(Sursa foto MedEuropa.ro)
Făcea pian de când se știa. Părinții o duseseră să ia lecții de dinainte să știe să citească și să scrie. De la început i-a plăcut cum sună: foarte melodios, ca și cum ar zbura.
A intrat la un liceu de muzică în Constanța și a continuat să studieze pianul. Toate rudele o vedeau dând examen de admitere la Conservator și urmând o carieră artistică.
La 17 ani și-a anunțat însă părinții că nu mai dorește să facă muzică. Voia să dea la medicină. Vestea i-a luat prin surprindere pe toți.
„Colega mea de bancă, la un moment dat, mi-a zis: «Eu nu mai fac muzică, fac medicină». Și atunci am stat și m-am gândit: Dar de ce să nu fac și eu medicina? A fost pur și simplu o întâmplare, nu a fost ceva premeditat. Am mers acasă și le-am spus părinților. Mama era total debusolată. Tatăl a fost mai tranșant și mi-a spus: «Faci ce vrei, dar să faci ». A fost declicul care a încheiat povestea cu muzica și a deschis drumul către medicină”, își amintește dr. Cora Gache. Colega sa de bancă este acum pediatru în Statele Unite ale Americii. Dr. Cora Gache este medic primar radioterapeut, șeful secției radioterapie din MedEuropa Constanța.
Aseară, locuința sa din Constanța a răsunat de acordurile din „La Traviata”. Deseori, sâmbăta și duminica, ascultă muzică clasică. „Îmi place foarte mult Traviata. Îmi este la suflet. Am reascultat-o zilele trecute pe Maria Callas. Când văd că nu mai pot, mă duc să ascult un Chopin sau un Mozart. Și atunci mă liniștesc”.
În Facultate, la Iași, i-a plăcut foarte mult medicina internă, dar la rezidențiat s-a întâmplat să aleagă radioterapia. În facultate nu studiase această disciplină. „A fost ceva absolut nou, am îndrăgit-o foarte, foarte mult”.
Își amintește că în primii ani de profesie a făcut naveta.
„Devenisem medic de medicină generală și trebuia să fac naveta undeva pe la marginea județului Constanța. A fost îngrozitor. Mă sculam la 5 dimineața și ajungeam acasă la 8 seara. A fost o perioadă destul de dificilă”, își amintește dr. Cora Gache.
În calitate de stagiar a lucrat la Spitalul Județean Constanța. Apoi a făcut rezidențiatul în radioterapie în București. S-a întors ca medic specialist în Spitalul Județean din Constanța. În 2010 a devenit medic primar, iar în 2013 a plecat să lucreze în Germania, unde avea să se întoarcă și în 2015. Aproximativ un an și jumătate a muncit în Germania.
„Banii pot să existe, dar dacă nu suntem serioși și consecvenți, nu vom avea niciodată un sistem de sănătate ca în Germania”
Diferența între cele două sisteme de sănătate? „Enormă. Sistemul german e construit pe o temelie foarte sănătoasă, riguroasă, cu metodologie deosebit de strictă. Modul în care au dezvoltat oncologia m-a impresionat. Am constatat că nu sunt suficienți doar banii, pentru a face ce au reușit să facă oamenii aceia. Banii pot să existe, dar dacă nu vom fi serioși și consecvenți, nu vom putea avea niciodată un sistem de sănătate așa cum l-au conceput acești oameni în Germania”.
„Pacientul român încă nu cere suficiente informații”
În radioterapie, spre deosebire de mulți dintre pacienții din România, cei germani sunt mult mai bine informați.
„Pacientul german știe ce are, își cunoaște boala. Vorbesc de radioterapie. Primul lucru pe care îl faci ca medic este să îl întrebi dacă își cunoaște boala. Și toți îmi spuneau că își cunosc boala, știu despre ce e vorba, erau bucuroși când despre boala lor se discuta în comisia oncologică.
Pacientul român încă nu cere suficiente informații. Dacă nu i se dau, el trebuie să le ceară. Aici cred că e o diferență între pacientul german și cel român. În Germania pacienții au la dispoziție un sistem complex pentru informare, un site unde pacientul intră și vede ce trebuie să facă și află totul despre boala sa”, spune medicul radioterapeut.
Să lucreze în Germania a fost o reală provocare.
„Acolo a trebuit să fac, în calitate de medic specialist pe radioterapie, proceduri pe care în România medicul nu le face. A trebuit să recoltez de la pacienții germani, am prescris și chimioterapie și nu numai că am prescris, dar am și administrat-o, pentru că acolo medicul e cel care pune perfuzia de chimioterapie, îl urmărește pe pacient 10 minute, iar apoi urmărirea este preluată de asistenta medicală”.
Dr. Cora Gache mărturisește că i-a fost greu când a trebuit să facă pentru prima dată o transfuzie unui pacient. În Germania tot medicul e cel ce face transfuzia. „Este o metodologie foarte riguroasă, semnezi ora la care ai citit, vezi pacientul, întrebi pacientul dacă este el, medicul îi face testul de compatibilitate. Sunt norme scrise pe care toată lumea le respectă, indiferent că este medic rezident, medic primar, medic specialist. Dacă rezidentul este ocupat, vine medicul primar și pune perfuzia. Se lucrează în echipă. Acolo am simțit pentru primă dată că se lucrează într-o echipă și fiecare știe foarte bine ce are de făcut. Dacă unul nu poate, automat celălalt îl suplinește.”
„Pacientul este bine tratat dacă echipa medicală colaborează foarte bine ”
Ce ar aduce în România, din sistemul german de sănătate? „În primul rând seriozitatea, munca și consecvența lor. La noi s-au încercat nenumărate programe de screening, nici unul nu a mers până la capăt. Acolo am văzut un plan de depistare a cancerului de sân extraordinar de bine pus la punct, care a dat rezultate”, spune dr. Cora Gache.
Medicul radioterapeut spune că legătura dimtre cadrul medical și pacient e bine să se bazeze pe fairplay și pe a-i explica pacientului aspectele bolii pe care o are și tratamentul pe care trebuie să îl urmeze. Cu răbdare și dând dovadă de empatie, la consultațiile pe care le oferă în centrul medical din Constanța, medicul Cora Gache le detaliază pacienților săi care își manifestă dorința de a cunoaște mai multe despre modul cum decurge tratamentul de radioterapie.
„Eu, înainte să plec (la unitatea medicală din Germania – n.n.) nu aveam această tehnică de a comunica cu pacientul, de a-i spune, de a-i da atâtea detalii. Întorcându-mă în țară, am aplicat și aici aceeași tehnică de comunicare cu pacientul. Și am constatat că pacienții nu sunt atât de diferiți din acest punct de vedere, și pacienții noștri reacționează la acest mod de comunicare. Unii pun întrebări, doresc să știe cât mai multe despre tratament, durata și efectele lui”, a spus dr Cora Gache.
În Germania sunt stipulate toate cerințele, inclusiv cum trebuie să lămurești pacientul într-o anumită patologie. Pacientul pleacă lămurit din cabinetul medical. Iar acest lucru medicul Cora Gache îl aplică și în România.
Sunt însă și pacienți care, dimpotrivă, nu vor să știe mai multe despre boala lor. Iar dorința le este respectată.
Medicul Cora Gache a „împrumutat” o „metodă nemțească”: pacientul este bine tratat dacă echipa medicală, formată din medici de mai multe specializări, colaborează foarte bine și acționează ca un tot unitar.
Cele mai mari satisfacții le are atunci când se întâlnește cu pacienți care duc o viață normală sau care îi zâmbesc atunci când termină un tratament de radioterapie și nu mai au dureri.
„Sunt multe cazuri în care pacienții ajunși la noi în centru distorsionați de durere, sau în scaun cu rotile, la încheierea terapiei pleacă pe picioare, zâmbind, pentru că simptomatologia s-a remis, iar calitatea vieții lor s-a îmbunătățit. Iar asta reprezintă cea mai mare satisfacție. Mă întâlnesc, după ani de zile, pe stradă, cu pacienți tratați și care se bucură de viață. Este cea mare motivație”, punctează dr Cora Gache, care este convinsă că și în țara noastră se face medicină de performanță.
Unde se vede peste 5-10 ani? „Aici, sau afară”, experimentând tehnici noi din radioterapie, precum stereotaxia.
Am întrebat-o pe dr Cora Gache, într-un scenariu în care ar fi numită ministru al Sănătății, care ar fi trei măsuri pe care le-ar lua. „Aș reforma tot Ministerul Sănătății, aș informatiza sistemul de sănătate până în ultimul cătun”. În plus, medicul susține că e nevoie de elaborarea de politici de sănătate publică, care să fie aplicate unitar, pe întreg teritoriul național, atât în spitale private, cât și în spitale de stat. „Ministerul Sănătății este dirijorul, dar dacă nu își cunoaște partitura, vă dați seama ce iese?”
Acest articol face parte din campania Medicii schimbării, un demers MedLife menit să crească încrederea românilor în sistemul de sănătate. Inițiativa aduce în prim plan modelele pozitive din sistemului medical românesc și arată că evoluția se produce din interior, inspirându-ne să avem încredere în profesioniștii care forțează schimbarea de paradigmă. Curajoșii, întreprinzătorii, vizionarii, cei care împotriva lipsurilor sau a lacunelor sistemului reușesc să-l reformeze puțin câte puțin, în fiecare zi.
Medicii schimbării contureză portretele unor medici excepționali și prezintă exemple de bună practică din întreaga țară, atât din sistemul privat, cât și din cel de stat. Povestea pe care tocmai ați citit-o, a medicului radioterapeut Cora Gache, completează seria poveștilor de pe platforma campaniei.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Este adevarat ca in Germania medicii sint obligati cel putin pe parcursul rezidentei sa puna ei perfuziile.
Adica sa obtina accesul intravenos.
Nu e vorba ca e "sub demnitatea lor".
Dar...in SUA sau Elvetia de ex, medicul nu e obligat sa puna el perfuzii, sau sa obtina acces intravenos.
Uneori , accesul intravenos e greu de obtinut, si un asistent medical care face chestia asta de ani de zile e mult mai eficient decit un medic.
Dar, rolul medicului este cel putin dpdv financiar sa asigure venituri pt el si personalul din subordine, fie ca lucreaza pt un angajator, fie ca lucreaza pt sine.
Asta inseamna sa vada cit mai multi pacienti.
Nu cunosc sistemul din Germania, stiu doar ca rezidentii sint obligati sa faca cam tot.
Dar celelalte doua sisteme le cunosc destul de bine si rolul medicului nu e de a lua singe si a pune perfuzii, ci de a coordona asistentza medicala.in asa fel incit sa fie cost-efficient.
E bine ca un medic sa poata face si acest lucru, dar atunci de ce ar mai avea nevoie de un asistent medical?
In SUA exista meseria de flebotomist.
Care numai cu asta se ocupa,acces intravenos si montarea perfuziilor, la ordinul medicului care trateaza cazul respectiv
Da' pă ce vă bazați cînd ziceți asta?
Că eu știu asistente-șefe care fac asta...
Mai ales daca esti angajat.
Si mai ales cind e vorba de asigurari ca ele platesc serviciile medicale intr-un final.
In general, pentru un pacient nou sint rezervate 30 de minute.
Pentru un follow-up, intre 10 si 15 minute, depinde de caz.Si mai nou, asigurarile cer reducerea timpului la 5 minute pentru un consult clinic.
Un medic internist cu cabinet privat, pentru a face un venit din care sa-si plateasca personalul(care nu se rezuma doar la o asistenta), si celelalte angarale ale business-ului, trebuie sa vada minim 20 de pacienti pe zi(30 in State), iar ca sa faca profit, de la 30 in sus.Nu ai timp , fizic vorbind sa si vorbesti cu pacientul, sa dai ordine si sa mai si iei singe sau sa pui perfuzii.
De aia exista oameni specializati care fac asta.
Pentru ca in timp ce ei fac asta, tu ca medic sa poti vedea urmatorul pacient, caruia evident ca nu-i convine sa fie consultat la o ora dupa ce i-a trecut programarea. In State, in asa numitele Urgent Care clinics, poti ajunge in 12 ore de lucru la 100 de pacienti pe zi.Am o colega care a lucrat 3 ani intr-o asa clinica , dar dupa 3 ani a zis pas, si s-a angajat la un cabinet privat unde vede in jur de 20 de pacienti pe zi, dar cu care sta de vorba in medie 10-15 minute.
Dar, e f adevarat ca in strainatate se sta de vorba cu pacientul si i se dau explicatii.Mai ales cu cei care au nevoie de specialisti din domeniul in care lucreaza doamna doctor Gache.Sau de specialitati chirurgicale.In Elvetia fiecare consult din asta are loc in general intr-o zi sau doua pe saptamina, in spital de cele mai multe ori, cind specialistul nu face altceva decit sta de vorba cu pacientul caruia va trebui sa-i faca interventia.Consultul poate dura intre 30 si 60 de minute, depinde de complexitatea cazului.
In State fiecare specialist a carui activitate se desfasoara in cea mai mare parte in spital are o zi pe saptamina cind face doar consultatii la cabinetul sau privat. O zi fara interventii, doar consultatii ,fie cu pacienti noi, fie follow-up-uri.
Tot la fel de adevarat este ca exista pacienti care se informeaza de pe net si vin cu intrebari foarte precise.E de datoria medicului sa raspunda la ele(daca e la curent, ca uneori pacientul vine cu breaking-news-ul proaspat dat la TV etc), pe un ton care sa nu denote arogantza asa cum se intimpla in general in Ro.
Dar exista si pacienti pe care nu-i intereseaza explicatiile medicale ci doar "sa se faca bine".Sau "sa ii faci bine, nu sa le tii un curs de medicina".Am avut de-a face si cu asemenea oameni.
Prefer sa am de-a face cu oameni care sint cit de cit informati si care pun intrebari, dar majoritatea nu sint asa si trebuie sa explici pe intelesul lor , ca sa fie in cunostintza de cauza cind iau decizii privitor la ce tratament vor face, daca vor sa il faca, daca prefera sa mai astepte, daca vor si a doua opinie, samd.
In Ro am observat si eu ca medicii au in continuare un mod arogant de a se comporta cu pacientii, si in mod sigur si cu colegii de breasla.
Mai ales cei care lucreaza in spitalele mari din Bucuresti si la care ajungi mai greu decit la primul ministru in audientza....vorba vine .....
Asta e....