(Foto Guliver/Getty Images)
La început a fost feng-shui, iar noi ne-am mutat lucrurile prin casă pentru a capta mai bine energiile pozitive. Apoi hygge și toți am căutat confortul în ciocolată caldă, ciorapi groși și lumină difuză. Acum este ikigai și am început odiseea golirii dulapurilor și a despărțirii, cu mulțumiri, de hainele care nu ne aduc bucurie, în căutarea minimalismului. Succesul pe care Netflix îl are cu serialul “Tidyining Up with Mary Kondo” o confirmă: vrem toți mai puține lucruri și bine organizate!
Până să ne schimbăm noi obiceiurile însă și să îmbrățișăm cultura minialismului este însă drum lung și greu. Cam tot așa cum ar fi să construim o autostradă până în Danemarca. Sau până în Asia, dacă vreți, că șansele sunt oricum aceleași. Dar orice drum începe cu câțiva pași, iar eu vă arăt în continuare care sunt primii zece.
Tendințele de mai sus provin din culturi diferite și au în comun un trai bazat pe armonie și valori, nu pe acumulare materială. Și nordicii, și japonezii s-au îndreptat spre această abordare și de nevoie: unii din lipsă de spațiu, alții de resurse. Danemarca este un Banat un pic mai mare, iar Japonia are din belșug doar rocă vulcanică.
În schimb, avem noi resurse și spațiu. Dar influențați probabil de stăpâniri și de popoarele care ne-au călcat pragul și țara, de-a lungul timpului, am luat-o într-o altă direcție. Avem o cultură a acumulării, la care au contribuit zecile de ani de sărăcie comunistă și deschiderea turismului spre bazarurile turcești, la începutul anilor ’90. Nu stăm rău nici acum: avem cea mai mare creștere din Europa în sectorul retail, încurajată de plăcerea românilor de a cheltui în cele aproape 70 de mall-uri și în sutele de magazine online.
Întorși acasă cu sacoșele pline, apare problema depozitării. Românii însă nu au prea multe lucruri, ci au prea puțin spațiu. Puși să aleagă între casele americane în care poți întoarce liniștit o mașină și cele nordice, cu puțină mobilă și adesea fără perdele, oare ce ar prefera ei?
Să-ți bazezi meseria pe pasiune, să pui preț pe oameni în locul banilor, să vezi bucuria în mai puțin și să te bucuri de cei ai – toate țin de o educație a sinelui pe care noi, românii, o avem doar pe alocuri și numai la nivel de bulă. Când opt din zece români admit că îi chinuie invidia, câți și-ar goli fericiți dulapurile știind că vecinul are mai mult?
Și atunci cum se explică interesul față de minimalism, în creștere și la noi? Să fie doar efectul unui produs mediatic bine marketat ori – Doamne ajută! - căutarea unui sens mai profund al vieții?
Ești casa în care locuiești
Spațiul în care trăim arată ceea ce noi suntem, iar restructurarea lui este improprie fără a revizui valorile în baza cărora s-a transformat casa într-un depozit XXL. Degeaba organizăm spațiul în casă, dacă între urechi rămâne harababură. Afirmația este valabilă și în sens invers. O minte dezordonată și bulversată de gânduri și frustrări determină un spațiu aglomerat. Urmarea firească este tendința nestăvilită de a acumula în compensare, căutând satisfacția care lipsește.
Psihologii spun că spațiul și mintea merg mână în mână, iar încercarea de a ordona una este imposibil de realizat fără cealaltă. Dezordinea spațiului presează asupra minții dezordonate și face și mai dificilă revenirea la echilibru. Grijile financiare, frustrările generate de o societate defectă, nervii provocați de traficul într-un oraș sufocat și murdar provoacă aceeași reacție precum viața într-o casă în care n-ai loc suficient.
Organizarea spațiului reduce disconfortul, apăsarea și saturația resimțite constant, într-o casă dezordonată și aglomerată. Punând ordine în lucruri creăm spațiu liber pentru locuit, dar și pentru planuri, opțiuni și priorități mai clare. Aruncând obiecte inutile, scăpăm de sarcini care ne apasă și de alegeri pe care ar trebui să le facem deși nu vrem.
Pe scurt, ne facem viața mai ușoară și asta căutăm de fapt noi, românii. O evadare din cotidianul care nu ne mulțumește pe noi, aceia care nu am evadat încă din țara în care oameni fără minte au construit case mari, pe care nu le pot încălzi.
Nu cred că avem noi, românii, structura și cultura de a trăi minimalist, dar căutăm cea mai largă alee să circulăm prin labirintul în care trăim. Nu-i vorba despre destinație, cât despre drumul care trebuie parcurs.
10 pași pentru o casă și o viață mai simple
Cel mai dificil este să pornești debarasarea de lucruri inutile și să le îndepărtezi fără regret. Odată ce ai decis să mergi mai departe, vei simți nevoia de a extinde operațiunea și în alte domenii și să îți triezi prietenii și prioritățile în viață. Cum asta începe cu organizarea casei, iată zece pași pe care să îi urmezi pentru simplificarea modului care locuiești.
1. Fă-ți un plan realist de bătaie
Planifică etapele în care vei ordona casa și timpul pe care îl aloci operațiunii, ținând cont de restul activităților pe care le ai. Hotărăște în ce ordine umbli prin camere și prin dulapuri și ține-te de plan. Stabilește termene realiste și obiective treptate, cum ar fi să termini cu dormitorul cu bucătăria până la finalul săptămânii, ca apoi să intri în dressingul de pe hol. Stabilește totul raportat la programul pe care îl ai, ca să poți urma planul, altfel încălcarea lui te va demotiva și vei renunța curând la el.
2. Începe cu ce-i mai ușor și pregătește-te pentru un drum lung
Aglomerația apare mai ales unde stochezi facturi, pantofi, unelte – adică obiecte de mici dimensiuni ori de același fel. Începe cu o astfel de zonă și nu te opri până nu ai lăsat doar ceea ce trebuie cu adevărat. Micile victorii sunt importante pentru că îți dau putere să lupți cu cel mai puternic inamic al tău, iar acela ești chiar tu.
Ca să debarasezi de lucruri inutile, trebuie să vezi prioritățile în casă și în viață. Asta cere timp – o lună, două, șase, de tine depinde. Acordă-ți timp și nu te mira dacă revii asupra zonelor pe care le credeai curățate. Pe măsură ce avansezi, te desprinzi mai ușor de lucruri și păstrezi mai puține. Este ca și cum ai merge într-o călătorie spre tine: dai la o parte ce nu-i important ca să ajungi la esență. Nu exagera cu revenirea și întoarce-te să o iei de la capăt doar după ce făcut un tur complet al casei.
3. Scoate tot, păstrează doar ce-ți trebuie, în raport de nevoi
În loc să culegi dintr-un dulap lucrurile inutile, fă invers: scoate tot, analizează obiect cu obiect și alegi ce rămâne, în raport de nevoi. Dimensionează-ți necesarul de lucruri, pornind de la activitățile pe care le derulezi în mod normal. Alocă spațiul în corelare cu obiceiurile pe care le ai, nu cu ce ai fost acum doi sau trei ani. Pe scurt, renunță la undițe dacă nu mai mergi la pescuit, vinde schiurile dacă nu mai poți schia. Lasă trecutul în urmă, ca sa ai loc pentru viitor.
4. Identifică dublurile și grupează pe categorii
În orice casă există duplicate, de la haine și până la vase de bucătărie. Unele sunt necesare (farfurii, pahare, ciorapi), altele nu au niciun sens. Nu ai 5 perechi de blugi cu model identic și 10 tricouri negre cu mâneci lungi, ci o singură pereche, un singur tricou și o mulțime de rezerve. Păstrează una și renunță la restul ori le scoți din circulație până mai târziu, când le reintroduci una câte una, dacă sunt un model care nu se demodează.
Grupând lucrurile din aceeași categorie, pe măsură ce le descoperi prin casă, simplifici căutarea lor pe viitor. Alocă un spațiu clar pentru fiecare categorie și adună-le acolo pe cele care rămân, în urma trierii. Ordinea în lucruri va aduce ordine în gânduri.
5. Elimină ce nu ai folosit, ce s-a uzat ori s-a stricat iremediabil
De-a lungul unui an, se presupune că folosești tot ce ai în casă, de la toate tipurile de haine și până la decorațiuni de Crăciun sau de Paște și bidoane pentru murături. Aglomerația apare adesea în lucrurile folosite ocazional ori sezonier – obiecte pentru plajă, hainele foarte groase de iarnă, hainele de doliu (da, sună sinistru, dar toți trecem prin asta, la un moment dat). Intră aici și cele în care s-a investit mult și inutil – unelte complicate pe care nu le folosești, haine de ocazie purtate o singură dată.
Dacă nu ai mutat de pe raft obiectul mai bine de un an, atunci nu-ți trebuie și nu îi vei simți lipsa. Vinde-l sau donează-l cuiva care are nevoie de el. OLX.ro și târgurile de tip Yard Sale sunt o variantă. Hainele în stare bună pot fi donate în cadrul acțiunilor caritabile. Textilele în orice stare pot fi reciclate în rețeaua magazinelor H&M, care oferă un bon valoric pentru fiecare sacoșă.
Jucăriile rămân nefolosite primele, când copilul crește. Hainele nu se mai poartă ori rămân mici sau mari. Donează-le dacă sunt în stare bună, aruncă-le dacă sunt stricate iremediabil. Dacă vrei să repari ori să recondiționezi, gândește-te dacă merită efortul, dacă ai suficient timp și cunoștințele necesare să o faci.
6. Fii selectiv cu valoarea sentimentală
Toate lucrurile provoacă amintiri, dar nu le poți păstra pe toate. Alege doar ceea ce este relevant și amintește-ți că selecția pe care o faci sporește de fapt valoarea amintirilor.
7. Lasă loc liber, neocupat
Judecă doar după utilitate și evită să păstrezi obiecte doar pentru că ai suficient spațiu pentru ele. Acel spațiu liber are un rost și reprezintă zona ta de libertate – pentru gânduri, pentru libertate, pentru pasiuni de care nu ai avut timp. Vei constata cu uimire, mai târziu, cum apar activități pentru care cândva nu era loc.
8. Nu te răzgândi când arunci lucruri și scapă rapid de ele
Când ai decis să elimini un lucru, atunci așa să rămână. Nu te ajută să întorci lucrurile din drumul lor spre coșul de gunoi ori spre sacul pentru donații. Un obiect întors te aduce mai aproape de punctul din care ai plecat. De ce să scapi rapid de ce ai decis să elimini? Ca să nu ai timp să încalci regula lui „Nu te răzgândi!”.
9. Cumpără mai puțin și consumă mai puțin
Consumând mai puțin, îți simplifici modul în care trăiești și gândești. Urmărește cât consumi în mod real, planifică-ți cumpărăturile și ia din magazine doar atât cât îți trebuie. Nu te zgârci, dar nici nu face risipă. Cumpărând mai puțin, poți alege bunuri de calitate sporită și vei arunca mai puțin. Fă acest experiment cu alimentele pe care le cumperi și vei vedea cum reduci risipa, dar și spațiul ocupat în casă de cumpărături pe care poate nu le folosești.
10. Păstrează pe termen lung criteriile de selecție
Pentru că durează, vei vedea rezultatele finale în casa ta în câteva săptămâni, după ce îți vei fi clarificat ce rămâne și ce nu. Așa cum ți-am spus, treci de câteva ori prin tot ce ai în casă până decizi ce este necesar să păstrezi.
Iar când crezi că ai terminat, îți dai seama că acesta este abia începutul, pentru că practica trebuie păstrată. Trebuie să menții ordinea și în casă, și în prioritățile personale, ca să nu te întorci de unde ai plecat.
Păstrează-ți criteriile pe care le-ai aplicat debarasând: fii selectiv, păstrează ce merită, nu te bloca în inutilități, lasă loc pentru noi oportunități. Este un drum greu – ca și cum ai merge spre Danemarca fără să ai autostradă – însă și recompensa va fi pe măsură. Vei descoperi un stil nou de viată și de locuit, într-o casă în care ai spațiu pentru tine și pentru ceea are cu adevărat valoare în viața ta.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ai mai mult/e, esti valoros, n-ai.... mai putina valoare la purtator.
Asta e cultura balcanilor unde poti avea Bently-ul in parcare in Piata Unirii si in acelasi timp sta cu chirie intr-o garsoniera.
Desigur, nu vei vedea niciodata un danez ca ii baga baniI de dedicatii intre tate la Viorica de la Clejani, cum nu vei vedea la fel un rromanistanez care-si pliveste gardul viu inca neinmugurit pe timp de ploaie in fata casei.
Aici comparam mere cu pere, danezul isi cunoaste valoarea lui in mod intrinsec, pe cand romanistanezul balcanic are nevoie de validarea sociala ca e avut.
In rest lista enumerata e de bun simt, dar care common sense nu prea mai e asa de common.
Cred ca variaza de la generatie la generatie.
Cei pana in 25 de ani sunt mai indreptati spre minimalism decat cei de peste 35.
Tanarul (pana in 25) din ziua de azi nu mai are treaba cu biblioteci de carti, dulapuri de haine si debarale pline cu conserve si legume puse la pastrare pentru zile negre. El nu mai sta la cozi pentru 1 paine si stie ca-si poate cumpara in fiecare zi cat are nevoie.
Cred ca viitorul suna bine, cel putin pentru noi, pentru ca avem tineri foarte inteligenti si destupati la minte. Receptivi la ce-i bun si nemilosi cu ce-i "infect".
Multumim.