(Foto: Guliver/Getty Images)
Ca fiecare dintre noi, am și eu un prieten plecat afară, cu care îmi place să port discuții pe WhatsApp.
Facem planuri (inclusiv de afaceri) la distanță, dar, pentru a le realiza, mai e un mic impediment: amicul meu ar trebui să revină în țară.
- Haide, Ștefane, zic eu, vino înapoi în România după facultate (el e anul întâi în Anglia), sunt sigur că se mai schimbă ceva până atunci, să nu ne pierdem speranța...
- Nu vin, frate, îmi răspunde el, dacă nu s-a făcut ceva până acum, ce te mai iluzionezi atât? Nu vezi că România merge din rău în mai rău? Lasă placa cu schimbarea, niciun român din diaspora nu se întoarce doar pentru că speranța îl cheamă înapoi acasă.
Într-adevăr, oamenii plecați au nevoie de lucruri ceva mai concrete să se întoarcă. Tocmai de aceea au și plecat, pentru că mulți și-au pierdut speranța că se poate face ceva în România.
Este o adevărată provocare să-l contaminez cu speranța mea.
Încercând să caut argumente pentru a-l convinge să revină acasă, mă împotmoleam mereu în faptul că nu-i puteam oferi nimic concret, doar vorbe împletite cu aură de patriotism ușor naiv. Prezentul și viitorul României sunt niște ecuații cu foarte multe necunoscute.
Cum pot să-i spun eu că peste 4 ani, când el termină facultatea, va fi mai bine?
Nu am nicio garanție, în afară de entuziasm și crezul în miracole istorice. Îmi dau seama că depășesc gândirea rațională, sperând că o societate precum a noastră poate să renască din propria cenușă.
În argumentarea mea mă lovesc de realități concrete: inflația galopează, investițiile publice sunt la minimum istoric, aproape toate categoriile profesionale trec prin Piața Victoriei „să strige”, analfabetismul funcțional și sărăcia macină 40% dintre copiii români, iar oricât de asiduă a fost campania împotriva corupției, aceasta se regăsește încă într-o stare endemică în instituțiile statului.
- Ne facem o firmă de sondare! Eu cu sociologia, tu cu informatica, înființăm o companie onestă și echidistantă care să livreze firmelor interesate date statistice despre diverși parametri sociali.
- O facem, ok, dar de ce în România și nu în Anglia? De ce să risc să mă întorc în România unde se schimbă Codul fiscal o dată la 2 luni și unde umblăm ca bezmeticii după hârțoage și avize? În Anglia viața e mult mai tihnită și nu citești în fiecare zi știri care să te îngrozească despre ce se întâmplă în jurul tău.
Îi spun că orice ar fi trebuie să pornim de undeva, să creionăm un business și de acolo să sponsorizăm toate planurile și ideile pe care le vom avea.
Este grav faptul că o idee despre cum să-ți faci viitorul se naște deja moartă din cauza lipsei de speranță.
Dincolo de fundalul negru al realității înconjurătoare, trebuie să găsesc și argumente raționale ca să-l conving că putem face istorie și putem apuca să trăim în acea Românie prosperă mult visată.
Folosesc în final argumentul suprem: ar fi o decepție prea greu de suportat să aruncăm prosopul acum, „în mijlocul luptei”.
- Ștefane, hai încoace că avem multe de făcut cu România, promit că dacă pică economia, ne cărăm de aici, dar măcar să fim ultimii care stingem lumina...
Și în timp ce îl ademenesc cu sentimente înalte, îmi zic în sinea mea că, dacă nu voi reuși eu să îl conving, poate prietena lui din România va avea mai mult succes ca mine să-l facă să vină acasă...
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ia hai mai zii ca vreau sa rad un pic.
Mai zi, amice, era sa ma înec de ras!
Străinii au fost doar cumpărători,nimic altceva.
Dvs.,d-le Voicu Nicolae,dacă v-ați trezi în fața unui chilipir gen achiziționarea cu 100 Ron per total a unui perimetru din zona Lipscani,ați spune „NU!”?
Le crește infracționalitatea în timp ce poliția te caută pentru ce postezi pe Facebook. Tocmai au condamnat la închisoare un comediant pentru o gluma de pe Youtube. Nu e totul roz în occident, atâta doar că acolo nu prea aflii, pentru că ziarele nu își fac treaba. Ei nu prea au chestii gen Rise Project sau Cătălin Tolontan.
Și cel mai nașpa e că în sistemele de acolo nu prea ai ce să faci. Aici în România lupta încă se duce. Uite, ăștia de la USR sunt o mână de oameni și au făcut o grămadă de chestii: îți zic ce se petrece în parlament, mai blochează legi, mai trec amendamente, uneori chiar trec legile propuse de ei. Și uite acuma vine și Cioloș, să vedem cum îi iese lui.
Ideea e că România nu e deloc țara în care să trăiești dacă vrei tihnă și confort. Este însă locul în care poți foarte ușor contribui, este un proiect deschis de renovare care însă va aduce rezultate de-abia peste 5/10/15 ani.
Parinti, bunici, sotia nu isi gaseste de lucru afara etc.
S-a terminat. Analfabetismul e in crestere. Talibanismul crestin e in crestere.
Exact cele doua ingrediente pt a creea votanti PSD eterni.
Cu Kovesi speram inca la ceva. Nope.
S-a dus.
Iohannis e prea rafinat pt cocina din parlament. Plus ca oricum presedintele e decor in Romania.
N-ai cu cine.
N-ai cu cineee. Au durat 30 de ani dar m-am prins ca la romani LE PLACE glodul asta. Le PLACE primitivismul.
Asta e.
Plecati cat mai aveti ce vinde. Cand PSD ne va scoate din NATO si UE ....atunci sa te tii..