Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Demitizare: „Justiţia închide consumatorii de droguri”

Inchisoare -

Imagine cu titlu generic/ Foto: Charles Fox / Camerapress / Profimedia

Există un mit care circulă pe internet, cu susţinerea unor persoane care se pretind criminologi, ce afirmă că închisorile sunt pline de consumatori de substanţe, condamnaţi de justiţia română, care nu vrea să se concentreze pe traficanţi. Mai mult, există declaraţii ale unor tineri politicieni cum că se fac dosare penale pentru jumătate dintre copiii şi tinerii din România. Pe fondul acestor susţineri iresponsabile, au apărut în spaţiul public psihologi şi psihiatri care pretind că statul român trebuie să renunţe la pedepsele pentru consumul de substanţe interzise care ar trebui tratat exclusiv ca o problemă de sănătate. Prin statisticile de mai jos infirm categoric aceste afirmaţii.

DOVEZI: În ultima lună am solicitat mai multe date statistici de la CSM cu privire la cauzele finalizate de judecători în ultimii cinci ani. Pentru că aceste date – din păcate – nu sunt publice, am purtat o corespondenţă repetată pentru a mă documenta cu privire la majorii şi minorii care au primit o soluţie definitivă de sancţionare din partea instanţelor, pentru droguri şi pentru etnobotanice. Am primit răspunsurile prin adresele nr. 4/19024 din 11.10.2023, nr. 4/19523 din 17.10.2023 şi adresa nr. 5/19866 din 19.11.2023

STATISTICI TRAFICANŢI:

– Datele ne arată că, în ultimii 5 ani şi jumătate, la nivel naţional, numărul celor sancţionaţi penal pentru că au dat sau vândut substanţe interzise (de la etnobotanice şi farmaceutice, la canabis, cristale şi heroină) este de 3.638, ceea ce înseamnă 16 traficanţi pe an în fiecare judeţ.

– Dintre cei condamnaţi au ajuns în penitenciar 41%, adică 6 traficanţi într-un an. Dintre cei închişi în toată această perioadă de cinci ani şi jumătate, numai 2 traficanţi sunt minori.

STATISTICI CONSUMATORI:

– În aceeaşi perioadă, numărul celor sancţionaţi penal pentru deţinerea de substanţe interzise în vederea consumului propriu este de 1.398, adică 3 consumatori pe an în fiecare judeţ.

– Dintre cei condamnaţi, doar 22% au ajuns în penitenciar, adică unul la un interval de doi ani. Nu deţinem date cu privire la minorii consumatori închişi pentru deţinere, dar statistica ne arată că dacă toţi cei condamnaţi ar fi fost închişi, atunci ar putea fi maxim 12 în toată ţara în ultimii cinci ani şi jumătate.

SINTEZA DATELOR: Pentru operaţiuni cu substanţe interzise, în fiecare judeţ ajung in penitenciar 6 traficanţi pe an şi un consumator o dată la doi ani. În privinţa minorilor închişi, în toată ţara ajunge în centrul de detenţie un minor traficant o dată la trei ani şi un număr de maxim doi pe an pentru deţinerea în vederea consumului propriu.

CONCLUZIE: Este evident că statul român nu vânează consumatori. Prezenţa consumatorilor în penitenciare este excepţională şi nu impune nici pe departe modificarea politicilor penale abordate până în prezent.

Articol publicat mai întâi pe Vedem Just 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Pentru a afla situatia reala este nevoie de un anumit efort si in plus aceasta nu face rating deci nu iese banul asa ca se vine cu inventii. Nimic nou in peisajul media autohton. In alta oridine de idei, este posibil ca cei inchisi sa fi fost gasiti vinovati si de alte fapte penale comise sub influenta consumului de droguri aparand astfel in statistici.
    • Like 3
    • @ Mihai
      Corect! Sau, posibil cei condamnați pentru deținere de substanțe interzise să fi avut o cantitate mare. Nu cred că a fost condamnat cineva pentru o pastilă sau o ciupercă halucinogenă dar dacă unul a fost prins cu un portbagaj plin, condamnarea are sens.
      • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult