Foto: Profimedia Images
Ministerul Finanțelor a publicat după jumătatea lunii octombrie 2025 lista instituțiilor și companiilor publice care au datorii la bugetele statului. E încă o dovadă a modului în care se poziționează statul în relație cu mediul privat.
Sunt nenumărate relatări ale antreprenorilor și managerilor care s-au trezit cu conturile blocate și notificări pentru sume infime sau chiar greșit calculate de ANAF. Aflăm că există categorii întregi de entități (primării, spitale, companii) cu datorii de sute de milioane de lei care nu-și achită contribuțiile de ani buni, dar continuă să crească cheltuielile, salariile și numărul de angajați. La fel de bine, știm că există și firme private cu sume uriașe neachitate, care au fost protejate ani la rând de conducerea Fiscului, la ordin politic.
Puteți consulta topul datornicilor aici și aici.
Guvernul Bolojan poate pretinde că a descoperit formula pentru reducerea fondurilor publice tocate de instituțiile și companiile deținute de stat, dar aceasta trebuie să-și facă efectele de jos în sus.
Tot ce trebuie este să aplice unitar o singură regulă: nimeni nu mai are voie să iasă din bugetul stabilit la finalul anului în curs pentru următorul an (calendaristic și fiscal).
Derogări? Imposibil de obținut.
Aceste proceduri există la companiile private mari - se întâmplă rareori ca o linie din bugetul de cheltuieli să fie modificată în plus la cifre, sau chiar și în minus. Să anticipezi greșit poate atrage amenzi intragrup sau sancțiuni administrative, ori chiar diminuarea sumelor de cheltuit pentru următorul an. Desigur, există excepții, mai ales în cazul situațiilor impredictibile (crize politice și economice, conflicte regionale, pandemii).
Dacă s-ar aplica principiul respectării la centimă a bugetelor, inclusiv plata taxelor, impozitelor și contribuțiilor, șefii instituțiilor și companiilor nu ar mai putea să angajeze salariați fără să compenseze prin reorganizarea altor departamente sau restructurarea altor categorii de cheltuieli.
Un exercițiu foarte bun ar fi desființarea - cel puțin pe durata câtorva ani - a „rectificării bugetare” și a „fondului Guvernului pentru situații de urgență”
De aceste instrumente administrative s-a abuzat ani la rând. Rectificarea bugetară este plasa de salvare a tuturor primarilor, șefi de CJ, manageri de companii de stat, care știu că fac greșit bugetele pentru anul următor - subevaluează cheltuielile, supraevaluează veniturile, aruncă bani în neștire, iar după prima jumătate de an presează executivul: „nu mai avem bani de salarii”/ „riscăm să rămânem fără curent și fără încălzire la școală și spital”/ „nu mai avem bani pentru ajutoarele sociale, nu-i putem lăsa așa pe săracii oameni”. Ei au garanția că vor primi măcar o parte din sume ca să-și acopere nevoile.
În paralel, nu mai achită taxele, impozitele și contribuțiile, având siguranța că nu vor răspunde penal pentru stopaj la sursă, cum pățesc cei din mediul privat și nici că le vor fi blocate conturile.
Premierul Ilie Bolojan a stârnit cuibul de viespi din administrația centrală și locală punând pe masă ideea că toate entitățile din România- fără excepție- trebuie să-și achite dările la bugete și că șefii (aleși sau numiți) ar trebui să răspundă penal, cum se întâmplă în zona antreprenorială, dacă nu plătesc dările.
„Vor primi notificări toți. Primării, spitale și așa mai departe, care și ele până acum se considerau scutite de a respecta legea (...) De ce? Pentru că ce făcea Guvernul? Nu-și bugetau ultimele luni ale anului, în mod intenționat, creau o presiune pe salarii – domnule, nu avem bani de salarii și atunci venea Guvernul printr-o hotărâre și le dădea acești bani (...) Or, este anormal ca cei care fac asta, an de an, să fie finanțați. Acum au fost notificați, aceste date sunt publice”, a afirmat Ilie Bolojan, vineri, la Radio România Actualități.
Atitudinea lui Ilie Bolojan față de primarii și șefii consiliilor județene care nu plătesc datoriile la bugetele statului a fost foarte prost primită de primarii PNL și PSD. Iar deranjul este atât de mare, încât - cu infomații pe surse- la televiziunile apropiate de cele mai mari formațiuni politice ale alianței se discută pe față despre căderea executivului „cât mai rezistă guvernul Bolojan/ Când pică guvernul Bolojan”.
Revenind la ideea desființării conceptului de „rectificare bugetară”, aceasta ar avea un efect neașteptat- ar determina restructurarea cheltuielilor dinspre local spre central, de la nivel de comunitate. Odată bugetul aprobat și finanțat, ar trebui respectat, iar aleșii locali, managerii instituțiilor și companiilor ar ști că trebuie să administreze sumele la ultimul leu fără să-l depășească.
Dacă nu achită taxele și impozitele la stat răspund penal.
Dacă fac cheltuieli fără acoperire și au facturi restante nu primesc bani deloc de la sacul central, pe car ei îl cred fără fund.
Dacă rămân restanți la furnizori, riscă să intre în insolvență și faliment.
Dacă cresc salariile nesustenabil sau aduc angajați pe care nu și-i permit ca număr, nu mai au niciun colac de care să se agațe.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
E exploatare la nivel de stat si pasarea raspunderii la cineva care nici macar nu stie cum functioneaza documentele in sistem . Tap ispasitor. Pt toate porcariile facute inainte si in curs pana invata.
Cand ai sefi plantati imposibil de scos din functie iar subordonatii pleaca din cauza lui si nu mai ai angajati iar nu e reforma e perpetuare de practici aiurea.
După ce l-am aplaudat pe Ciolacu că ne-a dat, îl înjurăm pe Bolojan că ne ia, uitând că amândoi fac parte din aceeași „coaliție pro-europeană”. Începe să-mi pară rău că la alegerile din 2000 nu m-am dus la vot...
Cum să accept faptul că cineva (de Parlament vorbesc!) are dreptul să „legifereze” că nu pot dispune oricând mi se scoală de banii plătiți la Pilonul 3? Ce treabă are statul într-un contract semnat de două „entități” private?
Ni se induce tot mai pregnant ideea că Ilie Bolojan e singurul român care poate salva nația, ca să uităm cine stă în spatele lui. Opozanții spun că Georgescu (sau Simion!) ar fi soluția salvatoare. Băga-mi-aș ce e de băgat...
Până nu pricepem că traiul pe datorie nu înseamnă progres, degeaba alegem. Domnul Cojocaru și „suveraniștii” promovați de domnia sa își vor râde în barbă la viitoarele alegeri...
De ce ne va fi mai bine? Ce vor face Putinistii? Vor scoate nanocipurile din suc ... asta am inteles-o, desi mie imi plac nanocipurile, cred ca dau gust bun.
Dar altceva? De ex: se vor duce la tata Xi si ala ne va da bani cu 2% dobanda si facem economie de vreo 7 - 8 miliarde la dobanzi la datoria publica, cu care o sa construim scoli, spitale, reactoarele 3 si 4 la Cernavoda ..., etc
Simion, Georgescu@ Co sunt de 5 ani in parlament si nu au produs o singura initiativa legistaliva, ceva acolo sa arate ce au in cap. Doar scandaluri.
Ce or sa faca aia daca ajung la putere, nu e greu de ghicit. Avem exemplul Syriza & Tsipras din grecia pe vremea crizei. Am fost la mare cand aia tocmai castigasera alegerile, si mi-a zis tipu de la receptie, ca gata, acuma se va schimba totul. O sa le arate Tsipras strainilor cum sta treaba. Anul urmator disparusera de pe plaja aia care vindeau gogosi la negru. Dupa cateva zile am vazut un batranel cu o tava de gogosi pe plaja si imediat ce a aparut i-a strigatu ceva ala de la bar si mosu a luat-o la fuga cu tava plina. Au aparut imediat doi indivizi care s-au luat la fuga dupa el. Am aflat dupa aia ca erau de la ceva firma privata care lucra pentru fisc. Ceva de genu.
Concluzia me a fost: pupati-l in cur pe Tsipras, fraierilor ...
Eram cu mama internată în spital, când a câștigat Tsipras alegerile. Iar un asistent medical cu gura mare tot comenta cum că ăsta o să le-arate el europenilor.
Că grecii nu sunt fraieri ca noi și nu mai suportă austeritatea, bla-bla-bla.. Ce le promisese în campanie.
La care eu l-am întrebat dacă Tsipras ăla e bun amic cu Moș Crăciun, că altfel bani de salarii și pensii, de unde..?
Asta era prin ianuarie.
Pe 5 iulie, grecii resping, printr-un Referendum, planul de austeritate cerut de UE.
Pe 8 iulie, guvernul Tsipras cere totuși un nou împrumut de la UE.
Pe 10 iulie, Parlamentul grec apobă cererea.
Pe 13 iulie, guvernul semnează pentru primirea ajutorului, deși condițiile impuse erau mai drastice decât cele respinse prin referendum.. !?
Adică nați-o bună că ți-am dres-o..
Dar, la câte prostii a făcut, de la creșterea taxelor și până la confiscarea pensiilor private, TOATĂ populația îl vrea plecat, indiferent câte măsuri "too little too late" ia acum. Lumea s-a săturat de "praf în ochii fraierilor", capitalul lui de încredere este zero barat.
Nici nu e de mirare. Ilie Bolojan e încă o păpușă agățată de sforile „coaliției”.
Dacă în schimb nu se continua pe această cale, dacă nu sunt eficientizate firmele de stat și administrațiile locale și centrale, atunci da, și-a pierdut încrederea și se dovedește o țeapă cum de altfel a fost și P$D-istul de facto Iohannis.