Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Economia politică a pilonului public de pensii

Premierul Mihai Tudose

Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

În societatea românească, sistemul de pensii s-a dezvoltat pornind de la existența unui singur pilon, și anume a pilonului public, spre un sistem cu trei piloane. Pe lângă Pilonul I, care este de tipul pay as you go, fără capitalizare, s-au înființat Pilonul II și Pilonul III, care sunt administrate privat și se bazează pe investirea resurselor, care în cazul Pilonului II nu reprezintă contribuții suplimentare, ci redirecționarea unei părți din contribuția care se aloca anterior Pilonului I. La Pilonul II participă toate persoanele care în 2008, la înființarea pilonului, aveau sub 35 de ani și, opțional, persoanele care aveau vârsta cuprinsă între 35 de ani și 45 de ani. La Pilonul III, oamenii pot participa benevol cu contribuții distincte de cele referitoare la celelalte două piloane.

Aceasta este o reformă cu implicații profunde în societatea românească deoarece stabilește o legătură mai clară între, pe de o parte, contribuțiile individuale și investirea acestora și, pe de altă parte, pensiile individuale. În același timp, el reduce presiunea pensiilor asupra bugetului public, stimulează creșterea economică prin investirea contribuțiilor, ajută la dezvoltarea pieței de capital și, foarte important, diminuează dependența oamenilor de redistribuirea de la bugetul public.

De ceva vreme însă, această reformă a fost pusă în discuție și în societatea noastră prin apariția ideii de naționalizare a Pilonului II, după ce Ungaria și Polonia au naționalizat schemele lor similare Pilonului II. Unii analiști cred că reversarea acestei reforme la noi este reflectarea nevoii imediate de bani la buget. Este posibil ca acest motiv să fie cât se poate de real. Este de asemenea posibil, așa cum sugerează unii analiști, ca referirea unor oficiali la randamentul Pilonului I, care nu are cum să aibă un randament, să fie doar o tehnică de a abate atenția de la nevoia imediată a guvernului de a găsi noi surse de venituri după ce a redus impozitele concomitent cu creșterea cheltuielilor, riscând derapaje ale deficitului bugetar peste 3 la sută pentru mai mulți ani.

Dar aducerea în discuție a naționalizării Pilonului II nu se poate să nu ducă cu gândul la ideologia elitei noastre conducătoare și a mizei acestei ideologii, și anume că statul trebuie să dețină rolul central în administrarea economiei. În această ideologie, contrafactual, statul este un mai bun administrator decât sectorul privat, care este văzut de elită ca animat de „intenții negative, fariseice și perverse”- așa cum am scris cândva. 

În virtutea acestei ideologii, motivul nevoii imediate de bani la buget, menționat mai sus, este numai conjunctural primul în ordinea motivelor pentru care autoritățile râvnesc la Pilonul II. Motivul adevărat vizează termenul lung și este mai profund. Desființarea Pilonului II servește foarte bine scopul general al elitei noastre, ca statul să-și întărească rolul central în administrarea economiei. Dar, în atingerea acestui scop general, elita noastră are o multitudine de mijloace, în care desființarea Pilonului II nu joacă în mod necesar un rol primordial. Dacă ar fi numai acest motiv – creșterea rolului statului în economie – probabil că nici guvernele de dreapta nici cele de stânga nu ar fi stringent interesate de desființarea Pilonului II.

Desființarea Pilonului II este însă esențială pentru atingerea unui alt scop, și anume menținerea unui grad înalt de dependență a oamenilor de redistribuirea de la buget. Acest scop nu este neapărat scopul elitei conducătoare în general. Această elită este formată atât din oameni care se autoetichetează ca fiind de dreapta, cât și de oameni care sunt de stânga. Ei sunt similari în acțiunile lor atunci când e vorba de creșterea cheltuielilor sociale, dar se deosebesc prin aceea că, în limitele ideologiei menționate, cei de dreapta favorizează mai mult forțele pieței. Având în vedere această distincție, rezultă că obiectivul menținerii unei dependențe mărite de redistribuirea de la buget este esențial pentru menținerea poziției dominante pe scena politică a partidelor care favorizează redistribuirea în detrimentul piețelor.

Punând la un loc perspectivele obiectivelor imediat-economice cu cele ale obiectivelor politice pe termen mediu-lung, rezultă că dacă ar desființa Pilonul II, guvernarea actuală ar beneficia într-un moment dificil de resurse suplimentare pentru buget și, mult mai important, ar asigura o cale prin care să refacă dependența de redistribuire pe care crearea Pilonului II a slăbit-o și va continua să o slăbească mai departe dacă va crește în importanță, conform angajamentului inițial luat de autorități, dar nerespectat, de a crește contribuția la Pilonul II la 6 la sută din salariul brut (țintă care trebuia atinsă în 2016), de la 5,1 la sută cât este în prezent.

Pentru a înțelege mai bine această din urmă idee trebuie pornit de la modul în care funcționează Pilonul I și Pilonul II într-o societate cu instituții slabe, în care gradul de integritate al guvernului este de numai 45,9 la sută, iar drepturile de proprietate au un indice care, înainte de a crește de la 35 la sută în 2016 (pe baza datelor disponibile în 2015) la 63,9 la sută în 2017 (pe baza datelor disponibile până la 30 iunie 2016), s-a situat la 30 la sută în perioada 1995-2008 și la 40 la sută în perioada 2009-2015 (vezi Heritage Foundation).

Este esențial pentru raționamentul de aici să se înțeleagă din capul locului că într-o societate ca cea descrisă, predictibilitatea fiscală este foarte scăzută, astfel că sistemul de pensii publice, cum este și Pilonul I al sistemului de pensii din România, va tinde să fie în deficit. Într-o astfel de societate, acest deficit nu este atât un rezultat nedorit, cât este un instrument în lupta politică, așa cum voi arăta imediat. Pilonul I este administrat de stat, care stabilește un sistem de beneficii (pensiile) și unul de finanțare (contribuțiile plătite de salariați, pensionari și firme). Sumele distribuite sub formă de pensii sunt influențate de cotele de contribuții stabilite de stat, dar nu sunt neapărat corelate pentru a asigura, în dinamică, un echilibru între pensii și contribuții.

Cu cât guvernările sunt mai puțin integre și mai populiste, cu cât instituțiile sunt mai slabe, mai politizate, mai puțin populate cu specialiști și cu cât mai schimbătoare sunt regulile pe care le administrează aceste instituții, cu atât criteriile și principiile economice vor juca un rol mai firav în stabilirea contribuțiilor și a pensiilor, ceea ce, pe termen lung, va rezulta în mod necesar în deficitul schemei publice de pensii. În funcție de arbitrariul din stabilirea cotelor și a pensiilor, de aberații gen pensii speciale, Pilonul I poate fi oricând un sac fără fund.

Deficitul Pilonului I este numai o noțiune administrativă, definită în raport cu contribuțiile stabilite și cu mărimea pensiilor: pentru a nu-i supăra direct pe oameni prin mărirea cotelor suficient pentru a acoperi deficitul, statul îl acoperă din alte taxe și impozite, adică din banii tuturor contribuabililor numai că acești bani nefiind o decupare directă din veniturile individuale, cum este CAS-ul, este mai ușor acceptabilă. În consecință, statul alocă mai puțini bani pentru investiții și alte obiective ale bugetului public atunci când Pilonul I are deficit. Acesta este un cost pentru societate, dar așa cum voi arăta imediat, este acceptabil pentru o parte a spectrului politic.

Dacă ar stabili cote acoperitoare, pentru ca Pilonul I să nu aibă deficit, salariații nu doar că ar vedea, cum de fapt văd mereu, dar ar și simți direct în buzunare distorsiunile din sistemul public de pensii și s-ar revolta. Dacă ar stabili pensii mai mici, care să poată fi acoperite din cotele existente, i-ar supăra pe pensionari. Din aceste „restricții politice” ce apar într-un sistem cu instituții și reguli slabe, rezultă permanent un deficit la Pilonul I. La noi este de mult timp așa. În prezent, deficitul Pilonului I, calculat prin luarea în considerare a contribuțiilor, a pensiilor normale și a celor speciale, indiferent că sunt plătite din bugetul asigurărilor sociale sau din bugetul de stat este de aproximativ 23-24 miliarde de lei. Chiar dacă s-ar naționaliza Pilonul II, cum s-ar dori de către unii, tot s-ar ajunge, mai devreme sau mai târziu, la un deficit al Pilonului I. Deficitul Pilonului I exercită o permanentă presiune fie pentru reducerea pensiilor, fie pentru creșterea contribuțiilor, fie pentru ambele, ceea ce dă partidelor care favorizează redistribuirea un avantaj asupra celor care, în mod responsabil, ar dori echilibrarea Pilonului I de pensii. La această presiune m-am referit mai sus când am afirmat că deficitul Pilonului I este un instrument de luptă politică, iar costul său în termeni de reducere a investițiilor este acceptabil pentru cei care favorizează redistribuirea.

Spre deosebire de Pilonul I, Pilonul II este un fond administrat privat, care investește contribuțiile participanților după criterii economice. Randamentele acelor investiții sunt dependente de calitatea investițiilor, de ciclul economic, de manifestarea factorilor de risc etc. Viitoarele pensii plătite din acest fond depind atât de contribuțiile definite plătite de fiecare de-a lungul vieții, cât și de randamentele de fructificare a acelor contribuții. Pilonul II tinde să aibă surplus și există un beneficiu minim garantat.

Pe măsură ce Pilonul II, alături de schemele benevole private (Pilonul III) se dezvoltă, ponderea Pilonului I în asigurarea pensiilor scade. Acest aspect este important într-o societate în care stânga politică se bizuie pe dependența de redistribuirea de la buget pentru a obține voturi. Scăderea importanței Pilonului I echivalează cu pierderea viitoare de voturi. În Pilonul I sunt cuprinși toți cei care au astăzi aproape 45 de ani sau mai puțin, și o parte dintre cei care au între 45 și 55 de ani. Dintre aceștia relativ mulți sunt dependenți de redistribuire, dar dependența lor de redistribuire este deja mai mică comparativ cu a celor ale căror pensii depind în întregime de Pilonul I.

Acum putem spune mai clar că miza pentru naționalizarea totală sau parțială a Pilonului II este foarte mare nu atât prin sumele cu care ar intra în schema publică de pensii, ci prin implicațiile pe care le are în menținerea unui grad înalt de dependență de redistribuirea de la buget pe ruta pensiilor. Privită în dinamică, aceasta este miza reală a acaparării Pilonului II de către un stat în care elita conducătoare crede că statul trebuie să aibă un rol central în administrarea economiei, guvernele au un grad scăzut de integritate, drepturile de proprietate sunt slabe, ca și instituțiile, regulile fiscale se schimbă cu frecvență mare, iar legislația are multe prevederi neclare, incoerente între ele și dedicate unor grupuri de interese (părtinitoare). 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Foarte buna analiza domnule Croitoru, dar va rog sa ne spuneti daca ati folosit sintagma "elite conducatoare" ironic. Daca nu, atunci inlocuiti substantivul. Multumesc.
    • Like 2
  • Care e diferența, comparând cu niște fonduri de „investiții”, bănci, etc?
    O numești politică, te gândești la taxe și impozite sifonate.
    O numești tun, te gândești la „finanțiști” care sifonează și falimentează fonduri private.
    Aveți vreo preferință?
    • Like 0
  • "Scăderea importanţei Pilonului I echivalează cu pierderea viitoare de voturi."
    "...miza pentru naţionalizarea totală sau parţială a Pilonului II este foarte mare nu atât prin sumele cu care ar intra în schema publică de pensii, ci prin implicaţiile pe care le are în menţinerea unui grad înalt de dependenţă de redistribuirea de la buget pe ruta pensiilor."

    Asta este chintesenţa guvernării PSD!
    În plus, aşa zisa "elită" ("clasă" ar fi fost un cuvânt mai potrivit) conducătoare foloseşte tehnica iluzionistului: ia nimic şi ţine-l bine. Adică le dă oamenilor 100 de lei la salariu şi le ia 200 de lei la impozit şi prin taxe mai mult sau mai puţin ascunse (a fost o figură de stil, se înţelege, sumele au doar rol ilustrativ). La toate acestea se mai adaugă şi "modus operandi" moştenit de la defunctul (deocamdată) PCR: lupta de clasă şi atacul asupra proprietăţii private. Adică învrăjbirea oamenilor din categorii sociale diferite. Probabil, peste câţiva ani, PSD va încuraja primele delaţiuni, oamenii de bine vor desemna primii chiaburi, iar "cei ce muncesc" vor trimite primii intelectuali la puşcărie. Pare exagerat, dar cu politica de-acum spre asta ne îndreptăm.

    Excelent articol!
    • Like 2
  • Foarte interesant si clar. Ce ma nedumereste este ca nimeni nu pune in discutie motivul introducerii pensiilor private ( Piloanele 2 si 3) in legislatia/ practica statului roman. Iar motivul e demografia. In preajma anului 2030 vor incepe sa se pensioneze asa-numitii " decretei". Datorita lor, INS estimeaza ca in prejma anului 2050, un salariat va sustine 4 pensionari. Intre 1967 si 1990, perioada in care au fost interzise avorturile, natalitatea medie era de cca 400.000 copii/ an. Dupa 1990, natalitatea a coborat imediat sub 250.000 copii/ an, iar de vreo 3 ani a coborat sub 200.000 copii/an. Rolul Piloanelor 2 si 3 este sa scada presiunea pe bugetul public, in viitor. Daca acum, Romania are deficit la fondul de pensii, cand vor incepe cei 20 de ani de pensionari in valuri de decretei ce-o sa se intample ?! De aceea merita aparate Piloanele 2 si 3, dupa mintea mea. Inca ceva : legislatia pentru pensiile private a fost adoptata in 2006, cand propunerile legislative au venit spre Parlament de la Guvernul Tariceanu. A zis ceva Alde Tariceanu despre proiectele de confiscare ?
    • Like 1
  • Clar, cat se poate de clar
    • Like 0
  • Eu nu cred in aceasta teorie.Adica partidul aflat la putere se gandeste ce o sa fie peste 10-20 de ani si isi face o strategie chiar si electorala. Sa fim seriosi. Din pacate in Romania nimeni din sfera politicului nu gandeste pe termen lung. Totul este de azi pe maine, masurile luate in sfera economica,sociala, etc sunt caracterizate de amatorism si incompetenta. Nici nu vreau sa ma gandesc ca sunt de reacredinta.
    • Like 0
    • @ Ionel Sărariu
      In Romania, din '89, se afla la putere doar psd, sub diverse denumiri si in diverse aliante, cu o singura exceptie, mandatul in care a fost presedinte Emil Constantinescu. Asadar, o perioada de conducere de 25 de ani(adica 29 de ani fara 4 ani) nu vi se pare un plan pe termen lung?
      • Like 0
  • Că problema pensiilor este politică şi, în mare măsură, politiizată, nu mai poate surprinde pe nimeni. Surprinzător este faptul că este şi ideologizată. Referitor la pilonul II de pensii, acesta a fost ,,naţionalizat" tocmai de guverne cu ideologie de dreapta. Au invocat acestea motive ideologice pentru măsurile adoptate ? Nu . Au invocat necestităţi socio-economice presante, deşi se aflau în situaţii mult mai favorabile decăt se află România. Prin anii 90, fondul de pensii din România era excedentar. Un politician liberal a nunţat că intentează acţiune penală primministrului din acea vreme pentru faptul că o parte din fondul de pensii nu era distribuit pensionarilor, ci era dirijat, prin bugetul de stat, către ,, găurile negre" ale economiei, întreprinderile nerentabile. Între timp, ,,mâna nevăzută " a economiei de piaţă, alături de miile de mâini mai mult sau mai puţin văzute sau nevăzute, au adus econimia naţională în siuaţia de azi, justificându-şi acţiunile prin lozinci propagandistice, pseudoideologice (având conţinut ideologic vulgarizat). Dacă la începutul anilor 90 fondul de pensii - plapuma comună a pensionarilor - era acoperitoare, o analiză corectă şi cinstită ar trebui să pună în cauză politicile economice care au sufocat economia naţională şi au obligat milioanele de lucrători activi să părăsească ţara. Pentru ca pensiile să nu mai reprezinte o problemă socială, prin crearea pilonului II de pensii se încearcă a ,, confecţiona" plăpumi individuale pentru pensionari cu resurse din plapuma comună a pensionarilor ceea ce nu poate constitui o soluţie. Numai dezvoltarea economică susţinută de toate forţele şi cu toate mijloacele mai poate contribui pozitiv la rezolvarea acestei probleme.
    • Like 0
  • rp check icon
    dezastrul considerat in articol drept miza mai degraba e "doar" efectul fluturelui al unor actiuni esential naive. "elita" noastra e foarte bine intentionata. pentru sine. acum. o astfel de malevolenta ar implica inteligenta, educatie, vedere in perspectiva. nu e cazul.
    • Like 1
  • QED. daca mai era nevoie. intrebarea este, daca tot se aplica modelul Ungaria si Polonia, o sa avem noi oare fereastra ca sa optam mutarea de la Pilonul 2 la Pilonul 3? si daca da, atunci ar trebui o campanie masiva de informare astfel incat sa nu poata sa puna mana pe nici un leu borfasii!
    • Like 0
    • @ Todor Dan
      Părerea mea e ca pilonul 2 nu-și are rostul și am sa explic de ce. Ungaria și Polonia și -au dat seama de acest lucru și le-au desființat. Firmele care administrează acest pilon primesc sume uriașe de la stat și contribuabili fără să fie obligate sa atingă anumite randamente și plasează acești bani în titluri de stat contra unui comision de 2,5 % ceea ce e enorm. Deci ele nu fac absolut nimic (nici studii de piață nici riscuri și nici efort deosebit) doar muta contribuțiile primite în titluri contra unor sume fabuloase reținute din aceste contribuții. Pensionarii de azi protestează degeaba , firmele respective vor vira în conturile de pensii sume de abia peste 30 de ani. Populația activa de asemenea nu beneficiază de nimic în plus deoarece așa zisele creșteri obținute pe baza dobanzilor la titluri (care sunt derizorii în comparație cu comisioanele retinute) vor fi scăzute din bugetul de stat care acum completează bugetul de pensii. Deci castigul de dobândă se scade prin reducerea transferurilor de la bugetul de stat către cel de pensii care e în deficit. Cine câștiga ? Doar administratorii fondurilor de pensii. Cu pilonul 3 e altceva acolo contribuția e voluntară și administratorii stabilesc în ce investesc pentru și în numele clienților. În ceea ce privește intervenția statului în economie e strict necesară, piața nu se autoregleaza, de altfel crizele economice au izvorat din privat. Toate găurile imense din bănci au fost acoperite în statele dezvoltate de la buget.Nici un administrator sau acționar nu a plătit un sfanț din averea proprie. În România investițiile de acest gen sunt doar țepe (vezi cazul FNI, sau alte scheme de asigurări ) care atunci când nu au fost simple furaciuni au avut randamente negative sau sub nivelul dobânzii bancare. Cei care chiar doresc să plaseze economiile în ceva o pot face în valută (€ sau franc elvetian) Dolarul sau lira sterlină nu prezintă garanții suficiente pe termen lung deoarece țările respective au deficite amenințătoare.
      • Like 2
    • @ Todor Dan
      Ideal ar fi ca angajatul sa poata decide daca vrea ca acei 5.1 % din salariul brut sa mearga in pensie privata sau in salariul net ( =)) sau chiar la stat, daca e fraier).Bineinteles, asta ar insemna desfintarea actualului pilon II.
      • Like 0
    • @ Rusu Liviu
      Hm....interesant. exact explicatia lui don mustacila. Cu toate ca o sa lupt cu o moara de vant, de dragul argumentului va spun: domnule, dezinformati grosolan! GROSOLAN zic! Ati citit vreun prospect, document cu termene si conditii, obligatii si drepturi sau vreun site de-al vreunui administrator de pilon 2? Scrieti numai aberatii, distorsiuni si jumatati de adaver intoarse in contexte total neadevarate si deplasate! si am sa va demonstrez asta punct cu punct:
      1. Eficienta: contribui la pilonul 2 de 9 ani. am un cont la un anume administrator unde pe baza de user si parola intru si vad exact ce platesc si ce beneficiu am. in acesti 9 ani s-au adunat 15.800 de lei contributie neta iar valoarea contului este de 18.450 lei. Adica diferenta de 2650 de lei sunt bani veniti din randamentul POZITIV al fondului. Daca extrapolam pt. urmatorii 30 de ani presupun ca se va aduna o suma frumusica - nu stiu care este metoda de calcul efectiv. Cum pot sa vad eficienta banilor platiti de mine, sub forma de CAS la stat? sau macar cum sunt cheltuiti.
      2.Comision: pentru munca pe care o depui, iti place sa primesti o plata corecta si sa ai instrumentele necesare pt. a duce la bun sfarsit o sarcina. ma insel? Firmele care se ocupa de administrarea acestor bani au fost nevoite sa-si creeze infrastructura necesara pentru aceasta activitate - oameni, tehnica de calcul, structuri logistice, etc. ori pentru asta, nu statul le-a dat bani. Nimic nu este pe gratis in piata de capital reala(!). si in general legile fizicii ne spun ca daca intr-un sistem bagi nimic, nimic iasa! Banii aceia sunt investiti in mai multe instrumente financiare printre care si titluri de stat. Cum se poate sa concluzionati ca nu fac nici un efort de documentare sau studiu de piata? va rog sa detaliati! Comisionul acele enorm de care spuneti nu este chiar asa de mare. Sa luam concret cazul meu: avem asa, sold net 15800 lei. adica bani virati dupa aplicarea comisionului de 2.5% din suma depusa lunar. in timp de 9 ani s-au depus in medie 146 lei/luna. Asta inseamna ca in fiecare luna comisionul a fost de 3.65 lei. Adica comision total = 3.65 X 12 X 9 = 394.2 lei, aprox. costul de administrare al unui cont curent la o banca. Si am un plus de 2650 lei. Deci, domunle, care este pierderea? care este comisionul grosolan? Sa nu uitam ca statul roman iti ia 16% din dobanda la un depozit la termen la care ai un randament de 1.3% / an. Apropos, la pilonul 3 se impoziteaza de catre stat(!) castigul din dobanzi dupa ce banii se vireaza in contul beneficiarului la incheierea termenului de contributie. La fel si cu depozitele facute pt copii.
      3.Performanta: pentru ca este un sistem transparent, am avut curiozitatea si interesul de a urmarii ce se intampla. Culmea, tocmai ce spuneti voi ca este neperformant, al dracu' ca de 9 ani este pe trend ascendent, la toti administratorii. Drept, unii au randament mai mic, altii mai bun insa toti dar TOTI pe crestere, an de an.
      4. Cum sa plasezi economii in euro sau franc din moment ce ai fluctuatii barbare de curs, pierzi bani la cursul de schim (in caz ca nu stiati noi inca suntem platiti in lei si platim in lei) si dobanzile sunt mai mici la economiile in valuta? sau vreti sa ne incurajati specula?
      • Like 2
    • @ Todor Dan
      De dragul calculelor vă voi demonstra contrariul.
      1.Deci soldul dvs a crescut fără depuneri cu 2650 lei/9 ani asta înseamnă la o depunere totală de 15800 lei ,deci cam 16% creștere în 9 ani ,deci cam 1,8 % pe an , cam puțin față de inflație, aveți idee cu cât au crescut preturile de consum în 9 ani ? În 2008 de ex dolarul era 2,45ei și benzina era cam 2,69 lei/litru ca să nu mai vorbim de preturile alimentelor sau al energiei electrice. Deci în principiu ați pierdut din valoare chiar dacă soldul e mai mare cu 2650 lei.În 2017 atât dolarul cât și benzina au crescut cu 100 % față de 2009. Comisionul se aplica la toată suma nu doar la câștig cum ar fi normal (cei 15800 i-a primit gratis de la stat prin lege)
      2.În ceea ce privește piața de capital faceți o confuzie. Piața de capital e atunci când antreprenorul , recte firma privată își plasează propriul capital în tranzacții și pierde sau câștiga, nu atunci când privatul primește banii de la stat gratis prin lege și îi va restitui fără dobânda peste 30 de ani.
      3.Privatul respectiv e scutit și de impozit deoarece plasamentele în titluri de stat sunt scutite de impozite. Si dvs dacă ați cumpăra titluri de stat nu ați plăti nici un fel de impozit. Deci randamentul e negativ după cum am arătat la puntul 2 și el nu-și asuma nici un risc, banii îi primește prin lege gratuit și titlurile sunt garantate de stat, deci nu e o afacere privată.
      4.După cum am arătat la punctul 1 plasamentul în valută e net superior iar comisioanele la casele de schimb sunt zero, suportați doar diferența de curs intre cumpărare și vânzare din ziua respectiva ceea ce e nesemnificativ fata de diferențele de curs pe 9 ani.Apoi diferența de curs barbara pe care o invocați e data de instabilitatea leului nu a valutelor forte care sunt mult mai stabile. De aia am arătat ca valoarea valutei a crescut în 9 ani cu 100 % în timp ce dvs din plasament ați câștigat doar 16,7 % din care evident se scade comisionul de 2,5 % .
      5.Nota bene, nu țin partea guvernului , sa fiu sincer administrează execrabil dar privații care vin aici în general caută să se îmbogățească pe ei nu pe clienți. La pilonul 3 e opțiunea clientului dacă contribuie sau nu ,cu cât și ce randamente așteaptă. De aia acolo privatul chiar muncește sa convingă clientul ,sa aleagă cele mai bune plasamente, altfel pierde clienți, acolo chiar își merită comisioanele ,acolo nu primește gratis banii de la stat să -i restituie peste 30 de ani.
      • Like 0
    • @ Rusu Liviu
      corect !
      • Like 0
    • @ Rusu Liviu
      Legaturile pe care incercati sa le faceti eu unul nu prea le vad logice.
      in 9 ani, intr-adevar, la suma depusa randamentul nu este spectaculos. Nici nu era asta ideea. Din 2008 pana in 2017 valoare contributiei nete este diferita si a crescut de la an la. Daca in ianuarie 2008 plateam 60 lei in ianuarie 2017 plateam 180 lei. Pentru ca salariile au crescut in functie de inflatie, scumpirea benzinei, cresterea cursului leu-dolar si deci toate acestea au afectat si valoarea CAS. Venitul nu a fost constant ci in crestere constanta, anual, indexat in fuctie de toate cele mentionate. Si tineti cont, ca este doar prima decada, deci sunt la inceput de drum. In cazul acesta, care este logica sa vin in 2017 sa spun ca randamentul este pe minus si ca banii care sunt in plus de fapt nu exista, pentru ca in 2008 litrul de benzina era 2.7 lei si dolarul 2.5 lei in conditiile in care toate taxele si contributiile implicit colectarea s-au modificat? Comisionul nu se trage din castigul rezultat ci din suma bruta depusa in cont in fiecare luna, o singura data. Tocmai ce am exemplificat: suma neta este contributie-2.5%. In plus banii respectivi, nu i-au primit cu titlu de dar. Ei doar administreaza capitalul respectiv. Toata treaba asta cu fondul de pensii este extrem de bine reglementat (din fericire!) si nu isi pot permite sa piarda bani sau sa aiba randamente negative pentru ca fondul nu este listat la bursa! si la pilonul 2, daca nu iti convine randamentul la un moment dat, esti liber sa iti schimbi administratorul. La schimbare intr-adevar apar niste comisioane de transfer (din suma totala, pe care o suporta cetateanul!) daca se face muntarea in mai putin de 2-3 ani.
      In fine. concluzia mea este ca pilonul 2 este un lucru bun. si chiar de-o fi sa pierdem banii, macar ne-am facut o idee cati bani ne risipeste statul roman. si de aici in colo, bagajele la usa.
      • Like 1
    • @ Rusu Liviu
      Iata ca doar intr-un an si jumatate, viitorul v-a aratat cat era de gresita argumentarea dvs. din august 2017. Polonia si Ungaria au papat banii oamenilor din Pilonul II, obtinuti prin anularea titlurilor de stat din care majoritar era format Pilonul II. S-a spus ca cele doua tari au nationalizat Pilonul II, insa n-a fost propriu-zis o nationalizare, pentru ca asta suna a comunism, or ele nu mai sunt comuniste. Investitiile facute de administratorii fondurilor din Pilonul II au asemenea protectii, incat nu i-au putut fura decat prin anularea titlurilor de stat. Nu e cazul sa comparati hotia FNI girata tot de stat, de CEC, mai exact, acolo nu a existat nicio protectie.
      Referitor la Polonia si Ungaria, cu banii luati din Pilonul II au achitat ceva datorii de tara, respectiv le-a scazut indatorarea cu vreo 4 procente. In momentul de fata, le-a crescut din nou datoria, iar Pilonul II a fost distrus. Banii din Pilonul I se duc la stat, cand moare omul, iar cei din Pilonul II si III sunt lasati mostenire, nu-i poate umfla statul.
      • Like 0
    • @ Rusu Liviu
      Bateti campii grosolan, nici nu are rost sa demontez punct cu punct aberatiile pe care le expuneti! Daca procentul nu s-ar duce la Pilonul II, prin lege, el s-ar duce la Pilonul I, de unde il primiti fix cat e, fara niciun plus. Mai e un aspect, cand moare omul, sumele ramase in Pilonul I le mosteneste statul, cata vreme cele din Pilonul II le primeste mostenitorului contribuabilului.
      • Like 0
  • Portretul robot al politicianului aflat la conducerea României de aproape 30 de ani:
    Hoț, mincinos, lacom, arogant, lipsit de scrupule, laș, incompetent, corupt, orbit de putere, șantajabil, criminal. Le poate avea pe toate sau doar câteva. Și da, criminal pentru că ceea ce fac politicienii (cu mici excepții) de treizeci de ani este crimă împotriva poporului român și a României. Oare cum de mai pot avea încă astfel de neoameni încrederea a 40% dintre români?
    Ce fel de popor suntem?
    • Like 4
    • @ Radu Marian Vasiliu
      Daca ti-ai pus intrebarea"Ce fel de popor suntem?"inseamna ca stii si raspunsurile care din pacate nu prea lasa loc de mandrie justificata.
      • Like 1
    • @ Radu Marian Vasiliu
      Ei, nu are increderea a 40% dintre romani.
      Hai sa pastram un dram de optimism si sa tinem cont de faptul ca f multi dintre acesti amintiti romani nu au vrut sa mearga la vot. Astfel, 500.000 de votanti au devenit din, sa zicem 15 sau 25 % dintr-o data acei 40%.
      Mi-a placut exprimarea d-lui Liiceanu, cum ca multi dintre noi nu s-au prezentat la vot din aroganta. Ca aceasta clasa politica nu este suficient de buna pentru ei.
      Uitam insa cu totii ca aceasta clasa politica nu poate fi mai buna decat "troaca" din care se ridica.
      In rest, articolul foarte bun. Mi-am regasit propriile ganduri.
      • Like 1


Îți recomandăm

Statuie mască

„Primul lucru care contează atunci când faci o donație este ca gestul respectiv să te facă să te simți că ai făcut cu adevărat o faptă bună. Dacă cauza respectivă reușește să te facă să te simți ca un mic erou, te face să te simți bine că ai ajutat, reușește să te facă donezi”, spune Nicoleta Deliu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult