Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Demitizare: „Justiţia închide consumatorii de droguri”

Inchisoare -

Imagine cu titlu generic/ Foto: Charles Fox / Camerapress / Profimedia

Există un mit care circulă pe internet, cu susţinerea unor persoane care se pretind criminologi, ce afirmă că închisorile sunt pline de consumatori de substanţe, condamnaţi de justiţia română, care nu vrea să se concentreze pe traficanţi. Mai mult, există declaraţii ale unor tineri politicieni cum că se fac dosare penale pentru jumătate dintre copiii şi tinerii din România. Pe fondul acestor susţineri iresponsabile, au apărut în spaţiul public psihologi şi psihiatri care pretind că statul român trebuie să renunţe la pedepsele pentru consumul de substanţe interzise care ar trebui tratat exclusiv ca o problemă de sănătate. Prin statisticile de mai jos infirm categoric aceste afirmaţii.

DOVEZI: În ultima lună am solicitat mai multe date statistici de la CSM cu privire la cauzele finalizate de judecători în ultimii cinci ani. Pentru că aceste date – din păcate – nu sunt publice, am purtat o corespondenţă repetată pentru a mă documenta cu privire la majorii şi minorii care au primit o soluţie definitivă de sancţionare din partea instanţelor, pentru droguri şi pentru etnobotanice. Am primit răspunsurile prin adresele nr. 4/19024 din 11.10.2023, nr. 4/19523 din 17.10.2023 şi adresa nr. 5/19866 din 19.11.2023

STATISTICI TRAFICANŢI:

– Datele ne arată că, în ultimii 5 ani şi jumătate, la nivel naţional, numărul celor sancţionaţi penal pentru că au dat sau vândut substanţe interzise (de la etnobotanice şi farmaceutice, la canabis, cristale şi heroină) este de 3.638, ceea ce înseamnă 16 traficanţi pe an în fiecare judeţ.

– Dintre cei condamnaţi au ajuns în penitenciar 41%, adică 6 traficanţi într-un an. Dintre cei închişi în toată această perioadă de cinci ani şi jumătate, numai 2 traficanţi sunt minori.

STATISTICI CONSUMATORI:

– În aceeaşi perioadă, numărul celor sancţionaţi penal pentru deţinerea de substanţe interzise în vederea consumului propriu este de 1.398, adică 3 consumatori pe an în fiecare judeţ.

– Dintre cei condamnaţi, doar 22% au ajuns în penitenciar, adică unul la un interval de doi ani. Nu deţinem date cu privire la minorii consumatori închişi pentru deţinere, dar statistica ne arată că dacă toţi cei condamnaţi ar fi fost închişi, atunci ar putea fi maxim 12 în toată ţara în ultimii cinci ani şi jumătate.

SINTEZA DATELOR: Pentru operaţiuni cu substanţe interzise, în fiecare judeţ ajung in penitenciar 6 traficanţi pe an şi un consumator o dată la doi ani. În privinţa minorilor închişi, în toată ţara ajunge în centrul de detenţie un minor traficant o dată la trei ani şi un număr de maxim doi pe an pentru deţinerea în vederea consumului propriu.

CONCLUZIE: Este evident că statul român nu vânează consumatori. Prezenţa consumatorilor în penitenciare este excepţională şi nu impune nici pe departe modificarea politicilor penale abordate până în prezent.

Articol publicat mai întâi pe Vedem Just 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Pentru a afla situatia reala este nevoie de un anumit efort si in plus aceasta nu face rating deci nu iese banul asa ca se vine cu inventii. Nimic nou in peisajul media autohton. In alta oridine de idei, este posibil ca cei inchisi sa fi fost gasiti vinovati si de alte fapte penale comise sub influenta consumului de droguri aparand astfel in statistici.
    • Like 3
    • @ Mihai
      Corect! Sau, posibil cei condamnați pentru deținere de substanțe interzise să fi avut o cantitate mare. Nu cred că a fost condamnat cineva pentru o pastilă sau o ciupercă halucinogenă dar dacă unul a fost prins cu un portbagaj plin, condamnarea are sens.
      • Like 1


Îți recomandăm

dr ROXANA VOICA

Cuvântul „sănătos" și-a pierdut, treptat, orice conținut. A mânca sănătos a ajuns să însemne orice: piftie ca sănătate curată, un covrig cu banană dimineața, un suc de portocale la micul dejun. Fiecare are propriile mituri nutriționale, moștenite din familie sau preluate din anturaj și rețelele sociale. Puțini ajung să le pună cu adevărat sub semnul întrebării. Asta pentru că nimeni nu ne-a explicat, cu adevărat, ce se întâmplă în corpul nostru atunci când mâncăm.

Citește mai mult

Romania AI business / sursa foto: Profimedia

Antreprenorii din România, în special cei care dețin firme mici, indiferent de domeniu, ar trebui să treacă peste tradiționalism, comoditate și suspiciuni și să implementeze cât mai repede inteligența artificială în cel puțin o activitate. Aceasta este ideea principală pe care am extras-o din workshop-ul „Cum devine AI-ul partenerul tău de business”, susținut de Matei Mișarca, Chapter Lead - AI Engineering Vodafone România, la BT Stup. Conform acestuia, inteligența artificială nu „vine”, ci este deja aici, iar cel mai mare risc este inacțiunea.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Din Gardianul Lumii, America a devenit Gangsterul Lumii. Europa trebuie să se apere nu numai de Rusia lui Putin, ci și de SUA lui Trump, care îi târnosește sistematic imaginea. Franța, Italia, Spania au abandonat strategia umilitoare: „Când te scuipă Trumpul, fă-te că plouă și întoarce și celălalt obraz”, refuzând net folosirea bazelor de pe teritoriul lor pentru războiul lui Trump cu Iran, ba chiar și survolul pentru avioanele militare americane.

Citește mai mult

Florin Negruțiu editorial

Dl. Grindeanu avea dreptate, doar că a omis un „doar”: „Nu putem fi prizonierii unei guvernări care ia DOAR pâinea de pe masa românilor”, trebuia să spună dl. Grindeanu. Pentru că, la cât clefăiesc lăcustele astea lacome de la Partid, așteptați-vă să vă ia nu doar pâinea, ci și masa și casa cu totul.

Citește mai mult

Alex Livadaru

Imaginați-vă că niște oameni care nu se pregătesc și nu sunt testați cu adevărat scapă nestingheriți pe străzi, șosele, autostrăzi, în România și UE. Conduc tiruri de zeci de tone, cărând mărfuri din toate categoriile (unele periculoase), camioane folosite în construcții și în general mijloace de transport care se manevrează greu, riscă să facă balans la manevre bruște, trebuie încărcate cu cap, cu anumite cantități, echilibrate prin modul în care sunt așezate produsele și așa mai departe.

Citește mai mult