Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Domnul Pareto trebuie invitat să guverneze turismul românesc

Mă întorc dintr-un circuit făcut în concediu în România cu o convingere fermă: d-nul Pareto trebuie invitat să guverneze în turismul românesc! Vă întrebați cine este domnul Pareto? Vilfredo Pareto este un economist și filozof italian născut în 1848. Povestea spune că el a observat la un moment dat că 20% din păstăile din grădină produc 80% din boabele de mazăre. Mai departe, tot el a descoperit că 20% din familiile italiene dețineau 80% din pământuri. În continuare a constatat că în industria italiană 20% din companii generau 80% din producție.

Foto: Guliver Getty Images

Principiul lui Pareto sau regula 80/20 a fost ulterior dezvoltată și popularizată de faimosul consultant în management Joseph M. Juran, care a sintetizat-o în final prin următoarea afirmație: „80% din rezultate vor veni din 20% din acțiune”. La nivel microeconomic, această regulă ne atrage atenția când, de exemplu, aproximativ 20% din clienți au impact asupra 80% din vânzări. Deci dacă o companie are probleme cu vânzările, cel mai eficient este să evalueze situația celor mai mari 20% din clienți și nu a tuturor. În egală măsură, la nivel macroeconomic, 20% din provocările cu care se confruntă o economie au un impact de 80% asupra evoluțiilor ei. Ceea ce mă aduce mai aproape de temă de astăzi pe care o abordez asumându-mi faptul că nu sunt un expert în turism. 

Haideți să presupunem că în România există 300 de obiective turistice cu adevărat remarcabile, care ne individualizează ca țară, atrăgând turiști din lumea întreagă. Principiul Pareto ne-ar spune că 60 dintre acestea au un impact de 80% asupra turismului românesc. Adică, indiferent câți bani vom da pe standuri la târguri de turism sau pe studii sofisticate legate de oportunitatea de a avea drept logo o frunză sau o oaie, dacă aceste 60 de obiective turistice nu vor fi organizate și administrate la standarde europene, turismul românesc nu-și va realiza potențialul. Vom continua să practicăm un turism de „lumea a treia”, în pofida unor obiective „de lumea întâi”.

Deci, ce-ar fi dacă le-am identifica pe acestea 60 și nu le-am mai lăsa pe mâna administrațiilor locale sau județene, ci le-am transforma în obiective turistice de importanță națională, care să fie dezvoltate și amenajate prin programe guvernamentale. Știu povestea cu importanța descentralizării, dar cred că asta ar trebui să fie valabilă pentru proiectele de importanță regională. Or, aceste 60 de obiective turistice ar avea în mod clar o importanță națională.

Deci miză excede interesul local, care de multe ori îi pune pe primarii de sate/orașe sau șefii consiliilor județene să decidă dacă este mai important să aloce bani pentru canalizare, apă curentă, școli, spitale sau pentru amenajări turistice. Pentru că, în mod inevitabil, pe astfel de liste, amenajările turistice vor ajunge întotdeauna în coadă priorităților, având în vedere că vor aduce mai puține voturi decât celelalte demersuri. Mai mult decât atât. Haideți să fim sinceri. Priceperea sau gradul de sofisticare al primarilor din satele românești vor putea doar rareori să concureze cu priceperea primarilor din alte țări turistice cu experiență de decenii în acest domeniu.

Faptul că după atâta timp măsurat în zeci de ani turiștii continuă să își înghesuie mașinile claie peste grămadă când vizitează Săpânța, cascada Bigăr sau castelul Bran e o dovadă a impotenței administrației locale de a rezolva o problemă absolut elementară. Faptul că turiști veniți de la mii de kilometri pe biciclete ratează drumurile spre mânăstirile de lemn din Maramureș (incluse deh în patrimoniul UNESCO) din lipsă de indicatoare clare ne va duce faima peste hotare cu siguranță. Noroc cu cu inițativele unor anonimi, care au desenat cu marker-ul pe stânci (!) săgeți care îți indică cum poți ajunge la unele obiective turistice, precum morile de apă de la Rudăria, unele dintre puținele mori de apă încă funcționale în România. Și vă asigur că această improvizație utilă, dar jalnică, nu este singulară.

