Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Dr. Alexandru Butoi: „Nu cu steroizi se fac mușchii, ci cu efort, alimentație și odihnă”

 Alexandru Butoi

Dr. Alexandru Butoi a ajuns medic pentru că în primul rând tatăl lui, celebrul criminalist Tudorel Butoi, și-a dorit acest lucru. Alexandru voia, în școala generală, să se facă aviator, dar îmi spune că nu regretă nicio secundă faptul că și-a ascultat părintele, pentru că, dacă ar fi să o ia de la capăt, ar alege tot medicina.

Dr. Alexandru Butoi este specialist în antidoping, a lucrat de altfel în Agenția Antidoping timp de 15 ani, după care s-a întors la specializarea începută după terminarea facultății, iar acum este rezident la Anestezia și Terapia Intensivă la Spitatul de Urgență Floreasca București.

A făcut sport de performanță, hochei pe gheață, timp de 10 ani. L-am întrebat despre sport, suplimente alimentare, steroizi și alte substanțe preferate de cei care vor ca mușchii lor să crească repede. Prea repede…

Aflu de la cunoscuți și fiii lor adolescenți că pe la sălile acestea de sport apar tot felul de „sportivi” care promovează ideea că este permis și chiar indicat (!) ca anumite substanțe să fie ingerate în condiții de antrenament, că nu fac nimic rău, că e ok, că altfel mușchii nu cresc și așa mai departe…

Așa că l-am întrebat pe medicul Alexandru Butoi despre toate acestea.

Despre tatăl lui Alexandru Butoi: Tudorel Butoi e un reputat psiholog criminalist, profesor universitar doctor, un specialist premiat și competent în domenii ca psihanaliza crimei, serial killer-profiler crime, etc. A fost în timpul comuniștilor psihologul sportivilor Nadia Comăneci, Calistrat Cuțov, Mircea Lucescu, etc. Acest lucru însemna foarte mult pe atunci, mai mult poate decât azi, tocmai pentru că psihologul nu era ceva obișnuit în viața unui om…

Datorită Securității care a adus în țară poligraful, prin spionaj desigur și solicitat fiind să se autospecializeze în tehnica acestei metode, Tudorel Butoi a învățat de unul singur cum să manevreze poligraful și cum să interpreteze rezultatele tehnicii. A învățat de unul singur pentru că nu a avut parte de instructajul americanilor sau al israelienilor, adică al celor care știau să folosească poligraful.

Domnule doctor Alexandru Butoi, sunt bune substanțele acestea promovate prin sălile de sport? Le recomandați celor care vor să-și mărească masa musculară? Creatina, steroizii, suplimentele alimentare, pudrele proteice, amestecurile prework-out, etc? Și cine le ia? Se pot lua oricum, de către oricine?

Suplimentele alimentare cum sunt proteinele, carbohidrații sau creatina sunt substanțe care ajută sportivul de performanță care, față de sportivul amator, face un efort așa de mare, încât nu-și poate asigura doar prin alimentație necesarul caloric pe care îl pierde la antrenament. De exemplu, dacă vorbim despre un rugbist care are două antrenamente pe zi, consumul lui poate ajunge la peste 4000 de calorii. Or acest necesar nu poate fi obținut doar din alimentație. De aceea are nevoie de completare, de suplimente alimentare.

Foto: PhotoAlto / Profimedia

Dvs ați amestecat puțin lucrurile, pentru că ați menționat și suplimente alimentare, dar și sterorizi și hormoni de creștere. Aceștia din urmă nu se găsesc la liber pe piață, pentru că sunt medicamente create doar pentru a trata anumite afecțiuni. Și nu cred că sunt mai mult de 4, 5 produse în lume făcute de firme farmaceutice pentru a fi folosite la tratarea unor afecțiuni ca nanism hipofizar sau hipogonadism, etc.

În schimb, derivate din aceste substanțe folosite de sportivi pentru a-și crește masa musculară underground, adică făcute de firme pseudo farmaceutice, sunt mii! Acestea nu au nici expunere pe piață și nici acordul Organizației Mondiale a Sănătății.

Cine vrea să le consume?

Sportivul care vrea să-și crească masă musculară. Fie că sunt sportivi de performanță, fie sportivi de sport recreativ, cum sunt culturiștii sau acești copii de săli de fitness. Unii fac masă musculară pentru că vor să arate bine. Alții pentru că vor să câștige bani din reclame sau din videochat…

Videochat masculin?

Da.

În fine, fiecare are dreptul să facă ceea ce dorește. Numai că sunt mulți tineri care sunt tentați să folosească aceste substanțe…

Da, pentru că nu mai vor să petreacă mult timp pentru a ajunge la un rezultat vizibil. Sportul înseamnă anumite reguli, nu? Mișcare, efort, alimentație corectă, odihnă… ori unii tineri vor să ardă aceste etape.

Ce efecte au aceste substanțe?

Ca să putem să facem hipertrofie musculară, adică dezvoltarea masei musculare, în primul rând trebuie să ne antrenăm foarte corect, ceea ce înseamnă muncă până la epuizare în sală. O oră, o oră și jumătate să faci exerciții până transpiri și să pleci de la sală cu dureri musculare. Durerile musculare înseamnă, de fapt, ruperea microfibrelor musculare.

Organismul în „dorința” lui de a le reface, nu va repara doar microfibrele care s-au rupt, ci va adăuga câteva în plus ca să fie sigur că la un efort asemănător, microfibrele nu se vor mai rupe. Acest proces se numește „supracompensare”. Astfel se produce hipetrofia musculară. Așa se dezvoltă masa musculară corect.

Deci, dacă mă duc la sală și ridic o greutate mică de 20 de ori, niciodată nu voi face masă musculară. Dar dacă măresc greutatea și fac efort, atunci masa musculară îmi va crește. Însă acest proces despre care vorbesc nu se petrece repede, adică mușchiul nu se reface imediat. Nu înseamnă că, dacă pleci de la sală unde ai făcut un efort considerabil și mergi acasă, a doua zi mușchiul e refăcut. Nu! Toate astea se întâmplă în luni de zile de muncă intensă.

Da, înseamnă muncă, însă unii vor să ajungă la masă musculară mai mare în ritm alert.

Exact. Când faci însă lucrurile așa cum trebuie și te odihnești, mănânci corect, faci efort, îți stimulezi producția proprie și naturală de testosteron, care este hormonul ce ajută la crearea fibrelor musculare. Corpul are nevoie, în general, de proteine, testosteron și de odihnă. De ce odihnă? Secreția de testosteron se face mai ales în intervalul 22.30-01. De exemplu, când auziți că sportivul de performanță X și-a pierdut noaptea în club și nu mai poate da randament în ziua următoare la meci sau la antrenament, asta este pentru că el are nevoie de 4, 5 zile ca să se refacă după noaptea pierdută.

Foto: Wavebreak / Profimedia

Ce efecte au până la urmă steroizii luați de sportivi?

Noi avem două tipuri de metabolism în corp: anabolizant și catabolizant. Anabolism înseamnă creștere, catabolism înseamnă distrugere. Efectele substanțelor pe care le iau acești sportivi sunt anabolice, adică de creștere. Repet: noi, prin activitatea noastră, prin efort, prin hrană bună, prin somn, stimulăm producerea testosteronului în limita organismului și a efortului pe care îl producem, pentru că există sportivi care fac gimnastică, așa cum există cei care fac rugby, depinde de gena pe care o are fiecare și nu înseamnă că unii sunt mai bărbați decât alții!

Testosteronul luat artificial și în exces produce malformații ireversibile ale organelor interne

Și atunci? Aceste substanțe ce fac?

Ceea ce nu poate fac organismul nostru. Noi secretăm în mod normal între 12-30 nanograme de testosteron zilnic. Acestea sunt limitele minime și maxime. Dacă noi secretăm 14, 15 nanograme și, oricât de mult am munci la sală, nu depășim 20 nanograme, atunci luăm suplimentar, ca să ajungem la 30 nanograme, ceea ce ne-ar face să arătăm bine.

Dar ce se întâmplă? În mod normal, testosteronul nostru ajunge prin sânge la creier care oprește secreția la cât are nevoie organismul. Dar dacă cineva dorește mai mult, trebuie să suplimenteze și să ia o cantitate mai mare de testosteron, pentru a inhiba secreția naturală a acestui hormon din corp și ceea ce rămâne să fie peste maximum a ceea ce s-ar produce în mod normal.

Cu alte cuvinte, vom reuși să păcălim organismul și să îi furnizăm testosteronul la nivelul la care îl va face să arate bine. Dar în felul acesta vom crea, în interiorul corpului nostru, malformații ale organelor interne care, nu-i așa? au și ele mușchii lor!

Testosteronul acționează atât asupra fibrei musculare striate, cât și asupra celei netede care există în pereții inimii, ai vaselor de sânge, ai rinichilor, etc. Iar afecțiunile nu apar imediat, ci la mult timp după ce au fost luate substanțele, la 15, 20 de ani chiar, când omul ajunge să acuze dureri de cap sau de mușchi, se sufocă, vasele sale de sânge sunt înfundate la 40 de ani, ca la 80. Și nimeni nu îi spune că toate acestea au legătură cu anabolizantele pe care le-a luat în tinerețe și că aceste modificări ale organelor au fost ireversibile! Deci pentru câțiva ani în care a arătat bine, ajunge să moară sau să sufere din cauza steroizilor.

Dar ei se laudă că sunt foarte sănătoși și că analizele sunt bune!

Da, aceste analize despre care vorbiți dvs au fost poate și în cazul celor doi culturiști, unul de 24 de ani, celălalt de 46 care au murit și la care autopsiile au demonstrat că decesul lor a survenit din cauze legate de consumul de steroizi.

Am înțeles. Și suplimentele alimentare?

Piața suplimentelor alimentare nu este reglementată și controlată nicăieri în lume. FDA, renumita instituție americană care controlează și autorizează tot ce este pus pe piață, la suplimentele alimentare are următoarea regulă: le controlează să nu aibă cianuri, metale grele, etc și le lasă pe piață. Și atâta timp cât nu există reclamații din partea consumatorilor că ar avea probleme din cauza lor, e ok.

Când apare ceva, atunci iau suplimentul îl controlează în detaliu și dacă se constată o problemă, firma se închide, se dau pedepse producătorilor, etc. Și în România există o autoritate asemănătoare care face buletine de analize complete. Însă există posibilitatea ca suplimentele alimentare aduse de prin China, sau de cine știe de unde, să fie contaminate cu steroizi sau cu hormoni (ca să aibă efect) și consumatorul să nici nu știe că înghite asta, pentru că nu este menționat pe nicio etichetă!

Și creatina?

Ea este un aminoacid. Luată în cantitate mare crește tensiunea, pentru că încălzește sportivul care renunță la încălzirea de 15 minute care se face înainte de antrenament. Și atunci ia creatină. Numai că uneori se întâmplă ca sportivul să simtă în timpul antrenamentului că se sufocă, sau că are palpitații, deci nu toată lumea suportă creatina.

Proteinele?

Proteinele sunt necesare în cazul sportivilor de performanță al căror efort este mai mare decât poate alimentația lor să-l susțină. Și aceștia au nevoie de concentrat de proteine, carnea fiind un aliment care are, pe lângă proteine, și grăsime. Dar dacă sportivul nu face un efort așa de mare, dacă prin alimentație și odihnă își poate reface rezervele și se poate susține în activitatea pe care o prestează, atunci nu are nevoie de proteine în plus care, oricum, consumate în cantitate mare, se metabolizează în urați și creatinină care afectează rinichiul.

Deci nu există pastila minune?

Nu, nu există.

Nu există miracole în blistere?

Nu.

Și bărbații cum vor putea arăta bine?

Cu muncă, cu respectarea unor reguli… Old style…

Dacă ați avea acum în față un băiat care visează, la cei 16 ani ai lui, să devină un bărbat frumos, perfect și fericit și pentru asta ar face orice sacrificiu, inclusiv să consume anabolizante, ce i-ați spune?

Că viața nu se oprește nici la 20, nici la 30 și nici la 40, că ea continuă până la 70, 80 de ani și că dacă apelează la aceste substanțe s-ar putea ca după 40 de ani viața lui să fi mai grea din cauza problemelor de sănătate sau pur și simplu să nu mai aibă viață…

În ce constă frumusețea bărbatului, domnule doctor?

În modul în care este văzut de ochii femeilor.

Citiți mai mult pe cristinastanciulescu.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult