Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

De la greva regală, la greva prezidențială?

Președintele Iohannis se găsește în situația Regelui Mihai din vara anului 1945. Atunci, șeful statului i-a cerut premierului să demisioneze. Având în spate tancurile sovietice și încălcând Constituția din 1923, aflată în vigoare, Petru Groza s-a făcut că nu aude. Mihai a răspuns cu greva regală – a refuzat să mai semneze hotărârile emise de guvern, care, astfel, rămâneau ilegale.

Acum, președintele Iohannis este și el ultima redută instituțională în fața tentativei de ocupare a României de către detașamentele de asalt ale lui Dragnea și Tăriceanu. Spre deosebire de 1945, ocupanții de astăzi au fost votați de români. Ceea ce lui Dragnea nu-i ajunge, vrea să fie susținut de tancurile americano-israeliene și de dronele Chinei comuniste. 

Klaus Iohannis poate să intre în grevă prezidențială și să nu emită decretul de revocare a procurorului-șef DNA pe care i-l cere Curtea Constituțională. Regele Mihai a fost silit să abdice, Iohannis are șansa referendumului în cazul în care va fi suspendat de majoritatea PSD-ALDE. Consultarea populară ar avea o justificare, morală, logică și de bun-simț, pentru că logica, morala și bunul-simț sunt călcate în picioare prin această sentință de majoritatea politică din CCR: există vreo situație, în tot ce prevede legea că face președintele României, în care acesta să nu aibă dreptul de a decide măcar o dată, fiind redus la condiția de iscălitor? Președintele poate respinge o propunere de prim-ministru și nu poate respinge o propunere de revocare a unui procuror-șef?

În programul prezentat în alegerile din 2016, PSD-ALDE nu au suflat un cuvânt despre acest război împotriva anticorupției și Justiției. Nu știm dacă poporul român este de acord cu acest atac masiv, care a culminat astăzi prin lovitura dată magistraților de către CCR. Prin urmare, la referendum, oamenii pot să se pronunțe: suntem de acord cu ce fac Dragnea și Tăriceanu, deci Iohannis pleacă, sau nu suntem de acord, și președintele rămâne. Kovesi oricum nu ar rămâne, pentru că Tăriceanu, ca președinte interimar, ar demite-o pe loc.

Este posibil însă și ca președintele să se conformeze ordinului CCR. Ce a comis acum majoritatea politică, adică cei 6 judecători anti Justiție, este nedrept, dar să nu uităm că în 2012, tot CCR, având în componență o majoritate politică băsesciană, a pulverizat voturile a 7.400.000 de români, menținându-l încă doi ani în funcție pe T. Băsescu. Și ne-am supus cu toții acelei decizii nedrepte, dar legale. Ar fi un argument să ne supunem și acum. Rămânând însă magistraților și societății civile să continue lupta pentru independența Justiției. 

Coaliția puterii, prin vocea ministrului Toader, se declară satisfăcută în caz că doamna Kovesi și-ar da demisia. Dacă ar face asta, șefa DNA ar trimite la coș avizul CSM și propriile-i apărări, prezentate public și în fața secției de procurori.

O a patra posibilitate, recomandată de barbugiul politic Băsescu, ar fi tergiversarea decretului de revocare de către președinte până anul viitor, când se încheie mandatul dnei Kovesi. Pe lângă faptul că ar fi degradantă utilizarea unui asemenea tertip, este foarte probabil ca toate acțiunile DNA să fie contestate în justiție pe baza hotărârii CCR care o înlătură din funcție pe șefa instituției.

Iată, prin urmare, câte depind de președintele Iohannis. Avem acest sumbru prilej, cei care l-am votat în 2014, să vedem dacă, dincolo de zâmbetele pneumatice și vorbirea sa de robot umanoid, se află, totuși, un om...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon parinti si copii

E vorba de persoane care niciodată nu povestesc despre realizările proprii, ba chiar le minimizează dacă sunt aduse în discuţie de altcineva, care nu îşi spun niciodată părerea, deşi au idei foarte bune, care sunt de obicei submisivi, chiar dacă li se cer lucruri nerezonabile, şi care rar îşi urmează propriile vise, rămȃnȃnd de multe ori la voia conjuncturilor curente. foto: Profimedia

Citește mai mult

Curtea Constitutionala - CCR 2026

Cred că România nu prea mai are multe opțiuni bugetare. Că ne place sau nu, chiar dacă se simte costul vieții tot mai mare. România e crescut pe datorie, când dobânda era modică. Acum însă plătim pentru distracția din perioada 2020-2024. Și dacă nu vom reuși să ajungem într-un punct comun, politic și social acceptat, situația va deveni mult mai grea. Cu mai multe tăieri de bugete. Fie ca în criza din 2008, fie prin inflație și dobânzi. foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește mai mult

Elon Musk 55 ani

După pierderea „bătăliei de la Cernavodă”, încheiată cu odată închiderea celui de-al doilea reactor al singurei noastre centrale nucleare, urmărim cu sufletul la gură veștile despre noi surse de energie care să ne salveze economia și stilul de viață. Facem aceste eforturi pentru că, surpriză!, când seceta lovește Europa și România nu doar hidrocentralele au de suferit, ci și reactoarele care se bazează pe apele râurilor și fluviilor pentru a se răci. foto: Profimedia

Citește mai mult

mancare - canicula

Printre multele întrebări pe care schimbarea asta intensă de climă le pune apare și aceea a schimbării întregului sistem personal pe care fiecare îl are în jurul hranei - când și ce cumpărăm, când gătim, ce ținem în frigider, la ce oră mergem la restaurant sau ieșim la terasă. imagine realizată cu AI

Citește mai mult