Desigur, mi se va spune că guvernul, ministerul se ocupă de obiective strategice și abordări pe termen lung. Eu propun că având în vedere eșecul constant al oricăror strategii guvernamentale pe termen lung în România, Ministerul Turismului să aibă o „strategie” cu mult mai simplă: dezvoltarea și prezentarea la standarde europene a primelor 60 de obiective turistice din România.

Adică, știți, mi-ar plăcea și mie să ajung până la ele pe niște drumuri asfaltate și marcate, urmând niște indicații cât se poate de clare. Odată ajuns acolo să văd că există un panou care îmi explică unde sunt numeroasele parcări și câte locuri libere mai sunt în fiecare. În caz că nu se pot construi parcări mari în orașe/sate, să fie construite la periferie, iar turiștii să fie transportați de autobuze turistice către zonele de interes. 

Odată achitată taxa de intrare (pentru care primesc bilet!), să pot alege tururi periodice cu ghid sau audiofoane, sau să pot descărcă aplicații de pe internet, care să îmi povestească istoria acelor locuri. Mi-ar mai plăcea ca, în acest fel, renovarea unei biserici de lemn maramureșene să nu mai dureze 15 ani, așa cum ni s-a explicat. Și mi-ar mai plăcea ca drumuri județene asfaltate rezonabil să nu se transforme brusc în șosele cu gropi sau denivelări teribile odată cu trecerea de plăcuța de intrare în sat, adică locul în care se schimbă administratorul.

Deocamdată, primarii multor sate românești au ales să facă partea „cea mai dificilă”. Au înființat „centre de informații turistice” într-o grămadă de localități fără obiective turistice marcante și care nu au parte de turiști. Ca urmare, în cazul în care le găsești, constați că sunt niște case de cele mai multe ori închise și goale. Cam astă este nivelul de sofisticare, după cum spuneam…

Deci, domnilor, haideți să uităm de strategii pe termen lung și de logo-uri. Haideți să indentificăm cele mai atractive 20% obiective turistice românești, să le luăm din responsabilitatea administrației publice locale și în 12 luni să le ducem la perfecțiune din punctul de vedere al prezentării turistice. Cât de greu poate fi să faci niște exproprieri, să construiești niște parcări spațioase cu acces controlat, să asfaltezi câteva drumuri județene și să pui niște indicatoare de plastic. Efort mic, impact uriaș. Din nou, 20/80.

Însă la lista celor 20% aș vrea să mai adaug o temă suplimentară de relevanță națională, pe care nu o vă putea administra guvernul, dar pe care guvernul ar trebui să o reglementeze și să amendeze cu promptitudine maximă orice abatere, deoarece au un impact uriaș asupra percepției turiștilor care ne vizitează țara. Eliminarea după decenii a mizeriei cvasitotale existente în parcările de pe șosele prin: introducerea de coșuri de gunoi în toate, golirea lor periodică, instituirea și aplicarea de amenzi usturătoare pentru cei care produc mizerie. (Cea mai mare amendă văzută de mine vreodată a fost de 15.000 de dolari pentru aruncare de gunoi pe un segment de autostradă din SUA. Adică de vreo 7 ori salariul mediu…).

Deci ce ziceți? Îl luați pe domnul Pareto consilier pentru dezvoltarea cu costuri minime și impact maxim a turismului românesc? 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu as muta un pic subiectul din sfera economica in cea politica. Regula 80/20 ar suna cam asa: 20% din cei cu drept de vot reusesc sa aleaga un partid care are o putere de decizie de 80%, Sa nu-ti bagi picioarele in regula, in sistemul de vot, in ea de politica si in ea de tara?
    • Like 0
  • check icon
    Regula e corectă: o mână de oameni (de data asta sub 20%) dețin 80% (poate peste) din PIB-ul României. Sunt cei care au fost la nunta fiicei fostului președinte. Între timp a apărut un divorț, dar banii tot acolo au rămas.
    • Like 0
  • Știi care e problema cu „civilizația în turism”? Că acele obiective vor deveni accesibile și atractive pentru TOȚI. Adică mai ales pt cocalarii cu coji de semințe pe maieu, care vor fi întotdeauna mai mulți și mai aproape decît englezul și suedeza care vin să se joace de-a vampirii pe aici, ori să guste o telemea de casă. Cam cît crezi că vor rezista acele obiective, fie ele în UNESCO ori ba?
    • Like 1
  • check icon
    Un punct de vedere interesant!
    • Like 0
  • Fără autostrăzi nu se poate. Soluţia este bună, dar după ce vom face autostrăzi. Cel puţin una în fiecare provincie istorică şi toate legate între ele.
    • Like 0
    • @ Constantin
      Nu numai autostrãzi . În egalã masurã, drumurile județene - legãtura inevitabilã dintre autostradã si obiectivul turistic. Abia apoi putem sã visãm la Pareto și/sau alte modalitãți de management turistic.
      • Like 0
    • @ Stefan Stefania
      Corect. Sunteţi mai pretenţioasă ca mine. Eu m-am gândit că dacă avem autostrăzi, ajungem mai repede pe distanţe lungi, iar cu drumurile judeţene ne vom descurca... Am fost în vara asta la Căciulata, o minunăţie zona respectivă. Bucureşti-Piteşti am mers pe autostradă, dar de la Piteşti la Căciulata am mers bară la bară. Drumul era bun, dar foarte aglomerat.
      Acum 3 ani am fost în Moldova, până la Iaşi, pe E85. A fost bine, dar dacă era autostradă era şi mai bine, nu mai intram prin Bacău, de exemplu. M-am întors prin Vaslui...o nenorocire. Am crezut că rămân fără maşină... Drum judeţean, aveţi dreptate...
      • Like 0
    • @ Constantin
      Pãi da ! Din pãcate,nu poți sã sari de pe autostradã direct în obiectivul turistic. Ai nevoie de un drum de legãturã pe care sã nu-ți rupi mașina,cum bine spuneați. Pe de altã parte,o infrastructurã bine pusã la punct favorizeazã turismul de masã, avantajos economic- dezavantajos d.p.d.v. uman: aglomerație,gãlãgie,murdãrie,cozi la toate cele. Pentru mine cel mai trist exemplu,este Bran. Mama mea e brãneancã,mai am rude acolo,aș fi primitã cu brațele deschise de zece ori pe an. Cu toate astea,ultima datã am fost acolo prin'96. În scop didactic- sã vadã și fiul meu castelulul,sã se lãmureascã cum e cu Dracula și toate poveștile aferente. Am suferit o mare dezamãgire - Branul se transformase într-o mahala turisticã. Și n-am nici o dorințã sã-l mai vizitez! În concluzie,nicicum nu-i bine : drumuri proaste-aflux turistic scazut-mai multã tihnã pt.pretențioși ; drumuri bune-balamuc turistic. Eh,nu poți sã le ai pe toate!
      • Like 1
  • Gion check icon
    Stai domnule, asta e un subiect care tine tot de educatie. Nu doar guvernul trebuie sa faca(oricum nu face) ci si noi cetatenii normali. Cum? Pai la modul cel mai simplu, sa conservi monumentele, obiectivele turistice adica sa iti strangi gunoiul dupa tine, sa nu te mai cateri ca o maimuta turbata pe stalpii de la sanctuarul de la Sarmizegetusa etc etc.
    • Like 0


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult