Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Două întrebări pe care candidații le pun mai nou atunci când merg la un interviu de job

Corporatistă mască interviu

Foto: Getty Images

În interviurile de angajare pe care le susțin pentru companiile cu care colaborăm, le transmit candidaților faptul ca este important să adreseze întrebări, astfel încât să vedem împreună dacă există sau nu un interes comun.

Fac acest lucru pentru că am convingerea că este eficient și constructiv ca și candidații să facă la rândul lor o selecție a job-urilor și a companiilor. În acest fel mă asigur că, atunci când este inițiată colaborarea dintre unul dintre candidați și compania angajatoare, va fi o colaborare pe termen lung.

De-a lungul timpului, candidații au fost interesați în primul rând de aspecte care țin de programul de lucru, modalitatea contractuală, pachetul de beneficii, posibilitățile de promovare ș.a.m.d.

De ceva vreme însă există două întrebări noi pe care le întâlnesc aproape în fiecare interviu de angajare.

Prima întrebare este: „Cum a adaptat compania modalitatea de lucru în perioada pandemiei și care sunt planurile viitoare?”

A doua întrebare este: „A făcut sau nu compania concedieri în perioada pandemiei?”

Ce vor de fapt oamenii să știe atunci când adresează aceste întrebări?

„Cum a adaptat compania modalitatea de lucru în perioada pandemiei și care sunt planurile viitoare?”

Ne referim aici la acele companii ai căror angajați au job-uri de birou care le permit să-și desfășoare activitatea în sistem remote.

Prin aceasta întrebare oamenii vor să afle cât de flexibil este managementul companiei și cât de mult contează siguranța angajaților.

Totodată oamenii îmi spun că lucrul remote îi ajută să se organizeze mai bine, că văd un mare avantaj în faptul că nu mai petrec mult timp în trafic și că pentru ei o variantă de lucru mixtă, atât de la sediul companiei, cât și remote, este cea mai potrivită. În acest fel pot beneficia atât de flexibilitate, cât și de interacțiune socială.

Astfel, modalitatea de lucru este posibil să devină un criteriu important pentru candidații aflați în căutarea unor noi oportunități profesionale.

„A făcut sau nu compania concedieri în perioada pandemiei?”

Această întrebare îi ajută pe candidați să afle cât de stabilă este compania pe piața în care activează și dacă un job în cadrul acelei organizații este unul sigur.

Stabilitatea companiei este, de asemenea, un aspect pe care candidații îl analizează mai mult decât oricând.

În situații dificile, cum este cea pe care o traversăm acum, oamenii sunt mai atenți ca niciodată la stilul de leadership și aleg să colaboreze cu acele companii care țin seama de nevoile angajaților.

Din interacțiunea pe care o am cu persoanele care participă la interviuri de angajare cred că este mai important decât oricând ca firmele să fie transparente atât în relația cu angajații, cât și în interacțiunea cu candidații. De asemenea, capacitatea companiilor de a se adapta noului context din piața muncii și de a-și menține angajații motivați, sunt cu siguranță aspecte care cântăresc mult în decizia candidaților de a colabora sau nu, cu respectivele companii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon