Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Democrația votului greu

Propunând diploma de bacalaureat ca permis de vot, am făcut, în termeni cât se poate de civilizați, o ipoteză epistocratică menită dialogului. Replicile primite pe Republica.ro, facebook, youtube, site-uri, televiziuni etc. au fost în număr mare – nu poate decât să mă bucure interesul stârnit de o astfel de idee.

Din păcate, însă, cele mai multe dintre postări se plasează sub semnul zicerii lui Titu Maiorescu despre care am mai pomenit: „Nu e în chestie”. Sau, academic vorbind, ignoratio elenchi, vorbitul pe lângă teza în discuție. 

Să începem cu insultele. Multe și colorate, de la bou până la sclerozat și fascist, adresate subsemnatului. Dincolo de calitatea umană a emitenților pe care o dovedesc astfel de reacții, acestea conțin un fault logic comun: argumentum ad hominem, legarea adevărului sau falsului unei afirmații de persoana care o enunță. Din aserțiunea că aș fi bou nu rezultă cu necesitate că a condiționa votul de bac este o prostie. Nu este exclus ca un prost să spună, la un moment dat, un lucru înțelept.

Nici măcar faptul că am comis o greșeală gramaticală în emisiunea de la Digi 24 nu invalidează ceea ce am susținut. Am spus „nu vor apare oameni”, în loc de „nu vor apărea”. Prezint scuze și nu pot decât să vă asigur că știu foarte bine cum se conjugă a apărea, a părea, a plăcea, a tăcea, a vedea, dar am, rareori, scăpări de minte din pricina uzurii și/sau nervozității – le voi recunoaște și corecta întotdeauna. Voi promova în continuare necesitatea exprimării corecte în limba română, aplicabilă, bineînțeles, și mie.

Fascist însă, nu este o insultă simplă. În mod evident, cei care au proferat asta, nu au habar ce înseamnă fascist, au luat cuvântul din propaganda comunistă, altfel nu ar fi putut tasta o asemenea enormitate. Ultranaționalismul totalitar discriminează brutal în funcție de naționalitate și rasă, educația fiind nu cerută, ci refuzată celor „inferiori”. 

Alți replicanți îmi transmit că știu ei niște idioți cu bacalaureat. Nu am spus nicio clipă că diploma de bacalaureat este o garanție pentru inteligență și cultură. Nu sunt nici licența, nici masteratul, nici doctoratul. Am spus că probabilitatea de a fi un votant responsabil este mai mare dacă treci acest examen, decât dacă pici sau nici nu te prezinți.

Unii acceptă ideea examenului de vot dar nu acceptă ca acesta să fie bacalaureatul, vor un test nou, de cunoștințe plus IQ. Este posibil, dar ar fi mult mai complicat de introdus, cu lungi controverse pentru a-i stabili structura. Bac-ul are avantajul că există și este încadrat într-o procedură.

„Cunosc tinichigii mai inteligenți și cu bun-simț decât inși cu o facultate, ba chiar cu mai multe”, sună o altă obiecție. Este posibil, dar sunt nevoit să repet: nu inteligența, concept multiform, greu de definit, aștept să fie probată prin examenul de bac, ci dorința omului de a se informa. Tinichigiul nostru, dacă vrea să se implice în viața civică, poate să învețe și să-și dea bacalaureatul la orice vârstă, ca să poată vota. Dacă este capabil de asta, atunci sunt considerabile șansele ca el să se informeze, să mediteze când votează și să nu-și vândă votul pe mici și bere, căci a muncit pentru el.

„Nu cred că bacalaureatul ne va salva de dictatura prostiei” este părerea unor contributori. Nici eu nu pot să afirm cu certitudine că această condiționare va îmbunătăți votul. Pot doar să sper.

Bacalaureat înseamnă certificarea unui nivel mediu de educație. Prin urmare, subsemnatul nu ader la conceptul de noocrație al lui Pitagora și Platon, conducerea cetății de către filosofi, dar nici la dictatura clasei muncitoare. Ca să nu mai vorbim de clasa degeaba stătătoare.

Această propunere de a lega votul de cunoaștere înseamnă o întărire a democrației, nu o slăbire. Dreptul de vot este devalorizat prin acordare fără ca beneficiarul să-și manifeste atât dorința, cât și putința de a-l obține. Sunt mulți cei care nu se duc cu anii până la secția de votare ca să-și exercite acest drept.

Votul cu bac l-aș numi, așa cum în finanțe avem denumirea antiinflaționistă leul greu, votul greu.

În încheiere, cred că este bine totuși să precizez: nu îmi fac niciun fel de iluzii că așa ceva ar putea fi... votat (!) de Parlament în timpul vieții mele. Am vrut doar să vorbesc despre rolul reducerii ignoranței în îmbunătățirea omului și societății.

Vă adresez, deci, stimați Republicani, următoarea întrebare: Cum ar putea fi mai rău dacă s-ar introduce votul greu?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult