„Există astfel de momente în viața fiecărui medic când îți spui că îți poți face meseria în altă parte, unde situația economică e alta, spitalul are o cu totul altă dotare, chiar și pacienții sunt altfel. Dacă stăm însă bine să ne gândim, poate că jumătate dintre pacienții cu care noi vorbim, și unde apar și cele mai multe necazuri, sunt niște oameni care nu au suficiente cunoștințe medicale, nu înțeleg riscurile la care se expun, nu înțeleg de ce trebuie să vină la spital în anumite situații. Uneori ai impresia asta, că lupți cu morile de vânt”, mărturisește medicul Laura Suciu.
Ea conduce secția de Neonatologie a Spitalului Clinic Județean Mureș, o secție de nivel II, în care a ales să rămână și să construiască partea ei de Americă, după modelul văzut în SUA, la Iowa, unde a mers în repetate rânduri ca bursier, și replicat la Spitalul de Urgență pentru Copii „Marie Curie” din București, în secția de Terapie Intensivă nou-născuți.
În urmă cu un an, printr-o finanțare a Fundației Vodafone România, Fondul Viață pentru Nou-Născuți, cu sprijinul Asociației Cristi Vasiliu și Consiliului Județean Mureș, terapia neonatală a Spitalului Clinic Mureș a primit 38 de echipamente medicale performante care, la două săptămâni de la primire, au și devenit funcționale. Personalul medical a fost instruit, au fost scrise procedurile de lucru, iar nou-născuții au devenit la propriu beneficiari.
„E o bucurie pe care nu o vezi des în fiecare zi la lucru, pentru că așa e meseria noastră, așa e viața în spitale; nu ai motive să sari în sus în fiecare zi. Și suntem recunoscători pentru acest lucru”, spune Laura Suciu, invitată la Podcastul de fapte bune.
Vă invităm să ascultați Podcastul de fapte bune accesând fișierul audio de la finalul acestui articol sau dând click pe clipul de la începutul acestui material.
Medicina nu se mai face prin stetoscop
„Indiferent pe cine întrebați, medici neonatologi din România sau din centre din Europa, din locuri mai bogate și cu mai multă experiență decât noi, o să vedeți că pentru un neonatolog echipamentele sunt vitale. Nu mai avem o medicină din aceea pe care să o știi prin stetoscop și prin observația pacientului. Copilul nou-născut care ajunge într-o situație critică, și a cărui viață este în pericol, are nevoie de foarte multe echipamente. Avem nevoie de echipamente care sunt din ce în ce mai sofisticate , din ce în ce mai complicat de înțeles cum funcționează. Acum este ca și cum ți-ar da cineva un binoclu. Vezi lucrurile pe care te chinuiai doar să le bănuiești sau mergeai așa, pe întuneric. E ca și cum s-ar fi făcut lumină deodată”.
Echipamente cârpite. Medici, depanatori
Suciu povestește că mai mult de jumătate din echipamente aveau o versiune veche de 16, chiar 18 ani și erau folosite în secție: „Aveam injectomate, pulsoximetre, aparate de funcții vitale ori de susținere a funcției respiratorii. Lucram cu ele, le cunoșteam principiile de funcționare , știam să le folosim, dar...”
Aparatura era uzată, așa că echipa medicală se transforma adesea într-una de depanatori, spune doctorul. „Am încercat să le suplimentăm așa, cu câte un fir, tub, cablu, dar era dificil și o sursă de stres permanentă”, amintește medicul neonantolog. „Dacă în 2021 am avut nevoie de mai multe ore până când să conturez un diagnostic exact la un copil, ei bine, în 2022, acest timp, până la elucidarea diagnosticului, a fost mult redus.”
Modelul de la „Marie Curie”: crezi când vezi
Întrebată dacă și-a dorit vreodată să profeseze în străinătate, Laura Suciu mărturisește că a existat o perioadă în care se vedea „cu detalii chiar” lucrând undeva în Franța, undeva în Europa, într-un centru cu mai multă experiență în îngrijirea neonatală. „Mă vedeam și în America”, spune invitata Podcastului.
În 2010, medicul ajunge ca bursier în Statele Unite și revine în țară „îndrăgostită de America și hotărâtă să fac tot ce ține de mine pentru a ajunge să lucrez acolo. Lucrurile nu s-au aliniat pentru mine la vremea respectivă”, rememorează Laura Suciu. În anii următori însă, avea să revină periodic la programe de fellowship, la Universitatea Iowa din SUA: „Am reușit să îmi găsesc între medicii neonatologi de acolo colaboratori. Activitatea noastră continuă și la ora actuală – avem activitate de cercetare împreună, publicăm articole”.
Întrebată dacă își dorește să construiască la Târgu Mureș bucata ei de America, medicul răspunde: „Nu ar fi rău”. Privește spre terapia intensivă neonatală din București, secția doctorului Cătălin Cîrstoveanu, construită după modelul american. A ajuns aici într-un training: „Este extraordinar ce se întâmplă la „Marie Curie”. Până nu am văzut cu ochii mei, nu mi-a venit să cred. Uite, îmi spuneau colegii, la „Marie Curie” se întâmplă asta, dar nu poți să crezi până nu vezi. Bineînțeles că și noi, la Târgu Mureș, ne-am dori așa ceva. Trebuie să fii abil, focusat și să ai mult ajutor ca să faci lucrurile astea”.
Cât contează „gresia”m pentru o familie
Invitată la Podcastul de fapte bune, Laura Suciu vorbește despre așteptările pacientului român de la sistemul public de sănătate, din perspectiva neonatologului, o specialitate „în care, în fiecare zi, poți da cel puțin o veste bună aparținătorilor”: „Nu știu în care altă specialitate din lume mai poți să faci asta. La noi este începutul. Vin familiile tinere, așteaptă vești bune, iar noi suntem acolo în acel moment special din viața lor. În alte specialități medicale întotdeauna este o paranteză: Da, hai să vedem; o să iei tratamentul ăsta o lună sau două săptămâni și o să vedem cum o să meargă. Dar la noi lucrurile sunt destul de clare și de tranșante de la început”.
Ea spune că, atunci când ajunge într-o maternitate, o familie are nevoie să fie primită într-un loc curat, cu personal care să îi vorbească politicos și care să-i ofere informațiile de care are nevoie: ce se va întâmpla, de ce se va întâmpla și care sunt rezultatele. Pacienții nu vor lucruri extraordinare, crede doctor Laura Mihaela Suciu, șefa secției de Neonatologie a Spitalului Clinic Județean Mureș. „Nu sunt foarte mulți oamenii care se plâng că nu e gresie nu știu de care și tâmplărie sofisticată într-o unitate medicală de stat. Pacientul vrea să știe doar ce i se întâmplă în spital, cât de aproape e de scopul pentru care a venit acolo și de ce mai are nevoie ca să își îndeplinească acest obiectiv”.
Ce așteaptă un medic neonatolog de la pacienți
Sunt nemulțumiri când există un cumul de factori, crede Laura Suciu: când personalul medical nu a avut suficientă claritate în transmiterea informației, când nu a alocat suficient timp pentru a o transmite sau când informațiile transmise nu au fost furnizate într-un limbaj potrivit. „Ar fi nevoie din partea noastră să dăm mai mult credit și mai mult timp acestor oameni (n.r. pacienților), să-i lăsăm să proceseze informația și să ne întoarcem la ei și să îi întrebăm: Domnule Ionescu, ați înțeles ce v-am zis? Aveți întrebări? Sunt gesturi simple pe care nu le facem din viteză, că suntem aglomerați, dar cred că sursa nemulțumirii pacienților din România este asta.
Puțină lume vine în fața unui pacient și spune : Uite, eu știu prea puține despre boala ta, dar este cineva în spitalul celălalt care știu că are interes pentru afecțiunea ta și știe foarte multe despre asta. Poate nu ar fi rău să cerem o a doua opinie. Cred că se întâmplă lucrurile astea în România, am mai auzit, dar sunt așa de puține locurile în care se întâmplă...Dacă am răspândi mai mult acest obicei cred că oamenii ar fi mai liniștiți și mai încrezători în sistemul medical.”
Întrebată ce așteptări au medicii de la pacienții lor, Laura Suciu spune că și-ar dori încredere și deschidere: „Să vină să ne spună lucruri, chiar dacă au mai fost și în alte centre medicale. Așteptăm să ne spună ce au înțeles sau nu, să întrebe ce înseamnă acel diagnostic, ce presupune asta. Este o frică a pacientului de a pune o a doua întrebare, de a merge mai profund în problema pe care o ore. Mulți pleacă de la noi, nu sunt foarte convinși de ceea ce le-am spus și solicită o a doua opinie. Pleacă de la noi direct în cabinet privat să ceară încă o opinie. Poate mai multă deschidere, mai multă comunicare”.
Ce alegere medicală ar face medicul Laura Suciu în ipoteza în care ar avea dreptul să se întoarcă la un moment zero și să reia decizile vieții sale, cum poți scrie o aplicație de finanțare cu doar câteva zile înainte de plecarea în vacanță, ori poți convinge autoritățile locale să devină partener într-un proiect destinat sănătății unei comunități, aflați ascultând Podcastul de fapte bune, un proiect susținut de Fundația Vodafone România și amplificat de Republica..
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.