Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Democrația votului greu

Propunând diploma de bacalaureat ca permis de vot, am făcut, în termeni cât se poate de civilizați, o ipoteză epistocratică menită dialogului. Replicile primite pe Republica.ro, facebook, youtube, site-uri, televiziuni etc. au fost în număr mare – nu poate decât să mă bucure interesul stârnit de o astfel de idee.

Din păcate, însă, cele mai multe dintre postări se plasează sub semnul zicerii lui Titu Maiorescu despre care am mai pomenit: „Nu e în chestie”. Sau, academic vorbind, ignoratio elenchi, vorbitul pe lângă teza în discuție. 

Să începem cu insultele. Multe și colorate, de la bou până la sclerozat și fascist, adresate subsemnatului. Dincolo de calitatea umană a emitenților pe care o dovedesc astfel de reacții, acestea conțin un fault logic comun: argumentum ad hominem, legarea adevărului sau falsului unei afirmații de persoana care o enunță. Din aserțiunea că aș fi bou nu rezultă cu necesitate că a condiționa votul de bac este o prostie. Nu este exclus ca un prost să spună, la un moment dat, un lucru înțelept.

Nici măcar faptul că am comis o greșeală gramaticală în emisiunea de la Digi 24 nu invalidează ceea ce am susținut. Am spus „nu vor apare oameni”, în loc de „nu vor apărea”. Prezint scuze și nu pot decât să vă asigur că știu foarte bine cum se conjugă a apărea, a părea, a plăcea, a tăcea, a vedea, dar am, rareori, scăpări de minte din pricina uzurii și/sau nervozității – le voi recunoaște și corecta întotdeauna. Voi promova în continuare necesitatea exprimării corecte în limba română, aplicabilă, bineînțeles, și mie.

Fascist însă, nu este o insultă simplă. În mod evident, cei care au proferat asta, nu au habar ce înseamnă fascist, au luat cuvântul din propaganda comunistă, altfel nu ar fi putut tasta o asemenea enormitate. Ultranaționalismul totalitar discriminează brutal în funcție de naționalitate și rasă, educația fiind nu cerută, ci refuzată celor „inferiori”. 

Alți replicanți îmi transmit că știu ei niște idioți cu bacalaureat. Nu am spus nicio clipă că diploma de bacalaureat este o garanție pentru inteligență și cultură. Nu sunt nici licența, nici masteratul, nici doctoratul. Am spus că probabilitatea de a fi un votant responsabil este mai mare dacă treci acest examen, decât dacă pici sau nici nu te prezinți.

Unii acceptă ideea examenului de vot dar nu acceptă ca acesta să fie bacalaureatul, vor un test nou, de cunoștințe plus IQ. Este posibil, dar ar fi mult mai complicat de introdus, cu lungi controverse pentru a-i stabili structura. Bac-ul are avantajul că există și este încadrat într-o procedură.

„Cunosc tinichigii mai inteligenți și cu bun-simț decât inși cu o facultate, ba chiar cu mai multe”, sună o altă obiecție. Este posibil, dar sunt nevoit să repet: nu inteligența, concept multiform, greu de definit, aștept să fie probată prin examenul de bac, ci dorința omului de a se informa. Tinichigiul nostru, dacă vrea să se implice în viața civică, poate să învețe și să-și dea bacalaureatul la orice vârstă, ca să poată vota. Dacă este capabil de asta, atunci sunt considerabile șansele ca el să se informeze, să mediteze când votează și să nu-și vândă votul pe mici și bere, căci a muncit pentru el.

„Nu cred că bacalaureatul ne va salva de dictatura prostiei” este părerea unor contributori. Nici eu nu pot să afirm cu certitudine că această condiționare va îmbunătăți votul. Pot doar să sper.

Bacalaureat înseamnă certificarea unui nivel mediu de educație. Prin urmare, subsemnatul nu ader la conceptul de noocrație al lui Pitagora și Platon, conducerea cetății de către filosofi, dar nici la dictatura clasei muncitoare. Ca să nu mai vorbim de clasa degeaba stătătoare.

Această propunere de a lega votul de cunoaștere înseamnă o întărire a democrației, nu o slăbire. Dreptul de vot este devalorizat prin acordare fără ca beneficiarul să-și manifeste atât dorința, cât și putința de a-l obține. Sunt mulți cei care nu se duc cu anii până la secția de votare ca să-și exercite acest drept.

Votul cu bac l-aș numi, așa cum în finanțe avem denumirea antiinflaționistă leul greu, votul greu.

În încheiere, cred că este bine totuși să precizez: nu îmi fac niciun fel de iluzii că așa ceva ar putea fi... votat (!) de Parlament în timpul vieții mele. Am vrut doar să vorbesc despre rolul reducerii ignoranței în îmbunătățirea omului și societății.

Vă adresez, deci, stimați Republicani, următoarea întrebare: Cum ar putea fi mai rău dacă s-ar introduce votul greu?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult