Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

La ce ne mai trebuie diploma de Bac? Director de liceu: „În loc să meargă la bac, un elev s-a dus la examenul de permisul auto”

Anul acesta, în clasele a XII-a și a XIII-a, erau înscriși, potrivit datelor de la Ministerul Educației, 161.488 de elevi, însă doar 71,23% dintre ei s-au înscris, mai departe, la examenul de Bacalaureat. 

Procentul este mai mic decât anul trecut, când 76% din cei 187.000 de liceeni aflați în clasele terminale s-au înscris la Bac. 

„Astăzi (luni, n.n.) începe examenul de bacalaureat şi urez mult succes tuturor celor 137.344 elevi înscrişi (n.r. din seria curentă și din promoțiile anterioare). Îmi doresc ca fiecare dintre voi să obţineţi rezultate bune şi foarte bune, bazate pe dedicarea voastră din toţi aceşti ani. Însă, tot astăzi, peste 45.000 elevi din clasele a XII-a şi a XIII-a nu vor intra în examenul de bacalaureat. Cred că este nevoie să investim mult mai mult efort în a asigura tuturor elevilor un parcurs educațional complet și pe măsura potențialului lor. România nu îşi poate permite să lase un procent atât de însemnat din generaţiile tinere fără o şansă reală de integrare în piaţa muncii la un nivel adecvat. Aştept ideile tuturor celor interesaţi în a creiona o viziune pentru a schimba această stare de fapt la www.romaniaeducata.eu", a scris pe Facebook președintele Klaus Iohannis.

Alexandru Mitru, directorul liceului teoretic „Ion Ghica” din Răcari, un orășel din județul Dâmbovița, vorbește pentru Republica.ro despre motivele care fac ca mulți dintre liceeni să nu participe la examenul de maturitate. În liceul lui, 15 elevi de clasa a XII-a au rămas corigenți și nu au putut astfel să intre în Bac. 

„Anul acesta, procentul de absolvenți înscriși la Bac este de 100%. Și totuși, astăzi, la proba de competențe avem doi elevi din seria curentă și unul din seria anterioară, care nu s-au prezentat. De obicei, ei se înscriu la Bac, din dorința de a face același lucru cu colegii, de a fi în rândul lumii, însă motivația unora de a susține acest examen este zero. Anul trecut, am avut un caz foarte elocvent: un absolvent nu a venit la examen pentru că avea programată în aceeași zi și proba de permis auto. Și a preferat să dea proba pentru permisul auto, în locul celei de competențe”, spune Alexandru Mitru. 

Pentru unii dintre absolvenții de liceu Bacalaureatul este un obstacol prea greu de trecut: se simt prea puțin pregătiți din capul locului, ca să încerce măcar să îi facă față. Pentru alții, Bacalaureatul nu mai poate reprezenta o poartă către reușita în viață. „Ei au un alt obiectiv, să plece în străinătate, să câștige bani, nu să urmeze o carieră în care au nevoie de Bacalaureat”, a văzut directorul de liceu. Tot anul trecut, un alt elev nu s-a înscris la Bac pentru că a plecat la muncă în străinătate, împreună cu părinții. Anul trecut, 56% dintre absolvenții liceului au promovat în prima sesiune examenul de maturitate, procentul crescând la 62% după cea de-a doua. Procentele situează liceul sub media națională, dar în prima treime a liceelor din județul Dâmbovița.

Recent, liceul „Ion Ghica” a intrat într-un program, „Răcari 2020”, care își propune, între altele, îmbunătățirea rezultatelor elevilor la examenele naționale.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Robert check icon
    Din pacate este trist de adevarat.o poveste asemanatoare dar mult mai grava am auzit de la un inspector scolar.certa o clasa de elevi de clasa XII ca nu isi dau silinta si in acelasi timp ii intreba ce o sa faca la bac.raspunsul vine, care BAC? si ii arata in curtea scolii o fabrica de textile.NIMENI NU AVEA MACAR IN GAND sa dea BAC-ul!!!insa atunci de ce ii mai chinuim sa invete lucruri pe care nu le doresc? De ce nu aflam ce doresc sa faca in viata si sa-i pregatim in directia potrivita? Eu unul insa ma bucur sa vad si astfel de cazuri caci m-am plictisit rau sa vad angajatori care cer si la soferi de TIR studii superioare.
    • Like 0
  • golan check icon
    Cum ba sa tii un elev pe bancile scolii 12 ani de zile din viata sa (10 ani obligatoriu, auzi) si apoi sa nu fie in stare sa rezolve subiectele necesare pentru absolvirea examenului de bacalaureat?
    Examenul in sine nu-i este necesar elevului, ci cunostiintele respective. Este minim-minimorum ce i se cere elevului pentru nota de trecere.
    Examenul nu reprezinta o necesitate pentru elev, dar este un bun indicator pentru performantele profesionale ale educatorilor si profesorilor acestor copii.
    • Like 0
  • check icon
    Bacalaureatul nu este o condiţie sine qua non pentru a reuşi în viaţă. Am avut colegi care, din clasa a VIII-a, s-au dus la şcoala profesională iar ulterior s-au angajat, iar acum sunt oameni respectabili cu familii şi... nepoţi. Cred că noi, părinţii, ne forţăm copiii să facă cea ce n-am reuşit noi în tinereţe. Mai înţelept ar fi să ne facem mai mult timp pentru copiii noştri, să le descoperim talentele sau preferinţele şi să-i îndrumăm spre zona în care pot face performanţe. Spre exemplu, mai bine să lucreze mecanic auto într-un service, sau în propriul atelier, unde să facă minuni, pentru că lucrează ceea ce-i place, decât să facă nu ştiu ce facultate obscură şi să ajungă vânzător la chioşcul de ziare, sau salahor prin străinătate. Deci, părerea mea este că n-ar trebui să dăm vina tot timpul pe stat, ar trebui să ne mai uităm şi la noi înşine; mai ales la relaţia pe care o avem cu copiii noştri. Pe cinstite: când aţi discutat ultima dată cu fiul/fiica dumneavoastră? Aşa, de la om la om?
    • Like 0
    • @
      check icon
      P.S. Nu am văzut filmul, dar din cronicile citite am înţeles că "Bacalaureat" n-ar fi departe de un film didactic pentru părinţi.
      • Like 0
  • Scoala romaneasca si-a pierdut demult menirea si cred ca s-a intamplat asta, nu neaparat din vina profesorilor sau a elevilor,ci pentru ca s-a dorit prabusirea sistemului de educatie : reforme haotice ,politizarea invatamantului, ,, nesfarsite si incompetente schimbari/schimbati in educatie'' ! S-au schimbat multe ,dar de fapt nu s-a schimbat nimic:programe scolare ineficiente,manuale greoaie, si peste toate acestea sistemul de admitere al elevilor la liceu,al studentilor la facultate a dus la aparitia in timp a unor situatii greu de gestionat .De ce nu dau sau nu iau elevii examenul de bacalaureat?pentru ca multi sunt admisi in liceu cu note foarte mici , care nu ii pot duce la o finalizare a studiilor intr-un mod corect si onorabil.Admiterea la liceu a fost compromisa,iar admiterea la facultate pe baza unui dosar au distrus ideea de competitie,competenta !Dar privind in jur te intrebi : intr-o tara in care nimic nu mai este functional,in care tupeul a luat locul bunului simt,in care ,,valoarea'' unor indivizi se masoara in numarul de dosare penale ,cum poti convinge ca scoala mai inseamna ceva?
    • Like 0
  • Valentin check icon
    E interesant ca dintr-o tara dominata de clasa muncitoare cum ajunsesem in comunism ne-am transformat intr-o tara de intelectuali. Inflatia e prezenta si aici. A face o facultate a devenit un lucru usor, comun. N-am inteles niciodata de ce un om trebuie sa faca obligatoriu o facultate daca doreste sa deprinda o meserie. In definitiv orice meserie e onorabila daca o faci cu pasiune, de la bucatar la mecanic auto. Nu stiu daca exista bac diferentiat, dar ar trebui sa existe. Ar trebui ca bacul pentru cei care vor sa dea la filologie sa fie diferit de bacul celor care vor sa devina mecanici auto. O societate are nevoie de toate palierele, altfel nu devine functionala.
    • Like 3

  • 1. Afirmaţia "Pentru unii dintre absolvenții de liceu Bacalaureatul este un obstacol prea greu de trecut: se simt prea puțin pregătiți din capul locului, ca să încerce măcar să îi facă față" este foarte corectă, iar absolvenţii sînt victime ale ideii promovate aiurea că formarea nu informarea contează. Formare fără informare nu există, indiferent de sursele informării.
    2. Constatarea "Pentru alții, Bacalaureatul nu mai poate reprezenta o poartă către reușita în viață" este din nou corectă. Şcoala trebuie să asigure tuturor şansa de a se pregăti pentru domeniul de interes. Ideea şcolilor vocaţionale în loc de şcoli profesionale rămîne păguboasă. Orice şcoală trebuie să permită cultivarea unei vocaţii, de orice natură ar fi ea.
    • Like 0
    • @ Gheorghe Moldoveanu
      Venom check icon
      Examenele de admitere ar trebui reintroduse la universitățile de stat și nota la bacalaureat n-ar trebui să conteze, doar diploma. Iar statul ar trebui să acorde burse de studiu pentru specializările deficitare din piața muncii și studenții să fie obligați prin lege să rămână în țară un număr de ani. Iar dacă studentul fost bursier pleacă în străinătate, să restituie subvenția după ce a demonstrat că nu a găsit de lucru timp de un an. La fel, să se deschidă școli profesionale fiindcă absența acestora pune presiune pe liceeni să se înscrie la universități particulare de unde ies cu cunoștințe 0.
      • Like 1
    • @ Venom
      Valentin check icon
      A-l tine pe student un an in tara seamana cu stagiile obligatorii care trebuiau facute la tara in perioada comunista. Cea mai buna solutie ar fi sa ne concentram si asupra unei clase medii care sa ne asigure functionalitate. Cineva care plecase in afara imi povestea - culmea! - cum vazuse un grup de muncitori care ii renovasera baia, cat de curat si de repede rezolvasera totul 'Era ca un fel de balet' imi zicea. E ciudat ca cineva plecat in afara sa discute despre asa ceva, dar traim in apartamente cu peretii strambi pentru ca blocurile trebuiau date la cincinal, unde din chiuveta curge apa maronie si peretii prind mucegai. Eu cred ca o clasa medie functionala ar putea tine in Romania clasa de geniali dupa care plangem atat de tare. Altfel societatea nu functioneaza. Nu traim in cotete, suntem oameni si avem necesitati de baza. Nu avem insa o clasa de baza, o clasa medie, pentru ca ne conentram atentia doar pe 'geniali'.
      • Like 2
    • @ Valentin
      Venom check icon
      Dacă statul subvenționează un student prin bursă, îl poate condiționa să stea în țară măcar o perioadă. Dacă nu vrea bursa, nu semnează contractul, nu e obligatoriu. Subvenționarea are sens pentru domeniile deficitare, la noi. Dacă studentul e recrutat de companii străine, chiar de pe băncile facultății, practic dăm noi banii statelor unde va munci el.
      • Like 2
    • @ Venom
      Valentin check icon
      Poate ca nici nu conteaza compania, pentru ca lucrand in tara va plati automat taxe catre statul roman. Important e sa ramana in tara, insa e greu, nu doar pentru baza materiala, ci si pentru atmosfera generala. Nu e o atmosfera prea buna.
      • Like 0
  • MihaiSt check icon
    Imi pare rau, nu am cont pe FB - dl. presedinte tot asteapta idei de la altii ? Atunci noi ce sa mai asteptam de la el ?
    • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro