Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Deschis pentru străini: În al doisprezecelea ceas, România ia primele măsuri concrete pentru rezolvarea crizei de pe piața muncii

companie mică

(Foto: Guliver/Getty Images)

În contextul recunoscutei crize de forță de muncă din România, în data de 5 noiembrie 2018 a fost promulgată prin decret Legea nr. 247/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Publicată în Monitorul Oficial în data de 7 noiembrie 2018, aceasta a intrat în vigoare începând cu 10 noiembrie 2018.

De ce este importantă și ce impact va avea?

Legea are ca obiect principal de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.194/2002 și a Ordonanței Guvernului nr. 25/2014, în sensul asigurării transpunerii Directivei (UE) 2016/801 a Parlamentului European și a Consiliului privind condițiile de intrare și de ședere a cetățenilor țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și munca au pair1. 

Cele mai importante amendamente sunt:

- Salariul de referință se modifică de la variantele anterioare la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;

- Pentru încadrarea și prelungirea dreptului de muncă pentru lucrătorii înalt calificați va fi nevoie doar de 2 salarii medii brute în loc de 4 așa cum prevedea legislația anterior;

- Se simplifică procedura de obținere a avizului de muncă pentru lucrătorii permanenți prin eliminarea procedurii de obținere a atestatului de recunoaștere a studiilor de la Ministerul Educației Naționale;

- Se reglementează intrarea și șederea pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică;

- Se reglementează noțiunea de lucrător au pair;

- Se înjumătățesc taxele de obținere a avizelor de muncă de la 200 de euro la 100 euro, respectiv de la 50 de euro la 25 de euro.

În România, criza forței de muncă s-a accentuat foarte mult în ultimii ani iar conform unor estimări, la nivelul anului 2017, aproximativ 70 000 de români au plecat din țară pentru a munci într-un alt stat UE. În consecință, din ce în ce mai multe companii românești sau străine, mai ales din domeniul producției și HoReCa, au ajuns să refuze comenzi sau chiar să-și închidă porțile deoarece nu găsesc suficienți angajați.

Sunt anumite zone economice (de exemplu Timișoara, Cluj, București) care suferă cel mai mult din cauza acestui deficit de forță de muncă, companiile din aceste părți ale țării, căutând să pună în aplicare fel de fel de soluții care să le rezolve problemele. Astfel, multe companii au ajuns să apeleze tot mai des la forță de muncă din afara Uniunii Europene pentru a-și acoperi posturile vacante.

Promulgarea legii nr. 247/2018 va avea un impact pozitiv pentru mediul privat, reducând pragurile de încadrare și simplificând angajarea străinilor în România. În același timp, modificările vor spori aportul de cetățeni ai statelor terțe, atât în domeniul privat deficitar (HoReCa, IT-ul, industria automotive, construcțiile, retailul și centrele de servicii), cât și în zona de specialiști și cercetători pentru dezvoltare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Si acum intrebarea de un milion de lei (vechi): bun, atragem forta de munca din afara. Cat credeti ca o sa stea in Romania?
    Daca romanii (nascuti, crescuti in Romania, cu rude si prieteni in Romania) pleaca in numar foarte mare, de ce ar sta strainii aici mai mult decat strictul necesar?
    • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Pai nici nu vor sta mai mult decat strictul necesar. Un vietnamez castiga 200 USD pe luna. Venit in Romania el va castiga 1000 USD din care va putea trimite acasa 500 USD lunar. Ceea ce in 4 ani inseamna 24.000 USD cam pretul unei case modeste in Vietnam. Deci motive sa vina sunt.

      Romania insa trebuie sa fie desteapta: sa importe muncitori in meseriile necalificate si sa-si concentreze fortele (educatie, salarizare, stimulente) pentru ca romanii sa se dezvolte in zonele inalt calificate. Importul de forta de munca este o masura temporara si trebuie sa ajute economia sa creasca in beneficiul tuturor.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      E simplu, pentru ca sunt alte tari unde traiul este extrem de greu cum ar fi: India,Pakistan,Bangladesh,Vietnam,Nepal. Eu stau in Dubai de aproape 4 ani, astia au construit tot aici cu oameni din tarile de mai sus. In retail la case si in magazine, sunt doar filipineze care zambesc si nu trantesc produsele cum fac ale noastre in Romania. Am un amic din Pakistan care are scoala, a lucrat ca agent de securitate la ambasada US din Pakistan, si acum e door-man la o firma de bijuterii de lux. Are cazare de la companie,transport si salariu 1200 de lei (aproximativ). 800 ii trimite acasa, cu 400 mananca o luna.

      Ca sa iti fac o comparatie, eu cand ma duc la market sa iau mancare pt pisici, tigari si 2 sucuri dau vreo 130. Un plin la masina e 150. Iti dai seama ce mananca ala cu 400 o luna intreaga ? Asa vor fi si in Romania, cu un salariu de 2000 de lei vor munci de 5 ori cat un roman pe 3500 si n-o sa-i vezi ca folosesc lopata pe post de stalp de rezemat.
      • Like 0
    • @ Radu Andrei Malica
      Corect, totdeauna se poate mai rau, nu contest asta. Ce incercam sa spun era: de ce ar ramane in Romania, cand au restul Europei la dispozitie? Daca in Romania e mai bine ca in Bangladesh, in Germania e si mai bine. Concluzia pe care vream sa o trag e ca asta nu e o solutie de durata. O sa avem un fel de turism de munca in loc sa imbunatatim lucrurile pe termen lung si sa oprim emigratia romanilor. Dar na, e o solutie mult mai simpla si mai ieftina. E usor sa dai din pix legi care sa le permita strainilor sa lucreze aici (nu ca a le permite asta ar fi un lucru rau - nu e) decat sa investesti in infrastructura de exemplu. Eee, daca e vorba de investitii, asta inseamna cheltuieli de la buget, si atunci cum mai fura baietii destepti de la buget? Este foarte similar intr-un fel cu ce a facut Sorin Campeanu la educatie acum cativa ani: ce, avem rezultate proaste la bac? Nici o problema, reducem gradul de dificultate! Pac, ia uite cum a crescut promovabilitatea peste noapte! A, investitii in invatamant? 6% din PIB? Ntz, e greu, n-avem...
      • Like 0
  • check icon
    Încet, dar sigur, rămân în țară doar cei ce au votat actuala putere, invalizii, cei cărora le este frică să lucreze afară și.....ceva asiatici mega săraci și disperați care de fapt folosesc România ca trambulină spre vest. Jalnic
    • Like 0
  • Deci în loc să atragem forță de muncă plecată în UE, încurajăm importul de forță de muncă din afara UE. Genius!
    • Like 0


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon e-factura

Dacă ne uităm la primele 7 luni din 2025, cheltuielile au fost mai mari cu peste 20% decât veniturile, în condițiile în care acestea au crescut cu aproape 12% față de anul precedent. Cheltuielile de personal și asistență socială reprezintă aproape 67% din venituri. Dacă adăugăm și costul dobânzilor, care a crescut îngrijorător față de 2024, ajungem la peste 75% din total venituri. foto: Profimedia

Citește mai mult