai ales a exporturilor de valoare adăugată mare: autoturisme, tractoare (cele de la Reghin se vând ca pâinea caldă în Chile, în dauna chinezilor), echipamente electrice etc. Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu Mercosur aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult